Durerea de cap (sau cefaleea) este una dintre cele mai frecvente acuze ale pacienților în neurologia pediatrică. Aproximativ 80% dintre copii prezintă cel puțin un episod de durere de cap, reprezentând un motiv de îngrijorare pentru părinți. În cele mai multe situații, cauza nu este una gravă, amenințătoare de viață, însă în 4-15% dintre cazuri au fost identificate cauze potențial amenințătoare de viață, spune dr. Maria-Cristina Cazacu, medic specialist neurologie pediatrică, la Clinica de pediatrie MedLife București.
Diagnosticul de cefalee este evident, însă medicul neurolog pediatru va stabili tipul de cefalee și cauza acesteia, iar apoi, de la caz la caz, va stabili necesitatea unor investigații suplimentare și în final un plan de tratament.
Care sunt cauzele posibile ale durerilor de cap?
Maria-Cristina Cazacu: În funcție de cauza, durerea de cap se împarte în primară (adică nu este în cadrul altei boli care să determine durerea) și secundară (adică este determinată de o boală generală sau localizată la nivelul capului). Dintre durerile primare menționez migrena și cefaleea de tensiune care sunt modele particulare de cefalee, iar dintre cauzele secundare frecvente menționez infecțiile precum răceli, gripa, sinuzite, dar și traumatisme craniene ușoare sau afecțiuni dentare – toate acestea pot determina dureri de cap.
Mult mai rare sunt durerile de cap determinate de cauze potențial grave precum:
- infecții ale sistemului nervos, precum meningita, encefalita
- tumori cerebrale
- afecțiuni vasculare cerebrale precum hemoragii cerebrale sau accidente vasculare; cerebrale ischemice
- malformații ale bazei craniului
- intoxicații (de exemplu, cu monoxid de carbon)
În plus, ce este adesea trecut cu vederea în cazul durerilor de cap este programul de viață. Un program dezordonat cu somn insuficient sau excesiv, consumul insuficient de lichide, un regim alimentar inadecvat, lipsa activității fizice, expunerea prelungită la ecrane (TV, tabletă, telefon) pot determina apariția durerii de cap la copii și întreținerea episoadelor de durere.
Ce ar trebui să știe părinții despre durerile de cap la copii?
Maria-Cristina Cazacu: Părinții trebuie să știe că adesea durerile de cap nu au la baza patologii grave, însă dacă durerea persistă sau apare vreunul din așa-zisele semne de alarmă, pe care le voi detalia, este necesar un consult neurologic. Acasă trebuie să fie atenți la anumite elemente care ajută neurologul să stabilească diagnosticul și cauza, precum localizarea durerii, durata unui episod de durere de cap, simptomele care însoțesc cefaleea (de exemplu greață, vărsături, dacă pe copil îl deranjează în timpul episodului sunetele sau lumina), în ce moment al zilei apare și în ce condiții, dacă este declanșată de vreun factor (de exemplu oboseala, deshidratarea, săritul unei mese), dacă este ceva ce face ca durerea să treacă sau să se amelioreze (de exemplu somnul, medicație).
Unii părinți aleg să administreze medicamente pentru durere copiilor, ceea ce nu este greșit, însă administrarea trebuie să se facă corect, să se respecte dozele recomandate vârstei și greutății copilului și foarte important – să nu utilizeze excesiv medicație pentru durere (de obicei, nu mai mult de 3 zile consecutiv), deoarece contribuie la apariția unei dureri de cap numită cefalee prin abuz de medicamente.
Când ar trebui să ne îngrijoreze durerile de cap și să mergem la medic?
Maria-Cristina Cazacu: Există unele semne de alarmă care ridică suspiciunea unei cauze potențial severe a durerii de cap. Apariția a cel puțin unul dintre următoarele semne trebuie să determine părinții să ducă copilul la un consult neurologic:
• durere intensă, brusc instalată
• durere care trezește copilul din somn, mai ales dacă este însoțită de vărsături
• durere care este prezentă la trezire
• traumatism cranio-cerebral recent
• semne neurologice focale (mers cu dezechilibrări, forță musculară scăzută la o mână/picior/față, tulburări de vedere, crize epileptice etc.)
• agravarea durerii când copilul stă pe spate sau la manevre precum tuse/strănut /micțiune
• stare generală alterată, stare de conștientă alterată
• durere care nu cedează la medicamentele antialgice administrate în mod corect
• schimbarea modelului de durere
• deficit de creștere/pubertate precoce/pubertate întârziată
• edem papilar la examenul de fund de ochi
La ce să fim atenți în perioada de vară și caniculă?
Maria-Cristina Cazacu: În perioada de caniculă, expunerea la temperaturi ridicate duce la pierderea de lichide și creștere a temperaturii corpului, cei mai afectați fiind copiii și vârstnicii, la care mecanismele de răcire ale corpului sunt mai puțin eficiente. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate duce la simptome precum greață, vărsături, transpirație excesivă, crampe musculare și durere de cap. Dacă această stare continuă, poate determina insolație cu stare de confuzie, dezorientare, convulsii. În plus, deshidratarea determinată de căldura excesivă poate declanșa episoade de migrena la copiii migrenosi. De aceea este important de evitat pe cât posibil expunerea la căldură și este important să consumăm cantități mari de apă în aceste perioade.
Medicul Maria-Cristina Cazacu efectuează consultații la Clinica de pediatrie MedLife București.
***
Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.
Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.
Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.
