​Articol susținut de MedLife

Discriminarea la locul de muncă a persoanelor care au avut COVID-19. Laura Neguț: Niciun pacient nu are nicio vină pentru ca a avut o afecțiune medicală, are aceleași drepturi ca orice angajat

de A.T.     HotNews.ro
Luni, 15 martie 2021, 13:34 Facem Romania bine


Discriminare si Covid -19
Foto: Pixabay
Despre discriminare se vorbește de mult timp, însă discriminarea persoanelor care au fost infectate cu noul coronavirus a intrat de curând în atenția omenirii. Nu puțini sunt cei care au trecut prin boală și au avut parte de acțiuni ce au presupus un tratament diferit, nedrept, implicând o anumită formă de excludere sau de respingere. De unde vine acest comportament, impuls de catalogare, ce ascunde, dar și cum putem acționa și reacționa la el, ne explică psihologii Laura Neguț și Adrian Calomfirescu, de la MindCare, parte din Sistemul Medical MedLife.

Nu-i discrimina pe cei care au avut COVID-19!

Laura Neguț: Acest impuls de a discrimina provine din suprapunerea și suprapotențarea unor temeri majore: teama de moarte, teama de necunoscut și teama de îmbolnăvire.

Stimulul stresor (virusul SARS-CoV-2) este prezent zi de zi în viața noastră, de multe luni. Numai acest lucru este un criteriu de stabilire a tulburării de adaptare, a instalării stresului și toți suntem afectați. Nivelul la care suntem afectați de acest stres depinde de fiecare și de resursele personale de a face față stresului, anxietății, în general, dar și de faptul de a avea sau cunoaște persoane apropiate care sunt sau au fost infectați COVID. Iar stresul și anxietatea pot duce la medii de lucru ostile.

Ce declanșează discriminarea?

Adrian Calomfirescu: Discriminarea are la bază o emoție, pentru că în fața unui pericol, răspunsul meu fiziologic de a lupta sau a fugi se îndreaptă către anumite căi comportament. Cum ar fi frica, care se poate traduce prin “Voi putea să fac față situației? Poate ar trebui ca persoana care a fost infectată să respecte reguli mai stricte? Trebuie să țin pericolul la distanță”. Sau, dacă am un răspuns fiziologic de apărare, poate să fie emoția de furie: “De ce n-a mai stat acasă? Suntem siguri că s-a vindecat sau reprezintă un risc în continuare?”.

Laura Neguț: Rata alarmantă de infecții cu coronavirus poate provoca stigmatul social împotriva persoanelor care au avut infecția, împotriva celor care au intrat în contact cu virusul sau care prezintă unele dintre simptome, chiar dacă nu sunt infectați. Stigmatul este asociat întotdeauna cu lipsa de cunoștințe, în consecință remediile sunt accesul la informațiile corecte și ușor de înțeles.

De unde acest impuls al discriminării?

Adrian Calomfirescu: Acest impuls al discriminării se declanșează automat, deoarece creierul nostru gândește în asocieri, în stereotipuri, în generalizări. Așa că primul pas este acesta, să ne analizăm gândurile, ce gândim despre ce gândim. Pe lângă această tendință automată a creierului, mai sunt și ceea ce în psihologie se numesc erori de logică (sau distorsiuni cognitive). Tindem să cădem în niște pattern-uri de evoluția gândurilor, de modul în care dezvoltăm gândul respectiv. Câteva exemple:

Catastrofizare: expresiile și gândurile de genul “Aoleu, o să se întâmple o nefăcută, o să ne îmbolnăvim cu toții, nu mai avem nicio șansă”.

Gândire magică: faptul că s-a întâmplat ca un apropiat să se infecteze, mă face să creez anumite profeții asupra viitorului că și eu și familia mea și copii mei vor dobândi acest virus, din cauza locului meu de muncă.

Laura Neguț: Pe de altă parte, este necesar să facem față și bombardamentului informațional generat de această pandemie, pe lângă stilul nostru mai alert de viață încă de dinainte de COVID, am primit acum și mai multă “agitație”.

Nu suntem pregătiți, nu avem resurse încă pentru acest megasurplus informațional, creierul nostru este suprasolicitat. Deciziile noastre pot fi afectate, putem face erori în profesie, în relațiile cu ceilalți, în modul cum îi judecăm. Putem să avem mai puțină răbdare pentru a-i înțelege pe ceilalți și chiar și pe noi. Este foarte probabil să devenim mai răi, mai egoiști, mai insensibili și chiar discriminatori și stigmatizanți.

Ar fi necesar să devenim mai selectivi cu lucruri care nu sunt prioritare acum, ca să ne creăm un “spațiu mental”, în care să avem disponibilitatea și posibilitatea de a ne activa resursele personale, de a învăța noi metode de a face față stresului, de a ne autoanaliza periodic, poate chiar zilnic, și dacă observăm că nu facem față, chiar de a solicita ajutorul profesioniștilor din domeniul psihologiei și psihoterapiei.

O persoană nu poate lupta singură cu o pandemie. Are nevoie de suport medical și organizational, dar și de empatie și compasiune

Laura Neguț: Mai mult decât oricând, este nevoie de dezvoltarea și colaborarea echipelor de sprijin: medicale, sociale, familiale, colegiale etc.

Pe lângă ajutorul vital al echipelor medicale, pacienții este important să înțeleagă și cât de necesare sunt implicațiile din zona psihiatrie-psihologie. Infecția cu coronavirus se poate agrava ca o afecțiune pluriorganică în plan somatic, dar și în plan psihic determină plurisimptome (anxietate, panică, stres, depresie, tulburări de somn, mâncat compulsiv, consum excesiv de alcool sau alte substanțe etc.), atât la cei infectați, cât și la toți ceilalți.

Viața noastră se schimbă major și radical. Suntem acum în acest proces de schimbare și ne este foarte greu tuturor. Schimbările sunt bulversante, dificile pentru toți, se opun instinctului nostru de conservare care determină rezistența la schimbare. Observăm această rezistentă la schimbare prin nepurtatul măștilor, protestele anti-măști, aderarea la teorii ale conspirațiilor și tot așa. Organizațiile s-au mai confruntat cu fenomene discriminatorii, cu bullying etc., și au luat măsuri în acest sens. Măsurile deja existente pot fi o bază de dezvoltare a unor măsuri aplicate împotriva COVIDbullying.

Adrian Calomfirescu: În fața unui stimul, toți dintre noi avem reacții. Există însă o diferență între o reacție și un răspuns conștient. Una este să fiu reactiv la faptul că acest coleg/colegă se reîntoarce la muncă și alta e să fiu proactiv. E cu totul altceva să accept că asta e realitatea, nimeni nu și-a dorit acest nou coronavirus, care a venit și ne-a dat viața peste cap, însă e foarte important ce fac de aici, acum, pentru că trecutul nu îl pot schimba. Așa cum nici colegul/colega care se întoarce nu poate schimba faptul că s-a infectat.

În urma acceptării situației reale, mai departe pot să aleg să am un răspund de compasiune, de empatie, de suport, de căldură la adresa celui care a fost infectat. Faptul că a trecut prin boală, care a fost ușoară sau dificilă, sau care a lăsat urmări, ar trebui să mă pună într-o poziție de a mă oglindi, de mă pune în situația lui și de a mă gândi cum a fost pentru el și cum a fost pentru familia lui.

Reintegrarea în colectiv după COVID-19

Laura Neguț: Trebuie să ne comportam firesc, ca și înainte, cu un angajat care revine din concediu medical, după ce a fost infectat COVID. Să fim empatici și plini de compasiune față de cei care au trecut prin boală. Nu vom mai da mana cu colegul, dar asta nu înseamnă că “nu mai dăm mâna deloc între noi”. Calitatea interacțiunilor verbale nu ar trebui să scadă, dimpotrivă, dacă ne atingem mai puțin, trebuie să ne gratificăm mai mult prin încurajări, mesaje pozitive.

Putem vorbi deschis cu colegii care au fost afectați de COVID, dacă doresc să ne împărtășească din experiența lor.

Putem afla de la aceștia mai concret cum au procedat, ce i-a ajutat să își revină. În afara faptului că nu este uman să discriminam, nu este nici legal.

Orice organizație are un Regulament de Ordine Interioară, care are statut de lege internă, în care sunt reglementate norme și măsuri anti-discriminare (de orice fel, sex, etnie, confesiune religioasă etc., deci inclusiv faptul că un angajat a avut o afecțiune medicală).

Angajatorii pot gestiona COVID-bullying-ul la locul de muncă prin dezvoltarea și menținerea unui climat de siguranță psihologică, prin elaborarea unor proceduri organizaționale clare, practice de gestionare și prin sisteme de comunicare referitoare la comportamentul discriminatoriu și asigurarea angajaților că pot discuta astfel de probleme în mod liber.

De ce trebuie să țină cont un angajat care s-a vindecat și s-a reintors la locul de munca

Măsurile de siguranță și igienizare trebuie respectate în continuare, pentru sănătatea proprie și celor din jur.

• Spălați-vă des pe mâini folosind apă și săpun sau soluție alcoolică de curățat mâinile.
• Purtați mască de protecție în spațiile comune și în birou dacă nu este posibilă respectarea unei distanțe de cel puțin 1,5 metri între colegi.
• Aerisiți biroul de mai multe ori pe zi.
• Curățați și dezinfectați suprafețele pe care le atingeți frecvent, precum tastatura, mouse-ul sau telefonul.
• Reduceți numărul persoanelor prezente simultan în birou prin reorganizarea programului de lucru.
• Dacă aveți simptome, anunțați medicul și urmați indicațiile acestuia.

Cum să combatem discriminarea. Ia atitudine!

Laura Neguț: Niciun pacient nu are nicio vină pentru ca a avut o afecțiune medicală, are aceleași drepturi ca orice angajat.

Este important ca el să se poziționeze la fel ca înainte, să aibă încredere în el că este la fel de valoros ca și înainte, că are același rol în compania în care lucrează.

Să ia atitudine, să spună celor care au tendința să discrimineze că nu este bună și binevenită atitudinea lor, iar dacă aceștia nu își revizuiesc comportamentul, poate să acționeze instituțional și legal.

Să comunice coordonatorului său ce se întâmplă, să insiste să se ia măsuri imediat ce apare un incident de acest fel.

Liderii sunt surse importante de reziliență pentru angajații lor. Aceștia au o “datorie de îngrijire” față de subalterni și asta include și tratarea COVID-bullying-ului la locul de muncă.

Adrian Calomfirescu: Este important ca cel care s-a reîntors să fie deschis, contează foarte mult ca în fața anumitor obstacole care se pot ivi, în fața anumitor stigmatizări, anumitor comportamente “glumețe” sau discriminative, să fie vocal și să comunice din prima ce i se întâmplă.

Nu mai suntem în școala generală, suntem adulți și e important să învățăm să comunicăm asertiv și cu argumente, fără să jignim. Comunicarea trebuie să aibă loc atât direct cu persoana care a manifestat comportament discriminatoriu, cât și cu grupul mare.

Totodată, este important să păstreze o cale deschisă cu managerul, de a fi capabil să îi spună prin ce trece și cu ce se confruntă în perioada de readaptare.

MedLife sprijina companiile din Romania in timpul pandemiei, atât medical prin consultanță de specialitate și asistență, cât și prin campanii de informare și educare referitoare la COVID-19, testare, vaccinare și situații noi cu care se pot intalni cum ar fi discriminarea la locul de munca în cazul unui angajat cu COVID-19.

....

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere.

De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranță, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toți pacienții din clinicile și spitalele noastre sunt protejați și tratați. Am pus la dispoziția pacienților servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3655 vizualizari

  • +7 (15 voturi)    
    Mda (Luni, 15 martie 2021, 13:46)

    sentenced [utilizator]

    Din pacate, mai mult decat o "pandemie", traim cele mai imbecile vremuri din istorie.
    Realizezi asta atunci cand esti la casa la supermarket si casiera isi cere scuze pentru ca a stranutat dupa care zice "imi cer scuze, am incercat sa tin cat am putut dar nu am mai rezistat". Wtf.
    Si paranoia asta se transmite dinspre parintii schizofrenici catre copii: astazi imi las pustiul la cresa si in fata lui la intrare era un copil dintr-o grupa mai mare care inainte sa intre se dezinfecteaza pe maini (ok pana aici, sa zicem) dupa care scoate servetele umede cu care se "curata" pe tot combinezonul din cap pana in picioare inainte sa intre.

    Doua povesti reale din ultimele 3 zile. Welcome to the brave new world.
  • +2 (18 voturi)    
    E adevarat, dar (Luni, 15 martie 2021, 14:51)

    smeuletz [utilizator]

    Cred ca in mare parte sunt cazuri de oameni care chiar au fost atenti si au luat totusi COVID, caz in care intr-adevar nu trebuie discriminati deloc, ci ajutati si incurajati cum se spune in articol. Insa sunt si destule cazuri unde anumiti colegi nu au fost atenti deloc, adica au incalcat toate masurile de siguranta, au mers la petreceri, adunari inauntru, si au luat covid. Ei, pe astia trebuie un pic sa ii discriminam, chiar daca se supara. Pentru ca au fost inconstienti.
  • +1 (7 voturi)    
    Discriminare COVID? (Luni, 15 martie 2021, 19:34)

    mike123 [utilizator]

    Cei vaccinati pot sa fie purtatori de COVID, la fel ca si cei asimptomatici sau cei ce au avut COVID si s-au imunizat, dar REPET: toti pot sa fie purtatori de virus!
    Intreb atunci: care este valoarea unui pasaport de vaccinare?
    In alta ordine de idei, populatia se vaccineaza la greu, dar iata ca vine valul trei COVID (?) si paturile ATI sint toate ocupate (?). Cum draqiu?
  • +7 (7 voturi)    
    Discriminarea cui?! (Marţi, 16 martie 2021, 1:21)

    TrueBlue [utilizator]

    Cred ca trebuie ajutati cei care NU au avut COVID-19. Cei care au avut au cam scapat.
  • +1 (9 voturi)    
    Chiar asa, discriminarea cui? (Marţi, 16 martie 2021, 6:57)

    AES [utilizator]

    Ce parere aveti despre un angajat care la 20 zile dupa ce a fost diagnosticat cu Covid umbla prin institutie fara masca si o poarta doar daca i se face scandal? Trecem peste faptul ca onor conducerea nu ia nicio masura.... Romania e tara in care noi ne facem ca respectam legea iar guvernantii se fac ca guverneaza.
  • -4 (10 voturi)    
    ba din contra (Marţi, 16 martie 2021, 9:36)

    martel55 [utilizator]

    majoritatea celor infectati au cam luat in deradere masurile de preventie, nu prea au repsectat nimic, pe motiv ca e doar o raceala...sunt si cazuri de oameni care in general au respectat masurile d eprevenite dar au avut momente de scapare suficiente cat sa se infecteze, astia da, nu trebuie disc riminati, insa cei din prima categorie cu siguranta trebuie sa fie,pentur ca sunt un pericolo si pentur ceilalati...in pus, chiar daca ai facut boala, e tot mai evident ca te poti reinfecta si transmite din nou mai departe
  • -1 (3 voturi)    
    De fapt e fix invers (Marţi, 16 martie 2021, 13:10)

    leinad79 [utilizator]

    Si o spun in cunostinta de cauza, pentru ca am avut COVID si am anticorpi.
    In primul rand, colegii se simt mult mai "safe" in prezenta mea decat in prezenta celor care NU AU ANTICORPI.
    La fel, intalnirile fata-n fata nu mai sunt inlocuite de zoom-uri.
    Daca e discriminare, atunci e una pozitiva.
    Inclusiv eu ma simteam inainte mai in siguranta in prezenta celor care au facut Covid. Si mi se pare logic si nu e nicicum un caz singular (asa se intampla si in multe alte colectivitati).

    Deci...despre ce e vorba...ca nu inteleg??


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by