​Articol susținut de MedLife

Mihaela Mihăescu, specialist în fiziokinetoterapie, explică ce înseamnă recuperarea respiratorie pentru un pacient vindecat de COVID-19

de Ana T.     HotNews.ro
Joi, 7 ianuarie 2021, 11:39 Facem Romania bine


Afectare respiratorie Covid 19
Foto: MedLife
Boala COVID-19 este una multifațetată și poate avea repercusiuni asupra organismului uman. În ceea ce privește recuperarea pacienților vindecați și externați după ce s-au confruntat cu noul coronavirus, Mihaela Mihăescu, specialist în fiziokinetoterapie, spune că „recuperarea medicală nu salvează viața, dar recuperarea medicală îți dă viața înapoi.”

„Reabilitarea respiratorie este o metodă terapeutică bazată pe dovezi, realizată de o echipă multidisciplinară, care se adresează pacienților, în principal, cu dispnee (greutate în respirație) și scăderea toleranței la efort de cauză respiratorie. Aceasta ajută, alături de medicamente, la scăderea senzației de lipsă de aer și la creșterea capacității de exercițiu”, spune specialista.

Ea confirmă faptul că întotdeauna a existat colaborare între pneumologie și recuperare respiratorie, pentru că nevoia de aer este esențială.

Până în acest moment, nu s-a putut determina impactul pe termen mediu și lung al infecției cu COVID-19 asupra sistemului respirator și asupra altor organe, la pacienții vindecați și externați. Conform experților, aproximativ un sfert dintre pacienții vindecați după infecția cu coronavirus rămân cu sechele respiratorii, având capacitatea pulmonară redusă cu aproximativ 20-30%.

Cine se ocupă de reabilitarea respiratorie

Partea medicală este o muncă de echipă. Mihaela Mihăescu spune că în această echipă medicul specialist de reabilitare medicală are rolul de coordonator, alături de asistentul generalist cu pregătire balneoterapeutică, kinetoterapeut și de psiholog. Pentru fiecare pacient, în funcție de problemele cu care se prezintă în departamentul de recuperare medicală, se elaborează un program separat, individualizat.

Care sunt modalitățile de tratament cele mai potrivite

Recuperarea respiratorie se adresează pacienților în toate stadiile manifestărilor patologice în pneumologie. Kinetoterapeutul, așa cum precizează Mihaela Mihăescu, își găsește locul alături de pacienții internați în spital. Aici, este vorba despre programul intensiv care durează pe toată perioada spitalizării, inclusiv la pacienții aflați la secțiile de reanimare.

„Cel mai mult, specialiștii în fiziokinetoterapie se adresează pacienților aflați în ambulatoriu, care vin la ședințele de recuperare medicală în mod regulat. Un avantaj foarte mare al recuperării respiratorii îl reprezintă colaborarea cu pacienții la domiciliu.
Pacienții pot învăța exercițiile în perioada de ambulator și le pot continua acasă, atâta timp cât este necesar. Kinetoterapeutul mai poate ajuta pacienții acasă, în condițiile în care aceștia nu se pot deplasa până la o secție de recuperare medicală”, explică specialista. Scopul specialiștilor în recuperare medicală este creșterea calității vieții acestor pacienți.

Simptomatologia pacientului cu patologie pulmonară:

• dispnee,
• oboseală/fatigabilitate,
• limitarea capacității de efort,
• limitarea în desfășurarea activităților cotidiene.

Recuperarea pacienților post-COVID, din punct de vedere respirator, vizează:

• recuperarea respiratorie propriu-zisă, în urma infecției COVID,
• recuperarea complicațiilor date de imobilizarea prelungită, cum ar fi hipotrofia musculară sau neuropatiile,
• recuperarea capacității de efort și îmbunătățirea calității vieții.

Așa cum precizează Mihaela Mihăescu, pacientul se adresează kinetoterapeuților, după ce au fost evaluați de pneumolog și au primit un diagnostic.

Parametrii care se studiază la includerea într-un program de reabilitare respiratorie sunt:

• măsurarea funcției pulmonare și a musculaturii respiratorii,
• cuantificarea simptomatologiei și a calității vieții,
• identificarea pragului de toleranță la efort (test de mers de șase minute cu monitorizarea saturației de oxigen),
• evaluarea calității vieții (chestionare specifice),
• determinarea gradului de dispnee (scala BORG), teste funcționale respiratorii (spirometrie),
• evaluarea impactului global al bolii (indicele BODE),
• evaluarea gradului de anxietate și depresie.

Kinetoterapia sau gimnastica medicală, așa cum este cunoscută, în recuperarea bolnavilor cu afecțiuni respiratorii, este o metodă de bază, indiferent de boală, de stadiul sau tipul disfuncțional. „Nu numai că se adresează direct celor mai importante verigi fiziopatologice ale bolii respiratorii, dar reprezintă și o terapie de permanență, de „domiciliu”, pe care bolnavul și-o poate aplica cu succes oriunde s-ar găsi: la serviciu, pe stradă etc.”, spune Mihaela Mihăescu.

Metode și etape (sau obiective majore) folosite în recuperarea bolnavilor respiratori:

• relaxarea,
• posturarea,
• gimnastica corectoare,
• gimnastica respiratorie propriu-zisă sau reeducarea respiratorie,
• antrenamentul la efort dozat,
• educarea tusei,
• educarea vorbitului,
• terapia ocupațională.

Relaxarea

Lipsa aerului, în orice condiții, fie că e vorba de o stare patologică sau de o problemă care apare instantaneu, induce panica. În cazul unui pacient care are probleme de respirație, relaxarea constituie primul pas al unui program de recuperare. Practic, pentru pacientul bronhopulmonar, relaxarea devine o metodă terapeutică de mare importanță, uneori de neînlocuit. Iată beneficiile sale:

• înlătură o serie de condiții inhibitorii care perturbă comanda ventilatorie.
• reechilibrează tonusul muscular general și al musculaturii respiratorii, în special, prin faptul că reinstaurează eutonia (reglarea tonică armonioasă), în contrast cu paratonia bolnavului respirator (starea dereglată de hiper sau hipotonie musculară).
• reprezintă singura metodă de abordare a verigii fiziopatologice integrative, a așa numitei „stări de tensiune inadecvată”.
• scade cererea de O2 a organismului, ca și producția de CO2 - anxietatea și tensiunea crescută musculară determină consum de O2 și producere de CO2 crescute.
• poate reprezenta, la unii astmatici, o reală terapie pentru prevenirea și oprirea crizelor paroxistice, diminuând nevoia de simpatomimetice, deoarece hiperactivitatea emoțională este un stimul pentru bronhospasm, dispnee și tuse.
• îmbunătățește starea psiho-emoțională a bolnavului, fiind indisolubil legată de psihoterapie.

„Dacă ar fi să generalizăm, am putea defini relaxarea ca procesul prin care un sistem, care a fost scos din starea de echilibru, revine la starea de echilibru inițială, sau la o altă stare de echilibru”, menționează specialista.

Postura

Mihaela Mihăescu aduce din nou în vedere faptul că specialistul în recuperarea medicală își găsește locul la pacienții internați, inclusiv la cei aflați la secțiile de reanimare. Ei pot ajuta echipa medicală posturând pacientul, posturi care pot fi:

• posturi relaxante și facilitatoare ale respirației,
• posturi de drenaj bronșic.

Gimnastica corectoare

Gimnastica corectoare este independentă de orice afectare respiratorie. „Este surprinzător cât de frecvent de anormală este cinetica respiratorie. Aproape 70% dintre indivizii de toate vârstele și de ambele sexe, au o respirație vicioasă, dezarmonizată, care are drept consecință un cost ventilator mai mare decât ar fi normal. O respirație „normală” este dependentă de forma structurii mobilizate în respirație (trunchi-abdomen), ca și forțele mobilizante (musculatura)”, spune fiziokinetoterapeuta.

Ea menționează că atât structura mobilizată, cât și forțele mobilizatoare pot prezenta o mare varietate de perturbări prin deficiențe proprii, dar pot fi induse și de tulburări ale unor structuri la distanță de torace, pe care, însă, îl pot influența. Spre exemplu, o curbură nefiziologică a coloanei dorsale de cauză locală va perturba respirația în aceeași măsură ca și o curbură patologică similară, dar determinată de o basculare de bazin, printr-o inegalitate a membrelor inferioare.

Gimnastica respiratorie propriu-zisă

Așa cum explică specialista, gimnastica respiratorie propriu-zisă se adresează unor bolnavi cu afectare evidentă clinică a funcției respiratorii. Tehnicle utilizate de kinetoterapeuți urmăresc specific redresarea unuia sau altuia dintre mecanismele fiziopatologice care stau la baza degradării funcției respiratorii de către boală.

Obiectivele reeducării respiratorii:
• să crească volumele de aer mobilizabile pentru întreg plămânul sau numai în anumite regiuni pulmonare,
• să scadă travaliul ventilator, fie prin scăderea rezistențelor dinamice la flux, fie prin creșterea complianței toracice, fie prin ambele,
• să tonifice musculatura respiratorie,
• să controleze și să coordoneze ritmul respirator.

Antrenamentul la efort dozat

În ceea ce privește antrenamentul fizic dozat, se dau indicații metodologice generale și se lasă libertate totală în alegerea metodelor de antrenament, dar și tehnicii de lucru propriu-zise. În funcție de tipul de efort, durată, intensitate, ritm, număr ședințe etc., kinetoterapeuții alcătuiesc programe specifice pentru fiecare pacient. Aceste exerciții pot include:

• bicicletă ergonomică,
• bandă de mers,
• antrenament la scări.

Pentru un pacient care se prezintă într-o sală de kinetoterapie, specialistul suplinește lipsa aparaturii adecvate de testare, printr-o supraveghere atentă a bolnavului, în timpul antrenamentului. Mihaela Mihăescu spune că parte din parametrii uzuali clinici urmăriți sunt:

• apariția sau creșterea dispneei sau a unei stări de disconfort,
• apariția sau creșterea respirației zgomotoase,
• instalarea tahipneei (peste 30 de respirații pe minut),
• ritmul cardiac (peste 110-120 bătăi pe minut) sau apariției unei aritmii,
• apariția unor dureri toracice de tip constrictiv sau presiune prestemală.

Antrenamentul la piscină

O metodă foarte eficientă în recuperarea pacientului post-COVID, unde lipsa toleranței la efort și fatigabilitatea se păstrează pe o perioadă îndelungată, este antrenamentul la piscină. Având în vedere că în cadrul MedLife Grivița există această piscină de recuperare (cu apă caldă), specialista subliniază efectele pozitive ale unui astfel de antrenament:

• poziția orizontală în apă omogenizează distribuția circulației pulmonare, mărind suprafața de schimb,
• aerul cald și umed de la nivelul apei oprește pierderea de căldură la nivelul mucoasei tractului respirator și, prin aceasta, oprește apariția bronhospasmului,
• îmbunătățește evacuarea secrețiilor bronșice,
• apa caldă a piscinei stimulează circulația periferică, are rol sedativ, iar stimularea cutanată se pare că eliberează din țesutul adipos precursorii prostaglandinelor,
• presiunea hidrostatică facilitează expirul prin presiunea externă pe abdomen,
• asuplizează articulațiile coloanei, umerilor și șoldurilor; tonifică musculatura.

De ce recuperare respiratorie

Mihaela Mihăescu spune că programele de recuperare respiratorie și-au demonstrat eficiența în îmbunătățirea calității vieții, creșterea capacității de efort, scăderea gradului de dispnee, scăderea anxietății și depresiei.

-------

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere.

De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranță, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toți pacienții din clinicile și spitalele noastre sunt protejați și tratați. Am pus la dispoziția pacienților servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















11101 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by