După încheierea alegerilor europene, una dintre marile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană va fi negocierea următorului său buget. La fiecare șapte ani, UE are negocieri pentru planurile sale de cheltuieli pe termen lung. Este necesar acordul unanim al tuturor liderilor şi de aceea negocierile durează, de obicei, mult timp. Ultimul plan de șapte ani a fost convenit în 2013 și a fost pentru perioada 2014-2020. Pentru prima dată în istoria organizației s-a decis reducerea cheltuielilor, scriu bulgarii de la Dnevnik, citați de Rador.
Pe baza planului multianual, în fiecare an, reprezentanții celor 28 de guverne și cei ai Parlamentului European negociază detaliile exacte ale bugetului anual al UE. BBC face o analiză a bugetului în 2017, pentru a afla cât de mult oferă fiecare stat membru și cât de mult primește de la UE.
Marea Britanie are o contribuţie netă la bugetul UE. Cu alte cuvinte, contribuie mai mult decât primeşte înapoi. În 2017, alte nouă țări au avut o contribuţie netă. Acestea sunt Germania, Franța, Italia, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Danemarca și Irlanda. Cel mai mare contribuitor net a fost Germania (cu o contribuție netă de 12,8 miliarde de euro), urmată de Marea Britanie (7,43 miliarde de euro).
Toate țările plătesc aceeaşi cotă din veniturile lor naționale la bugetul european, de aceea cei mai bogați plătesc mai mult și cei mai săraci - mai puţin. Unele state, cum ar fi Marea Britanie, plătesc mai puțin, pentru că folosesc așa-numitul rabat - concesiile bugetare care presupun că unor state le va fi restituită o parte din banii depuşi la bugetul UE, deoarece acestea cred că contribuie prea mult la aceasta.
UE cheltuiește bani pentru o serie de proiecte, dar aproximativ trei pătrimi din buget merg anual în două domenii principale - agricultura și dezvoltarea regiunilor mai sărace din UE. Deci ţările mai sărace și cele cu multe ferme primesc mai mult.
Polonia a fost cel mai mare beneficiar net al bugetului UE (adică a primit mai mult decât a dat), urmată de Grecia, România, Ungaria și Portugalia. Luxemburg și Belgia, două dintre cele mai bogate țări din UE, se află, de asemenea, pe lista beneficiarilor, deoarece primesc un procent mai mare din finanțarea pentru administraţie, deoarece multe instituţii europene se află acolo. Bulgaria este a noua în această listă.
Cât înseamnă asta pe cap de locuitor?
Dacă cifrele privitoare la depunerile nete şi beneficiari ar fi exprimate pe cap de locuitor, am avea o altă imagine. Cel mai mare contribuitor net pe cap de locuitor este Olanda, urmată de Suedia, Germania, Danemarca și Regatul Unit. Luxemburg conduce lista beneficiarilor neţi pe cap de locuitor, deoarece un număr mare de instituții UE se află în țara cu o populație mai mică de 600.000 de locuitori. Alți destinatari mari sunt Lituania, Estonia, Grecia, Ungaria și Letonia. Bulgaria este pe locul 11 pe această listă.
Cât înseamnă asta ca procent din PIB?
Olanda plătește cea mai mare cotă din Produs Intern Brut (PIB) - 0,47%. Germania este a doua, urmată de Suedia și Marea Britanie. La celălalt capăt, unele țări precum Lituania, Bulgaria și Ungaria primesc între 2,5% și 3% din PIB lor de la bugetul UE. Economiile Greciei, Estoniei, Letoniei, României și Poloniei primesc aproximativ 2% din PIB-ul lor.
0
0
