În Balcani nu a fost doar SYRIZA (stânga radicală - partidul de guvernământ din Grecia n.trad.), pe partea stângă, ce a fost învinsă la alegerile europarlamentare, lucru care a dus la alegeri parlamentare anticipate. În trei din cele cinci ţări UE din regiune - care sunt şi cele mai mari - forţele de stânga, fie că se află la guvernare (Grecia şi România), fie în opoziţie (Bulgaria) au fost învinse, scrie ziarul grec Ethnos, citat de Rador.
Acolo unde alegerile europarlamentare s-au desfăşurat după o agendă naţională, forţele de stânga au fost învinse, în timp ce în cele două ţări mai mici din Balcanii de Vest (Croaţia şi Slovenia) şi-au menţinut sau chiar şi-au sporit puţin forţele - chiar dacă a existat o deplasare de ansamblu spre dreapta. Partidele conservatoare, care se mişcă adesea pe axa pe care încearcă să o creeze premierul ungar Viktor Orban pe tema refugiaţilor şi xenofobiei, au asistat la o creştere a puterii lor.
În România celor aproape 20 de milioane de locuitori, partidul de guvernământ social-democrat a fost zdrobit la propriu, pierzând aproape 50% din forţa lui în raport cu alegerile parlamentare din 2016. El a obţinut 25% faţă de 45% în 2016 şi 37,6% în alegerile europarlamentare din 2014. În plus, în ziua următoare alegerilor de duminica trecută, liderul partidului Liviu Dragnea a fost dus la puşcărie după condamnarea lui la 3,5 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice, în timp ce preşedintele conservator al ţării Klaus Iohannis şi opoziţia fac presiuni pentru alegeri parlamentare anticipate.
În Bulgaria, Partidul Socialist care în ultimele luni a lipsit din parlament, aducând la lumină o grămadă de scandaluri ale membrilor guvernului lui Boiko Borisov, soldate cu demisiile mai multor minştri, şi cerând imperativ alegeri anticipate, a văzut în final că este dezaprobat de electorat. La urne s-au prezentat doar 33,27% din votanţi, iar Partidul Socialist a primit doar 24,26%, mai puţin decât 27,19% cât a luat la alegerile parlamentare în 2017.
Partidul de guvernământ GERB a obţinut 31,07% faţă de 32,38% în 2017. Impresionantă a fost creşterea pe care a înregistrat-o partidul minoritar Mişcarea Drepturilor şi Libertăţilor pe care au încercat să-l rupă oamenii lui Tayyip Erdogan. A luat 16,55% din voturi faţă de 8,99% din 2017. După înfrângerea în alegeri, preşedintele Partidului Socialist, Kornelia Ninova, şi-a depus demisia, iar parlamentarii socialişti se vor întoarce în parlament.
În Balcanii, visul european s-a depreciat destul de mult în ultimii ani, iar forţele de stânga, în special - spre deosebire de forţele similare din zona iberică - nu au reuşit să răstoarne stigmatul lor balcanic negativ, s-au implicat în scandaluri şi au avut adesea şi membri de-ai lor în scandaluri. Şi cel mai important: nu au reuşit să prezinte o perspectivă-soluţie credibilă pentru viitor. Şi acest lucru a fost judecat în mare măsură de cetăţeni la alegerile europene.
0
5
