Pe data de 26 mai 2019 alegătorii români sunt chemați la vot pentru alegerile europarlamentare și pentru referendumul convocat de președintele României privind lupta anticorupție și ordonanțele de urgență. Cine, cum, unde, ce votează - ghid practic.
Pentru procedurile de vot am consultat datele oficiale de la Ministerul de Interne și Ministerul de Externe (accesați linkurile pentru detalii).
Ce se votează pe 26 mai 2019?
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 românii își vor alege reprezentanții în Parlamentul European. România are alocați 32 de europarlamentari în prezent, dar dacă Marea Britanie părăsea Uniunea Europeană ar fi fost 33 de eurodeputați români.
La referendumul din 26 mai 2019, președintele Iohannis consultă populația privind două întrebări, la care se va răspunde cu Da sau Nu:
„Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
„Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Cine are drept de vot
Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, pot vota la alegerile europarlamentare, precum și la referendumul național.
Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România (cetățenii comunitari) şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea europarlamentarilor români, pot vota doar la alegerile europarlamentare, nu și la referendum.
NU au drept de vot debilii şi alienații mintal puși sub interdicție şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Când se votează
Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și Referendumul naţional au loc simultan, în data de 26 mai 2019, între orele 7:00 – 21:00, data și ora locală din fiecare țară în care se votează. Astfel, românii din Noua Zeelandă, de exemplu, vor începe votul înainte de românii din România, datorită fusului orar. În schimb, românii din SUA vor începe votarea după românii din România.
Unde se votează
Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente.
Alegătorii arondați la o secție de votare NU își pot exercita dreptul de vot la o altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială. Președintele biroului electoral al secției de votare va îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat.
Cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.
Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, vor fi aduse la cunoștința publicului de către primarii localităților și Autoritatea Electorală Permanentă.
Consultă AICI sau AICI Registrul secțiilor de votare din România, cu adresele complete.
Alegătorii care se află în străinătate în ziua votării pot vota în secțiile de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. MAE poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.
Ce document îți trebuie la vot
Pentru a vota pe teritoriul României, alegătorii au nevoie de un act de identitate valabil, emis de statul român. Unul dintre următoarele documente poate fi astfel folosit: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).
Documentul pe baza cărora se poate vota în STRĂINĂTATE poate fi unul dintre următoarele: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar.
În străinătate NU se poate vota cu titlul de călătorie.
IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot NUMAI de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.
Cum se votează
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem.
Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetățeanul își poate exercita dreptul la vot.
În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:
a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot și alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;
b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot și care figurează în Sistemul informatic că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum și sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, și după ce alegătorul dă o declarație potrivit căreia nu și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declarație potrivit căreia nu și-a exercitat dreptul de vot la același scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;
d) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială;
e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“;
f) permite alegătorilor prevăzuți la art. 13 din Legea nr. 33/2007, să își exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“.
Dacă aplicația SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secție de votare, operatorul va aduce la cunoștința alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezența la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte și că acesta poate opta pentru a-și exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât și pentru referendumul național sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.
Operatorul va înregistra în SIMPV opțiunea alegătorului, așa cum a fost comunicată de către acesta și o va comunica președintelui biroului electoral al secției de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcție de opțiunile exprimate.
Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi 3 buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.
În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.
Alegătorul care dorește să-și exercite dreptul de vot la referendumul național va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.
Ștampila cu mențiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceștia au semnat în listele electorale corespunzătoare și se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot.
Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată NU atrage nulitatea acesteia
Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.
Votul propriu-zis:
- Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea ”VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului independent pe care îl votează la alegerile europarlamentare, respectiv în unul dintre patrulaterele inscripționate cu ”DA” / ”NU” pe buletinele de vot pentru referendumul național.
- După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul sau buletinele de vot, după caz, astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl/le introduce în urnă, având grijă ca acesta/acestea să nu se deschidă.
- La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot initial.
- Alegătorul restituie președintelui biroului electoral ștampila cu mențiunea ”VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea ”VOTAT” și data scrutinului.
- După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Îndoirea greșită a buletinului de vot NU atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.
Alegătorii care la ora 21:00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.
În România, pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 și 20.00, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face și alegătorii care sunt reținuți, deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.
La secțiile de votare din străinătate NU se vor utiliza urne mobile!
Sistemul de siguranță SIMPV
Pentru evitarea votului multiplu și a altor astfel de fraude electorale, în secțiile de votare se folosește Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. SIMPV permite evidenţierea distinctă a prezenţei la vot pentru fiecare scrutin în parte.
Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Institutul Național de Statistică, asigură implementarea şi operaționalizarea Sistemului informatic.
Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a) persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv;
b) persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) persoana respectivă este arondată la altă secție de votare;
d) persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă;
e) persoana respectivă figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
f) persoana respectivă se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;
g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.
1
2
