HotNews a discutat cu cei mai importanti candidati romani pentru un fotoliu de europarlamentar. Am incercat ca, prin replici directe, sa-i scoatem din spatele cortinei birocratice specifice Bruxelles-ului. Sa-i vedem cat se poate de limpede.

Norica NicolaiFoto: noricanicolai.ro

Primul invitat este Norica Nicolai, capul de lista al liberalilor pentru alegerile din mai 2014. Nicolai, care a petrecut deja 5 ani in Parlamentul European, ne-a explicat de ce nu este satisfacuta de rezultatele justitiei din Romania, ce crede despre televiziunile de stiri romanesti si de ce a dat un vot european convenabil industriei tutunului.

DEMOCRATIA NU FUNCTIONEAZA IN ROMANIA

Vlad Mixich: „Statul român se transformă într-un stat carceral”, spuneaţi acum un an la Antena 3. Nu aţi exagerat folosind termenul „carceral”?

Norica Nicolai: Nu, pentru că atunci când discutăm despre încălcarea legii şi sancţiunile administrate de stat prin sistemul de justiţie, discutăm şi de reguli. În condiţiile în care regulile nu se respectă, ele fiind prevăzute în legi fundamentale pentru administrarea justiţiei, şi mă refer în principal la Coduri, şi această justiţie devine publică, prin intermediul presei şi a audiovizualului, justiţia are de pierdut. Şi statul devine un stat care, nerespectând principiile fundamentale, privilegiază detenţia.

V.M.: Atunci cum calificaţi statul român din anii 50?

Norica Nicolai: Acelaşi tip de stat, dar de altă factură. Un anumit tip de politică, atunci autocrată, acum aparent democrată.

V.M.: Deci statul român nu este democrat?

Norica Nicolai: Salvează o aparenţă de democraţie. Principiile fundamentale ale democraţiei nu funcţionează în România aşa cum ar trebui. Nu există o libertate a presei reală, nu există o libertate de opinie reală, nu există egalitate de şanse pentru cetăţenii români.

V.M.: Cum nu există libertate de opinie? Eu pot scrie orice, dumnevoastră puteţi spune orice, nu ne bagă nimeni la puşcărie.

Norica Nicolai: Pe dumneavoastră vă poate băga cineva la puşcărie în condiţiile articolului 296 din Codul Penal dacă vă exprimaţi opinia cu privire la, de pildă, actul de justiţie. Ceea ce nu înseamnă libertate de opinie.

V.M.: Şi din cauza asta România este un stat „carceral”?

Norica Nicolai: Nu, nu e vorba de cauza asta. Este vorba de modul în care este percepută şi administrată justiţia în România.

V.M.: În ultimii patru ani au fost condamnaţi definitiv la închisoare pentru fapte de corupţie patru foşti miniştri, dintre care unul premier, şi patru foşti primari importanţi din toate partidele politice. Ca fost procuror, dumneavoastră sunteţi mândră de reuşitele colegilor dumneavoastră de breaslă?

Norica Nicolai: Nu, pentru că la câte vorbe au curs, la câte procese şi anchete televizate am avut, patru foşti miniştri şi patru primari, înseamnă un eşec. Pentru că avem mii de dosare de corupţie neinstrumentate şi, în aceste condiţii, fie nu avem capacitatea să le instrumentăm, deci nu avem competenţele profesionale, fie nu avem determinarea să le instrumentăm. Le instrumentăm atunci când situaţiile politice sunt favorabile. Nu pot accepta că un dosar, cum este recentul dosar Mazăre, stă de cinci ani pe rolul unui Parchet, şi este instrumentat abia acum. Eu consider că orice justiţie întârziată este o justiţie ratată.

JUSTITIA IN ROMANIA A INVOLUAT IN ULTIMII 7 ANI

V.M.: Dar rezultatul final contează: omul care a furat să fie pedepsit.

Norica Nicolai: Omul plăteşte pentru ce a făcut, dar societatea plăteşte mai mult decât omul care a furat pentru că ea nu are înapoi bunurile sau valorile sustrase decât foarte târziu, când pentru ea nu mai contează. Ea le-a plătit.

V.M.: Totuşi banii au început să fie daţi înapoi.

Norica Nicolai: Niciodată. Niciodată.

V.M.: Cum să nu, au început să fie confiscaţi.

Norica Nicolai: Aţi văzut vreo sentinţă definitivă de confiscare?

V.M.: Lui Adrian Năstase i s-au luat 1,8 milioane de lei.

Norica Nicolai: Unul singur.

V.M.: Poate vor veni şi următorii.

Norica Nicolai: Dacă vor veni şi următorii discutăm în alţi termeni. Eu nu discut pe ce-o să vină.

V.M.: Înţeleg că nu sunteţi mulţumită cu unul singur?

Norica Nicolai: Nu sunt deloc mulţumită. Justiţia se realizează când pedeapsa este executată şi când prejudiciul este recuperat. Dacă veţi face un calcul între toate aceste dosare veţi vedea că doar de la Adrian Năstase şi de la alţi câţiva s-au recuperat prejudiciile. La restul deloc.

V.M.: Când discutaţi cu colegii dumneavoastră de la Bruxelles ce le spuneţi despre justiţia din România: a evoluat, a involuat sau a stagnat faţă de momentul 2007?

Norica Nicolai: Niciodată nu am discuţii de tipul acesta pentru că nu mă pun într-o situaţie de inferioritate. Discutăm despre justiţie în general, dar nu dau explicaţii despre ce s-a întâmplat în România pentru că nu mă consider un parlamentar de mâna a doua. Vreau să vă spun că în aceşti 7 ani, din păcate, justiţia a regresat. Nu avem o formulă de administrare a justiţiei în raport cu ce ne-am propus. Avem în continuare o lipsă de distribuire aleatorie a dosarelor, şi uneori asta prin lege. La Înalta Curte nu e posibil să ai un complet fix, aşa cum s-a întâmplat prin mica reformă a justiţiei, atâta vreme cât la instanţele inferioare am complete cu distribuţie aleatorie. Nu am încă suficiente săli de judecată, noile coduri civil, penal, sunt dificil de pus în aplicare pentru că la unele lipsesc spaţiile, fizic, nu am un sistem informatizat, nu am o pronunţare şi redactare cu celeritate a sentinţelor judecătoreşti.

B1 TV, ROMANIA TV SI ANTENA 3 SUNT MARCATE DE PATRONAT

V.M.: Mai ştiţi vreo ţară în care, în ultimul deceniu, să fi fost condamnaţi definitiv atât de mulţi demnitari pentru fapte de corupţie?

Norica Nicolai: Italia este o ţară în care au fost condamnaţi atât de mulţi demnitari...

V.M.: La începutul anilor 90.

Norica Nicolai: Dar după părerea mea nu are niciun fel de relevanţă această comparaţie.

V.M.: De ce?

Norica Nicolai: Pentru că justiţia nu se realizează doar contra demnitarilor, justiţia este pentru cetăţean. Dacă ne uităm la câte cauze trenează pe rolul instanţelor atunci vom avea o altă viziune asupra actului de justiţie.

V.M.: Pentru noi, cetăţenii obişnuiţi, justiţia funcţionează atunci când vedem înalţi demnitari pedepsiţi pentru că fură. Şi acesta e semnul că suntem pe drumul cel bun. Dumneavoastră spuneţi că nu suntem pe drumul cel bun.

Norica Nicolai: Dumneavoastră delimitaţi justiţia doar ca justiţie penală. Justiţia înseamnă şi justiţie civilă. Şi sunteţi foarte mulţumit când, dacă aveţi un litigiu...?

V.M.: Vorbeam despre justiţia penală.

Norica Nicolai: Nu, nu, vorbim despre justiţie în general, pentru că asta este tendinţa publică: să identificaţi justiţia cu actul de justiţie penală. Nu e acelaşi lucru. Dar nu vă gândiţi că 90% din cetăţenii acestei ţări, care au un litigiu civil de pildă, o revendicare, şi care durează 15 ani, pentru aceia credeţi dumneavoastră că justiţia funcţionează? Pe mine nu mă interesează decât ca justiţia să funcţioneze în aceleaşi standarde şi parametri pentru toţi. Această evaluare cantitativă nu este deloc relevantă în ceea ce mă priveşte. Pentru că fenomenul corupţiei există în continuare, fiecare dintre noi se întâlneşte cu el zilnic.

V.M.: Dar este pentru întâia oară în istoria României din ultimii 50 de ani când acest fenomen este pedepsit.

Norica Nicolai: Este un lucru foarte bun că se pedepseşte, dar nu se pedepseşte cât trebuie. Dar este o problemă, pentru România în general, cum de am ajuns aici. De ce înalţi demnitari, care au primit votul cetăţeanului român, un vot de încredere care presupune o apreciere asupra moralităţii unui om, de fapt...

V.M.: ... fură!

Norica Nicolai: ... fură? Şi asta e o întrebare pe care trebuie să ne-o punem. Un stat trebuie organizat în arhitectura lui în aşa fel încât să nu facă furtul atractiv. În justiţia penală există un principiu foarte clar: cât pierzi şi cât câştigi dacă încalci legea. În România, dincolo de demnitari, se pare că s-a câştigat mai mult dacă s-a încălcat legea pentru că, de 23 de ani, mari prejudicii nu au fost recuperate. Cazul Bivolaru: cinci ani pentru fraudarea BRD. A văzut vreun român cei 70 de milioane furaţi înapoi? Nu. Pentru mine toate astea creează un imens sentiment de frustrare. Sunt probabil foarte mulţi români care preferă să încalce legea, să facă averi incomensurabile, şi să execute o sentinţă de 5 ani rămânând cu milioanele pe care le-au furat. E asta justiţie?

V.M.: Dar când ai un elev repetent care începe să ia şi note de 8 nu-l încurajezi?

Norica Nicolai: E o strategie utilă, dar nu cred că justiţia română a fost repetentă întotdeauna. Justiţia română şi-a făcut datoria. Nu începe cu MCV-ul. Nu începe cu intrarea noastră în Uniunea Europeană. Asta ar fi o foarte mare greşeală: dacă am considera că până atunci România nu a avut justiţie.

V.M.: Doar după intrarea României în Uniunea Europeană marii hoţi au început să plătească.

Norica Nicolai: Dar mi se pare normal. Au plătit destul de mulţi şi înainte.

V.M.: E o coincidenţă?

Norica Nicolai: Nu, nu este o coincidenţă. Eu cred că este o încercare de a asana o societate, [încercare] pe care eu am susţinut-o întotdeauna. Dar nu am făcut din ea dorinţa mea supremă.

V.M.: De ce nu vorbiţi mai des în public despre beneficiile pe care le-a avut România în urma intrării în UE, şi vorbiţi mai degrabă despre defectele UE?

Norica Nicolai: Am vorbit destul de des în public despre beneficii.

V.M.: Le puteţi enumera pe cele mai importante?

Norica Nicolai: Dacă Uniunea n-ar fi existat, şansa economiei româneşti ar fi fost total blocată. România n-avea capacitatea să creeze atâtea locuri de muncă. Supapa muncii în străinătate este absolut benefică pentru România şi a ţinut-o stabilă câţiva ani buni până ce a intervenit criza. Am vorbit despre accesul la educaţie şi am spus clar că posibilitatea pentru români de a studia afară, bursele oferite de UE, sunt o oportunitate care tind să profesionalizeze România. Am vorbit despre oportunitatea dată de fondurile europene afacerilor mici. Dacă veţi merge în România veţi vedea că multe afaceri mici care dau locuri de muncă sunt generate de bani europeni. Am vorbit despre beneficiul dat de UE în politica noastră agricolă. Mă bucur dacă aţi selectat criticile pentru că nu fac parte dintre cei care văd în UE numai binele. Avem şi la Bruxelles, are şi Uniunea Europeană, disfuncţiile ei. Nu ar fi altfel în criză.

V.M.: De obicei, când mergeţi la o televiziune cum e Antena 3, vorbiţi mai degrabă despre defectele UE. Oare şi din cauza orientării acestei televiziuni?

Norica Nicolai: Dar de ce vă pasionează Antena 3? Aveţi o obsesie?

V.M.: Nici pomeneală.

Norica Nicolai: N-am mers foarte des. Am mers de multe ori. Televiziunile în România, din păcate, sunt marcate de patronat. Este cazul B1, este cazul România TV, este cazul Antenei 3. Au o politică de partizanat vizavi de anumite forţe politice. Echidistanţa, un echilibru, nu există. Există viziuni ale posturilor şi am fost destul de critică, şi la Antena 3 dar şi la alte posturi, vizavi de multe lucruri care s-au întâmplat în România şi se mai întâmplă şi la Bruxelles.

DACA ROMANIA AR AVEA COMPANII RELEVANTE PE PIATA RUSA, NU VAD DE CE AR TREBUI SA LE INCHIDEM

V.M.: Credeţi că statele europene ar trebui să impună sancţiuni economice mai dure Rusiei?

Norica Nicolai: În mod normal da dar, din păcate, neavând o politică energetică comună va fi foarte dificil de realizat acest lucru. Pentru că multe state membre au o dependenţă importantă faţă de Rusia. Ele îşi vor evalua poziţia faţă de sancţiuni în raport de propriile interese. De aceea cred că e nevoie de ceea ce s-a propus acum 8 ani, dar nu s-a făcut nimic: o politică energetică comună. Altfel, dependenţa de Rusia şi poziţiile în cazul unui astfel de tip de agresiune, vor fi influenţate de situaţia energetică.

V.M.: Ce ton credeţi că ar trebui să aibă România în privinţa Rusiei?

Norica Nicolai: Pentru România ar fi de preferat ca ea să aibă un ton foarte clar în ceea ce priveşte Rusia. Eu zic că toate vocile, cel puţin preşedintele Băsescu, au fost foarte clare în a condamna agresiunea Rusiei.

V.M.: Dar guvernul?

Norica Nicolai: Şi Guvernul şi Ministerul de Externe. Eu l-aş fi dorit pe domnul Corlăţean mai prezent în prima fază, aş fi vrut să fie al patrulea ministru de Externe care participa la negocieri. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Dar din păcate, dincolo de sancţiuni, nu văd ce putem face altceva. Iar Rusia continuă. Sancţiunile nu pot determina Rusia să-şi revizuiască atitudinea.

V.M.: Federalizarea Ucrainei ar fi o soluţie viabilă pentru rezolvarea crizei?

Norica Nicolai: Dacă ne uităm la ce se întâmplă astăzi în zona estică a Ucrainei, nu e de ignorat ploaia de manifestări pro-Rusia din această zonă. Ucraina, având o populaţie multietnică semnificativă, va avea şi de acum înainte, chiar dacă rămâne întreagă, o mare problemă cu aceste minorităţi. Nu cred că Uniunea Europeană trebuie sau poate să dea în momentul de faţă o soluţie Ucrainei. Soluţia trebuie să o dea Ucraina, dar ceea ce văd nu mă face să sper. Dacă ucrainenii vor decide că aceasta este soluţia utilă pentru a-şi menţine întreg teritoriul, federalizarea poate fi o soluţie.

V.M.: V-aţi caracteriza ca un politician anti-Putin sau pro?

Norica Nicolai: Moderat împotriva Rusiei. Putin este doar un lider care se poziţionează în momentul de faţă ca un lider puternic.

V.M.: De ce moderat?

Norica Nicolai: Pentru că Rusia va rămâne aici. Cred că Europa l-a considerat moderat. Dacă Europa ar fi fost anti-Putin, nu am fi avut un parteneriat strategic cu Rusia şi o dorinţă de cooperare cu Rusia. Eu cred în continuare că acest parteneriat trebuie menţinut.

V.M.: Chiar şi în condiţiile actuale? [interviul a fost realizat pe 9 aprilie 2014, n.r.]

Norica Nicolai: N-am văzut un stat membru care să propună încetarea parteneriatului cu Rusia. Văd că toată lumea îl menţine. Lumea are şi o dependenţă comercială de Rusia, nu doar energetică. Putem discuta de şantajul energetic al Rusiei, dar putem discuta şi de afacerile europene pentru care piaţa Rusiei este semnificativă. Pe viitor sper că lucrurile se vor calma mai repede şi că Rusia poate şi va rămâne un partener economic al Uniunii Europene.

V.M.: Chiar şi cu Putin la putere?

Norica Nicolai: Chiar şi cu Putin în momentul de faţă la putere, văd că nici Germania, nici Franţa, nici Marea Britanie nu şi-au retras companiile din Rusia. Dacă România ar avea companii relevante în piaţa rusă, nu văd de ce ar trebui să le închidem.

V.M.: Aţi apreciat pozitiv declaraţiile foarte clare făcute de Traian Băsescu cu privire la proiectul unionist pe care îl are România în privinţa Republicii Moldova?

Norica Nicolai: Sunt rezervată. Sentimental, îmi doresc ca Moldova să se întoarcă acasă. Dar lucid vorbind, în momentul de faţă cred că trebuie să încurajăm parcursul european al Moldovei şi avem obligaţia să influenţăm la UE o semnare cât mai rapidă a Tratatului [de cooperare]. Atunci când Moldova va fi şi ea membru al Uniunii Europene, poate să gândim ceva. E o chestiune de timp. Acum nu văd, lucid, care ar fi pârghiile concrete de apropiere imediată a Moldovei. Îmi pun întrebarea şi dacă suntem capabili să susţinem dezvoltarea economică a Moldovei.

NU SUNT CONVINSA CA TUTUNUL DAUNEAZA GRAV SANATATII

V.M.: Fumaţi deja a doua ţigară de când a început dialogul nostru. Aţi votat şi împotrivaDirectivei Europene anti-tutun. De ce?

Norica Nicolai: Pentru că eu consider fumatul ca o chestiune de liber arbitru.

V.M.: Şi totuşi fumatul e responsabil direct pentru 700.000 de decese anual în Uniunea Europeană.

Norica Nicolai: Dar fiecare dintre noi, care fumăm, ne asumăm şi riscul decesului. Dacă îmi fac rău, îmi fac rău eu.

V.M.: Şi vă faceţi rău?

Norica Nicolai: Nu sunt foarte convinsă.

V.M.: Credeţi că fumatul nu vă face rău?

Norica Nicolai: Nu, nu sunt foarte convinsă că îmi face rău. Vin dintr-o familie de fumători, bunicul meu a fumat până la 92 de ani.

V.M.: Există sute de studii derulate de cele mai importante universităţi din lume care dovedesc foarte clar că fumatul provoacă boli.

Norica Nicolai: Nu chiar toate.

V.M.: Ba da, e o realitate medicală deja clar dovedită.

Norica Nicolai: Bun, atunci pot să vă cred.

V.M.: Şi? Continuaţi să fumaţi?

Norica Nicolai: E opţiunea mea.

V.M.: Chiar dacă vă face rău?

Norica Nicolai: Dacă îmi face rău, nu ştiu. Mie nu mi-a făcut rău până acum şi pe chestiuni ipotetice cred că e superfluu să comentez.

V.M.: Când v-aţi făcut ultima radiografie pulmonară?

Norica Nicolai: Anul trecut. Şi eram bine.

V.M.: Sunteţi norocoasă. Directiva anti-tutun a ţintit în special pe evitarea atractivităţii pachetelor de tutun pentru tineri. Nu credeţi că această măsură este utilă? Poţi în continuare alege liber dacă fumezi sau nu, dar pachetele nu mai sunt atât de atractive.

Norica Nicolai: Sigur, este firesc ca societatea să-şi ia măsurile necesare dacă se consideră că un fenomen o afectează în ceea ce priveşte sănătatea. Şi eu am votat pentru chestiunea asta. Dar am votat împotriva Directivei pe o chestiune de principiu şi pe nişte chestiuni pe care nu le înţelegeam.

V.M.: De pildă?

Norica Nicolai: De exemplu de ce sunt mai dăunătoare ţigările slim decât cele normale? Nu am văzut o comparaţie sau un suport ştiinţific al afirmaţiei de acest tip.

V.M.: Şi în privinţa mentolului?

Norica Nicolai: Nici acolo nu am văzut...

V.M.: Există destule studii care dovedesc că ţigările slim şi cele cu arome sunt mai atractive pentru tineri.

Norica Nicolai: Dar nu e vorba de atractivitate, e vorba de periculozitate.

V.M.: Compar cu zona drogurilor: marijuana e o cale de intrare în zona drogurilor grele.

Norica Nicolai: Vă pun şi eu o întrebare: de ce credeţi că piaţa drogurilor pentru tineri este atât de atractivă?

V.M.: Nu e chiar atât de atractivă.

Norica Nicolai: Aşa ziceţi dumneavoastră. Dar să ştiţi că în UE e destul de atractivă. Şi în România am avut un fenomen: etnobotanicele, foarte periculoase, uneori mult mai periculoase decât drogurile uşoare, au fost foarte atractive pentru tineri.

V.M.: Şi nu ar trebui legiferate mai strict?

Norica Nicolai: Ar trebui interzise.

V.M.: Şi atunci ţigările? Tutunul?

Norica Nicolai: Dacă le interzicem, ne conformăm. Dar cât timp nu le interzicem...

V.M.: Bun, dar pe aceeaşi logică pe care aţi enunţat-o, ar trebui să fiţi de acord să interzicem ţigările.

Norica Nicolai: Putem să facem şi lucrul acesta. Dar cum să vă explic... atâta vreme cât Uniunea Europeană nu vrea să facă lucrul acesta, nu văd de ce nu ar trebui să mă conformez unei opţiuni personale.

V.M.: Credeţi că afirmaţia de pe pachetul de ţigări din faţa dumneavoastră, „Fumatul ucide”, este adevărată?

Norica Nicolai: N-am convingerea. Dar e doar o afirmaţie.

V.M.: De câte ori aţi fost contactată de lobbişti în ultimul an?

Norica Nicolai: Dacă vă referiţi la ambasadori...?

V.M.: Nu, mă refer la lobbişti.

Norica Nicolai: Foarte puţin pentru că nu lucrez pe domenii care să atragă interesul lobbiştilor. Au venit să mă roage ONG-urile să lucrez...

V.M.: Nu, mă refer la lobbişti.

Norica Nicolai: Nu, nu.

V.M.: Deloc?

Norica Nicolai: Deloc. Poate, sigur, cei care au făcut lobby pentru ţigări au venit la toţi europarlamentarii români.

V.M.: Au venit şi la dumneavoastră?

Norica Nicolai: Sigur. Dar asta nu m-a influenţat pentru că eu aveam opţiunea deja făcută.

DESPRE PARTICIPAREA LA EMISIUNEA CU LUCIAN MINDRUTA IN JACUZZI

V.M.: Aţi votat în octombrie 2010 împotriva prelungirii duratei concediului de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni. De ce?

Norica Nicolai: A fost decizia grupului. Ştiţi că acest lucru nu e finalizat nici în UE. Eu am considerat că statele membre trebuie să-şi facă politica de natalitate în raport cu resursele pe care le au. România are o astfel de politică, chiar eu am iniţiat legea în 1998 şi cred că în materie de politici sociale Uniunea trebuie să fie mult mai flexibilă, răspunzând unei realităţi clare din statele membre. Sunt state care nu pot plăti decât 5 sau 6 luni. Am considerat că trebuie să lăsăm libertate statelor membre să decidă.

V.M.: Credeţi că în viitoarea legislatură a Parlamentului European veţi fi colegă cu români din alte partide în grupul popularilor europeni?

Norica Nicolai: Nu. Exclud chestiunea asta. ALDE e opţiunea noastră, e opţiunea partidului stabilită printr-un congres şi dincolo de toate aceste poveşti care fac succes în România, la Partidul Naţional Liberal nu fac succes.

V.M.: PNL-ul nu a avut niciodată discuţii cu PPE-ul?

Norica Nicolai: Nu. Partidul Naţional Liberal nu a avut niciodată decizia de a avea discuţii. Sunt membri ai PNL care şi-ar dori acest lucru, dar formula oportunistă care se cheamă Partidul Popular European şi care are în momentul de faţă drept consistenţă unică prezenţa creştin-democraţilor şi creştin-socialilor în interior, nu face parte din opţiunile PNL.

V.M.: Aveţi colegi europarlamentari, liberali români, care se simt mai degrabă apropiaţi de populari şi şi-ar dori intrarea acolo.

Norica Nicolai: Asta este povestea lor. Povestea partidului este cu totul alta. Fiecare este liber să aibă opţiuni, partidul nu are decât una.

V.M.: Deci PNL nu va intra în PPE?

Norica Nicolai: Categoric.

V.M.: Care este politicianul român din ultimul deceniu a cărui activitate o apreciaţi drept cea mai benefică pentru România?

Norica Nicolai: Cred că, dacă l-am considera politician pe Mugur Isărescu, el a avut.

V.M.: Mă refeream la un politician.

Norica Nicolai: Corneliu Coposu. Pentru viziunea pe care a dezvoltat-o, pentru modul în care a încercat să impună în politică o anumită conduită morală şi pentru ceea ce a lăsat.

V.M.: Mă refeream la un politician din ultimul deceniu.

Norica Nicolai: Fără îndoială, pentru un anumit tip de abordare a politicii, Crin Antonescu. Şi-a dorit o politică cu mai multă morală, cu mai multă responsabilitate. Crin Antonescu este un alt fel de politician.

V.M.: Crin Antonescu este un politician moral?

Norica Nicolai: Da. Categoric. Şi eu zic că e foarte importantă morala.

V.M.: De ce aţi intrat în jacuzzi cu Lucian Mîndruţă înacea emisiune de la Antene?

Norica Nicolai: Pentru că n-am niciun fel de rezervă.

V.M.: Nu v-aţi temut de ridicol?

Norica Nicolai: Nu ştiu cât a fost ridicol. Oamenii sunt ridicoli prin ceea ce spun atunci când nu cred în ceea ce fac şi fac ceva doar aşa, ca să dea bine. Eram conştientă că exista riscul să nu dea bine, dar am făcut-o pentru că era un talk-show în care puteai vorbi foarte liniştit şi din jacuzzi.

V.M.: Care a fost calculul din moment ce spuneţi că eraţi conştientă de posibilitatea ridicolului?

Norica Nicolai: A fost un talk-show destul de destins ca tip de atitudine şi am acceptat. Nu fac calcule atunci când mă duc la o emisiune sau alta. Nu cred că emisiunea aceea mă reprezintă pe mine sau este eticheta mea, aşa cum încercaţi să insinuaţi.

V.M.: Nu insinuez nimic. E pur şi simplu o întrebare.

Norica Nicolai: Nu, nu cred. Puneţi acelaşi tip de întrebări ca nişte prieteni din PPE, probabil apropiaţi de dumneavoastră.

V.M.: Nici vorbă. Mă jigniţi.

Norica Nicolai: Nu doresc să fac asta, cu siguranţă.

V.M.: Care este realizarea dumneavoastră de care sunteţi, ca europarlamentar, cea mai mândră şi care a adus ceva concret pentru alegătorul român obişnuit?

Norica Nicolai: Ceea ce am reuşit să fac în materie de egalitate de şanse şi de combatere a violenţei împotriva femeii, pe care o consider un fenomen cu implicaţii extraordinare în sănătatea unei naţiuni. Am reuşit să fac asta în cele două rapoarte.

V.M.: Mai concret, vă rog.

Norica Nicolai: Raportul care privea femeile fără acte de identitate a avut acceptul Parlamentului pentru ca aceste femei să beneficieze de minime drepturi: de protecţie juridică, de protecţie a sănătăţii, lucruri pe care nu le aveau. Şi acesta este un lucru foarte bun în special pentru femeile care sunt victimă a traficului de persoane.

Bilantul Noricai Nicolai in mandatul de europarlamentar 2009-2014 poate fi consultat aici(sursa: votewatch.eu)