​Dupa ce a studiat la Oxford si in Africa de Sud, biologul Alina Szabo locuieste astazi intr-un sat din muntii Rodnei. De acolo a reactionat la una dintre ideile introduse in concursul Restart Romania, si astfel a inceput un dialog cu traseu surprinzator. De la descrierea razboiului aflat in plina desfasurare in muntii Rodnei, am ajuns la comparatia dintre comunitatile de africani din jurul Cape Town-ului si oamenii din satele romanesti.

Competitia Restart RomaniaFoto: Hotnews

Rep.: Una dintre ideile inscrise in concursul Restart Romania, “Platforma pentru initiative legislative”, te-a aprins atat de mult incat ne-ai trimis un comentariu. De ce?

Alina Szabo: Ma intereseaza foarte mult subiectul participarii publice. Am coordonat, in muntii Rodnei, un proiect finantat de Oxford care a fost legat de participarea publicului in deciziile legate de mediu. Ne interesa cum poate fi publicul antrenat si angajat in deciziile de politici de mediu. Asta era si la moda pe plan international atunci, dar noi chiar doream sa facem ceva in Romania. Exista cateva legi care prevad necesitatea informarii si participarii publicului, dar nu e foarte clar in ce consta aceasta participare. Pentru noi era foarte important realizarea unui plan de management pentru Parcul National din muntii Rodnei. Pe atunci nu se stia mare lucru despre participarea publicului.

Rep.: Dar ce inseamna participarea publicului in managementul unei rezervatii naturale?

Alina Szabo: Managementul inseamna felul in care sunt gestionate terenul, padurea, apele. Zona muntilor Rodnei este foarte interesanta pentru ca aproape tot parcul national din muntii Rodnei este detinut de comunitatile locale. Statul are cam 6% din toata zona. Si asta complica foarte mult situatia. Administratia parcului trebuie sa ia legatura cu toti proprietarii si administratorii terenurilor. S-au creat Consilii Consultative ale ariilor protejate. La Rodna sunt incluse

Alina Szabo este licentiata in biologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj si are un masterat in stiintele mediului la Central European University in Budapesta. Intre 2000 si 2002 urmeaza un masterat in conservarea biodiversitatii la Universitatea din Cape Town. Din 2003, beneficiind de o bursa Chevening, a fost cercetator invitat la Oxford University si apoi managerul unui proiect de cercetare derulat de Environmental Change Institute (Oxford) in Muntii Rodnei. Din 2009 este doctorand in stiintele mediului la Central European University. Astazi traieste intr-un sat din muntii Rodnei, spatiul in care isi desfasoara cercetarile in cadrul doctoratului.

carte de vizita

aproximativ 100 de persoane din 60 de institutii. Nu ei au putere decizionala. Aceasta apartine Consiliilor Stiintifice, formate din cercetatori din cadrul universitatilor si institutelor de cercetare. Ei decid, de exemplu, in privinta zonarii parcului. Astfel se delimiteaza rezervatiile stiintifice cu gradul cel mai inalt de protectie, acolo unde practic nu e voie sa se intervina pentru exploatarea resurselor naturale. Apoi e zona de protectie integrala, unde padurea nu poate fi exploatata. Apoi zonele de dezvoltare durabila, unde se poate interveni.

Rep.: Nu se nasc conflicte intre proprietarii privati pe zonele cu protectie maxima si Consiliul Stiintific?

Alina Szabo: Da. Asta e o problema foarte mare nu doar in Rodna, ci in multe parti din tara. Cand s-a inceput restituirea padurilor s-au restituit si zone din interiorul ariilor protejate, desi legea prevedea ca in asemenea cazuri se poate face restituirea in alte parti, neprotejate. Dar fie nu s-a putut, fie nu s-a vrut. Asta nu stiu. Noi am ramas cu rezultatul: exista in prezent 22 de comune proprietare in Parcul National muntii Rodnei si multe dintre ele au zone destul de semnificative incluse in zonele de restrictie. Apar inevitabil probleme. Chiar recent, in primavara, au aparut cereri depuse de catre comunitati pentru a exploata suprafetele din zona de protectie integrala care au fost atacate de gandacii de scoarta. Acesti gandaci usuca copacii, dar problema e foarte controversata. Consiliul Stiintific, pe baza unor cercetari si studii, nu a aprobat cererile.

Rep.: Si a izbucnit conflictul?

Alina Szabo: Da. Probabil ca se va ajunge la procese. Situatia e complicata: felul in care s-a facut restituirea nu e intotdeauna conform actelor istorice. De cate ori apare o decizie politica in privinta padurilor, padurea sufera. E dificil pentru ca, pe de o parte, trebuie sa respecti dreptul de proprietate, dar in acelasi timp e vorba de bunul public. Legea specifica platirea de compensatii in acele cazuri in care proprietarii nu-si pot exploata padurea pentru ca sunt in zone cu restrictie, dar aceste compensatii nu s-au platit si rabdarea oamenilor a ajuns la limita. La comunitati nu au mai ajuns compensatiile. Codul silvic zice ceva, noua lege privind ariile protejate zice altceva, si nu e foarte clara situatia.

Rep.: Practic e un razboi intre comunitatile locale si lumea stiintifica care vrea protejeze ariile?

Alina Szabo: Este. Si e un razboi pe degeaba. S-ar fi putut da foarte usor acele compensatii si atunci oamenii se linisteau. Si sa nu uitam ca urmeaza un an electoral si primarii din zona vor si ei

De cate ori apare o decizie politica in privinta padurilor, padurea sufera.

Alina Szabo

sa faca ceva pentru a arata comunitatii ca se lupta pentru drepturile lor. Eu am inceput ca biolog si ma interesau in special animalele, dar cu cat am citit si am vazut mai multe am inteles ca, de fapt, conservarea biodiversitatii este mai mult despre oameni decat despre natura. Ca sa faci ceva pentru natura neaparat trebuie sa lucram cu oamenii. E o munca foarte dificila, dar inevitabila.

Rep.: Tu ai trait si in Cape Town si la Oxford si in satele din muntii Rodnei. Functioneaza diferit comunitatile din zonele acestea? E mai mult spirit de turma in satul romanesc decat in cel din Africa de Sud?

Alina Szabo: Nu stiu daca de spiritul de turma e vorba...la noi cred ca e vorba mai curand de apatie. Eu asta simt. Probabil si din cauza istoriei: ne-am pierdut increderea in noi si in puterea comunitatii de a face schimbari.

Rep.: Dar spuneai ca exista comunitati locale in muntii Rodnei care isi urmaresc interesele.

Alina Szabo: Nu stiu in ce masura comunitatea in sine face asta sau elita politica? Am senzatia ca omul normal e multumit sa stie ca se ocupa “ei”. Aici e foarte multa rutina: ne trezim, muncim si e foarte putin timp de gandire. Poate ca gresesc, dar asta e impresia mea. Nu stiu cat de sudata este comunitatea in sine ca sa lupte pentru un anume drept. Sau mai degraba e doar ideea ca sa avem grija pe cine votam la alegeri pentru ca ala va lupta pentru noi? Si in Africa de Sud era multa descurajare si disperare, dar cred ca oamenii erau mai apropiati. In satul african, copilul unei familii este perceput ca si copilul satului. Acolo familia extinsa, larga, este inca prezenta. Copilul nu este doar al parintilor sai, el apartine comunitatii. La noi se pierde sensul de comunitate. Nu vreau sa generalizez, dar asta este senzatia mea. In timp ce, in Occident, oamenii isi cunosc drepturile mai bine decat noi. Ei sunt mai buni in a-si cere drepturile.

***

Restart Romania este o platforma online, initiata de TechSoup cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, care permite cetatenilor sa-si defineasca problemele, sa vina cu idei care le pot rezolva, sa primeasca feed-back si apoi, daca acestea sunt bune, sa le vada transformate in proiecte online care pot schimba comunitatea. Si, daca aceste proiecte sunt cu adevarat bune, atunci vor primi o finantare de cel putin 5000 USD care sa le faca durabile. Au mai ramas doua saptamani pentru a va inscrie ideea in concursul Restart Romania.