Primaria Capitalei trebuie sa ii plateasca omului de afaceri Costica Costanda despagubiri in valoare de 165 de milioane de euro, a decis Tribunalul Bucuresti, la capatul unui proces legat de primirea, de catre Constanda, a Satului Francez in schimbul cedarii Parcului Bordei catre municipalitate, anunta Agerpres. Costanda a actionat in instanta municipalitatea dupa ce Consiliul General nu i-a aprobat construirea unor cladiri in Satul Francez.Decizia nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti. Suma reprezintacea mai mare despagubire acordata pana in prezent intr-un proces cu o institutie a statului din Romania.

Costica Costanda a fost reprezentat in acest proces de 3 dintre cei mai puternici avocati "la bara" din Romania: Valeriu Stoica, Florea Gheorghe si Traian Briciu. De cealalta parte, Primaria Capitalei a fost reprezentata de Daniel Stefanica, iar Consiliul General de avocatul George Stancov, potrivit Mediafax.

Tribunalul Bucuresti a admis cererea lui Costanda privind desfacerea contractului prin care acesta a renuntat la terenul din Parcul Bordei in schimbul celui din Satul Francez.

In acelasi timp, Primaria Generala trebuie sa ii plateasca lui Constanda suma de 109.216.400 de euro, reprezentand contravaloarea terenului din Bucuresti, strada I. V. Turgheniev nr. 11-15 si in Bulevardul Aviatorilor nr. 110-112, plus 6.417.669 de euro, contravaloarea sultei achitate prin contractul de schimb, precum si 29.757.210 euro, despagubirile prevazute in contractul de schimb. De asemenea, Primaria trebuie sa achite 79.500.000 de lei, dobanda aferenta despagubirilor.

Bugetul pentru 2011 al Primariei Capitalei este de 4,5 miliarde de lei - aproximativ un miliard de euro.

• De ce a actionat Costanda in judecata Primaria

In ianuarie 2010, omul de afaceri Costica Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o actiune impotriva Primariei Capitalei, in care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei. Costanda le-a solicitat judecatorilor anularea documentului semnat in martie 2008 cu primarul de atunci al Bucurestiului, Adriean Videanu, prin care a intrat in posesia Satului Francez, in schimbul cedarii Parcului Bordei catre Primaria Capitalei.

Omul de afaceri declara ca terenul primit in Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, in urma refuzului Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul pentru Soseaua Nordului 114-140 (Satul Francez).

Costanda cerea instantei sa oblige Primaria Capitalei la plata unor mari sume de bani, de aproximativ 150 de milioane de lei.

Din aceasta suma, 29,7 milioane de euro reprezinta despagubirile stabilite in 2007 de Curtea de Apel Bucuresti pentru intarzierea aprobarii PUZ-ului aferent Parcului Bordei, 6,4 milioane de euro, pe care el si sotia sa i-au achitat Primariei in schimbul cladirilor existente in Satul Francez si 113 milioane de euro, reprezentand valoarea terenului din Parcul Bordei.

In martie 2008, reprezentantii Primariei si sotii Constanda semnau un document prin care se realiza un schimb de terenuri.

Terenul din zona Bordei trecea in proprietatea Primariei, fiind declarat domeniu public si amenajat ca parc.

Familia Costanda primea la schimb 28.500 de mp in zona Satului Francez, plus cladirile care valorau 6,4 milioane de euro.

Sotii Costanda renuntau la 29 de milioane de euro, despagubiri stabilite de Curtea de Apel, iar autoritatile le promiteau aprobarea unui PUZ (cu parametrii urbanistici: Coeficient de Ocupare a Terenului = 60 la suta, Coeficient de Utilizare al Terenului = 3,5 si inaltimea maxima, parter si 5 etaje, adica 28 de metri inaltime) pentru Satul Francez.

Acest PUZ i-ar fi permis lui Constanda sa construiasca imobile de sapte etaje in Satul Francez, insa Consiliul General al Municipiului Bucuresti nu a fost de acord.

Acum, Costanda nu mai doreste sa reintre in posesia Parcului Bordei, deoarece terenul de aici este trecut in domeniul public al municipalitatii si considera ca Primaria Capitalei trebuie sa-i plateasca contravaloarea domeniului, care se ridica, in opinia sa, la 113 milioane de euro.