Rezultatele examenului de bacalaureat din acest an au scos in evidenta o realitate care ar trebui sa dea multora de gandit: rata de promovabilitate a scazut la cel mai mic nivel de dupa Revolutie, elevii au obtinut note semnificativ mai mici decat in anii trecuti, numarul elevilor eliminati a fost mai mare decat in 2009 si 2010 la un loc, iar lista ar putea continua, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Desi aceste rezultate se datoreaza si modului in care examenul a fost organizat – masurile de securitate fiind extrem de dure, este evident faptul ca nivelul la care se afla acum sistemul de invatamant este unul destul de scazut, multi considerand ca principala problema o constituie banii. Cu alte cuvinte, din moment ce sistemul este subfinantat, iar profesorii demotivati, nu putem avea prea multe pretentii.

In acelasi timp, potrivit unui studiu realizat de IRES, invatamantul din trecut este idealizat de catre romani – 86% dintre respondenti au fost de parere ca actualii elevi sunt mai slab pregatiti decat cei din trecut, actualul sistem de examinare fiind si el considerat ineficient.

Prin urmare, impresia generala este ca nivelul absolventilor scade continuu, insa acest lucru se intampla desi bugetul alocat invatamantului este mult mai mare decat cel de dinainte de 1989.

Cum a evoluat bugetul Ministerului Educatiei in ultimii zeci de ani

Potrivit datelor Bancii Mondiale, in anul 1970, bugetul Educatiei reprezenta 7,96% din totalul cheltuielilor bugetare, procentul scazand apoi sub 7% in anii urmatori, click pe graficul alaturat pentru detalii. In 1991 s-a ajuns la 10,36%, in 2006 si 2007 s-a depasit 13%, pentru ca in 2009 sa se ajunga 10,33%. Media in toti acesti ani a fost de aproximativ 10%.

Mai departe, bugetul Educatiei ca pondere in PIB a variat intre 2,2% si 2,4% in perioada 1985-1989, procentul majorandu-se dupa Revolutie la peste 3%, si atingand un maxim in 2007 – respectiv 4%. De remarcat ca, in realitate, niciodata Educatia nu a avut 6% din PIB!

In cifre absolute, in ultimii 5 ani de comunism, bugetul Educatiei a fost de 0,9-1,1 miliarde dolari (1,8-2,3 miliarde in dolari 2010), in 2007 s-a ajuns la 6,8 miliarde dolari, iar in 2009 la 5,8 miliarde.

Ce rezulta de aici? Rezulta ca am cheltuit tot mai multi bani, in timp ce impresia generala este ca nivelul actului educational a scazut continuu.

Finantarea per elev/student

In 1989, populatia scolara numara 5,6 milioane persoane, iar bugetul Educatiei era de $1 miliard, finantarea anuala medie per elev/student ridicandu-se astfel la aproximativ 185 dolari (325 in dolari 2010). In anul 2009, populatia scolara a scazut la 4,2 milioane persoane, iar bugetul Educatiei a crescut la $5.8 miliarde, finantarea medie fiind de 1.400 dolari, nivel de peste 7 ori mai mare decat in 1989.

La final

Cifrele de mai sus arata ca nu banii reprezinta principala problema, ci modul in care sunt ei cheltuiti. Totodata, desele schimbari de legislatie si lipsa unor politici educationale coerente sunt inca doua dintre motivele din cauza carora sistemul a ajuns in situatia in care a ajuns.

Mai avem insa un indicator care arata ca nu banii sunt problema – in anul 2000, la testele PISA, la sectiunea “Lectura”, elevii romani au obtinut un punctaj mediu de 428 puncte. In 2006, punctajul a scazut la 396 puncte, desi intre 2000 si 2006, bugetul Educatiei a crescut de la $1 miliard, la $4,6 miliarde (sau de la 2.8% din PIB, la 3,77% din PIB). La PISA 2009, punctajul mediu a fost de 424 puncte, sub cel din 2000, desi bugetul a fost de aproape 6 ori mai mare.

Desigur, atunci cand vorbim despre educatie, rezultatele cresterii finantarii nu apar peste noapte, ci intr-o perioada lunga de timp, insa in cazul nostru, cresterea semnificativa a finantarii din 2000 incoace nu numai ca nu a generat niciun fel de rezultat pozitiv, dar ne aflam probabil la punctul de minim al ultimilor 20 de ani.

Acest minim poate reprezenta insa si un punct de pornire….

PS: este bine sau nu ca minciuna numita “promovabilitate 80%+” a devenit istorie? Este vina lui Funeriu ca 6 din 10 elevi nu au luat BAC-ul?

Citeste si: Cat castiga un profesor inainte de Revolutie?

Alte articole din seria “Comunism vs Capitalism” sunt disponibile aici.

Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.