Eliminarea din Constitutie a prezumtiei caracterului licit al dobandirii averii, fapt ce constituie o garantie a dreptului de proprietate al persoanei, ar insemna ca detinatorul unui bun ar fi supus unei insecuritati continue, intrucat, ori de cate ori s-ar invoca dobandirea ilicita a acestuia, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmatia, ci detinatorului bunului, se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei privind respectarea limitelor de revizuire a Constitutiei, motivare data publicitatii miercuri dupa-amiaza si citata de Agerpres.

Judecatorii CCR au mai decis ca "eliminarea imunitatii parlamentare ar avea ca efect direct suprimarea unei garantii care priveste atat mandatul Camerelor, cat si al fiecarui parlamentar in parte, cu consecinte grave asupra indeplinirii de catre Parlament a rolului sau constitutional."

• Citeste si Curtea Constitutionala sustine ca sint neconstitutionale urmatoarele propuneri de modificare a Constitutiei: eliminarea imunitatii parlamentarilor, eliminarea prezumtiei ca averile sint obtinute licit si eliminarea controlului judecatoresc pe deciziile care privesc politicile fiscale si bugetare.

• CCR despre neconstitutionalitatea eliminarii prezumtiei de dobandire licita a averilor:
  

"Facand aplicarea dispozitiilor art.152 alin.(2) din Constitutie, potrivit carora nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora, Curtea constata ca eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constitutie, potrivit careia 'Caracterul licit al dobandirii se prezuma' este neconstitutionala, deoarece are ca efect suprimarea unei garantii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie", se arata in motivarea CCR.

"In masura in care partea interesata dovedeste dobandirea unor bunuri, a unei parti sau a intregii averi a unei persoane in mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobandite ilegal se poate dispune confiscarea, in conditiile legii. Curtea subliniaza, totodata ca reglementarea acestei prezumtii nu impiedica legiuitorul primar sau delegat ca, in aplicarea dispozitiilor art.148 din Constitutie - Integrarea in Uniunea Europeana, sa adopte reglementari care sa permita deplina respectare a legislatiei Uniunii in domeniul luptei impotriva criminalitatii", spun judecatorii CCR.

"Aceasta prezumtie se intemeiaza si pe principiul general potrivit caruia orice act sau fapt juridic este licit pana la dovada contrarie, impunand, in ce priveste averea unei persoane, ca dobandirea ilicita a acesteia sa fie dovedita. Retinand ca prin propunerea de revizuire se urmareste rasturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, in sensul ca averea unei persoane este prezumat ca fiind dobandita ilicit, pana la dovada contrarie facuta de titularul ei, precum si faptul ca securitatea juridica a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcatuiesc averea unei persoane este indisolubil legata de prezumtia dobandirii licite a averii, iar inlaturarea acestei prezumtii are semnificatia suprimarii unei garantii constitutionale a dreptului de proprietate, Curtea a constatat neconstitutionalitatea acestei propuneri", se mai arata in motivare.

• CCR despre neconstitutionalitatea eliminarii imunitatii parlamentare:

"Reglementarea constitutionala a imunitatii parlamentare este justificata de necesitatea protectiei mandatului parlamentar, ca garantie a infaptuirii prerogativelor constitutionale si, totodata, o conditie a functionarii statului de drept. In activitatea sa, parlamentarul trebuie sa se bucure de o reala libertate de gandire, expresie si actiune, astfel incat sa-si exercite mandatul in mod eficient", motiveaza Curtea Constitutionala decizia de a declara neconstitutionala propunerea de eliminare a imunitatii parlamentarilor din proiectul de modificare a Constitutiei, potrivit Mediafax.

"Institutia imunitatii parlamentare este reglementata atat sub forma imunitatii pentru opinii, fiind general admis faptul ca nici un parlamentar nu poate sa fie urmarit, civil sau penal, pentru declaratiile facute si voturile exprimate in exercitiul mandatului, cat si a imunitatii materiale, denumita si imunitate relativa, neprofesionala sau inviolabilitate, fiind admis, de regula, ca un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmarit in materie penala, fara autorizarea Camerei din care face parte [de exemplu, constitutiile Belgiei, Finlandei, Frantei, Greciei, Italiei, Poloniei, Portugaliei, Spaniei]. Mai mult, in unele cazuri, chiar daca parlamentarul a fost surprins in flagrant, el nu poate fi arestat decat daca infractiunea este pasibila cu o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 5 ani [constitutiile Croatiei, Macedoniei, Sloveniei]", mai arata CCR.

"Eliminarea oricareia dintre aceste forme ale imunitatii parlamentare are ca efect direct suprimarea unei garantii care priveste atat mandatul Camerelor, cat si al fiecarui parlamentar in parte, cu consecinte grave asupra indeplinirii de catre Parlament a rolului sau constitutional. In ceea ce priveste persoana care ocupa demnitatea publica de parlamentar, eliminarea oricareia dintre aceste forme ale imunitatii parlamentarea are ca efect suprimarea garantiilor unor drepturi si libertati fundamentale, respectiv libertatea individuala si libertatea de exprimare".

"Pentru aceste considerente, si vazand ca prin proiectul legii de revizuire a Constitutiei este eliminata inviolabilitatea parlamentarului, adica acea imunitate de procedura care protejeaza parlamentarul impotriva urmaririlor penale abuzive sau vexatorii, institutia imunitatii parlamentare fiind astfel golita de continut, Curtea constata ca modificarea propusa sub acest aspect este neconstitutionala, deoarece are ca efect suprimarea unei garantii a unui drept fundamental al persoanei care ocupa o demnitate publica, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie."

• CCR despre modificarile privind componenta CSM:

"Modificarea esentiala priveste alin.(2) din art. 133 referitor la structura CSM in sensul ca, desi se pastreaza numarul total de 19 membri, se mareste (de la doi la sase) numarul membrilor reprezentati ai societatii civile si se micsoreaza proportional (de la 14 la zece), numarul membrilor care au calitatea de judecatori si procurori. Sporirea numarului de membri reprezentanti ai societatii civile este coroborata cu propunerea de numire a celor sase, dupa cum urmeaza: trei de catre Parlament si trei de catre Presedintele Romaniei".

"Curtea constata ca indeplinirea rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independentei justitiei, precum si a principalelor atributii care privesc cariera si raspunderea disciplinara a magistratilor, presupune ca judecatorii si procurorii sa aiba o pondere corespunzatoare imperativului constitutional, consacrat de art.133 alin.(1). Asa fiind, in virtutea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii, componenta acestui organism trebuie sa reflecte specificitatea acestei activitati, calitatea de magistrati a membrilor - asa cum o impune insasi titulatura acestui organism suprem de reprezentare, care cunosc in mod direct implicatiile activitatii desfasurate de aceasta categorie profesionala, fiind definitorie pentru hotararile pe care le adopta Consiliul".

"Majorarea numarului membrilor reprezentantilor societatii civile, deci a persoanelor din afara sistemului judiciar, si schimbarea proportiei de reprezentare in Consiliu, are consecinte negative asupra activitatii sistemului judiciar. Mai mult, se ajunge la situatia in care acesti membri dobandesc un rol important in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, ceea ce reprezinta o ingerinta a politicului in justitie, imprejurare ce este de natura a anihila garantia constitutionala referitoare la independenta justitiei".

Independenta justitiei este afectata si de posibilitatea ca presedintele CSM sa fie ales dintre membrii reprezentanti ai societatii civile, considera judecatorii constitutionali. Curtea Constitutionala nu este de acord nici cu dispozitia privind caracterul definitiv si irevocabil al hotararilor CSM, aratand ca aceasta modificare incalca principiul accesului liber la justitie, deoarece impiedica persoanele afectate de deciziile CSM sa faca apel la instante.

• CCR solicita sa se poata pronunta din oficiu asupra recursurilor in interesul legii adoptate de ICCJ:

Curtea Constitutionala a Romaniei solicita ca, in textul revizuit al Constitutiei, sa fie introdus un nou articol, prin care sa primeasca o noua atributie, respectiv aceea de a se putea pronunta, din oficiu, asupra recursurilor in interesul legii adoptate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

"Curtea propune introducerea unei noi atributii a Curtii Constitutionale, respectiv aceea de a se pronunta, din oficiu, asupra constitutionalitatii deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care solutioneaza recursurile in interesul legii. Propunerea formulata porneste de la imprejurarea ca, pe de o parte, dezlegarea data problemelor de drept deduse judecatii este obligatorie pentru instantele judecatoresti, iar, pe de alta parte, potrivit prevederilor art.124 alin.(3) din Constitutie, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii".

"Curtea Constitutionala apreciaza ca solutiile pronuntate in recursul in interesul legii, obligatorii pentru instantele de judecata, adoptate in vederea asigurarii, interpretarii si aplicarii unitare a legii, trebuie sa respecte exigentele constitutionale, sens in care se impune controlul de constitutionalitate al acestora".

• CCR: Dreptul Camerelor si a presedintelui de a cere urmarirea penala a ministrilor, o garantie menita sa ocroteasa interesul public

Consacrarea constitutionala a dreptului Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor constituie o garantie de ordin procedural, menita sa ocroteasa interesul public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului, se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei.

"Cerand urmarirea penala a unor membri ai Guvernului sau refuzand sa dea curs unei sesizari in acest sens, Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei isi asuma raspunderea politica pentru temeinicia deciziei lor", sustin judecatorii Curtii in legatura cu modificarea propusa in proiect potrivit careia reglementarea raspunderii penale a membrilor Guvernului, pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor, se stabileste prin lege organica, iar urmarirea si trimiterea in judecata a acestora se realizeaza numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, eliminandu-se astfel dreptul exclusiv al celor doua camere si a sefului statului de a cere urmarirea penala in cazul ministrilor.

"Prevederile art. 109 alin. (2) din Constitutie instituie o masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale a libertatii individuale a persoanei care ocupa functia de demnitate publica si a dreptului sau la aparare. Or, prin abrogarea dispozitiilor mentionate, garantia constitutionala este suprimata, imprejurare ce este de natura a incalca prevederile art.152 alin.(1) din Constitutie", subliniaza CCR.

Cu privire la raspunderea penala a membrilor Guvernului, Curtea Constitutionala arata ca, prin decizia din 27 noiembrie 2007, a constatat ca dispozitiile art.109 alin.(2) din Constitutie 'instituie neconditionat dreptul Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor'.

"In consecinta, atat cele doua Camere ale Parlamentului, cat si Presedintele Romaniei au libertatea de a stabili, fara alta reglementare exterioara, aplicand direct Constitutia, modul de exercitare a acestui drept", precizeaza judecatorii.

CCR mentioneaza ca autoritatilor nu li se poate impune, fara sa se incalce principiul separatiei puterilor in stat, prevazut de Constitutie, obligatia de a efectua cercetari proprii sau de a incredinta unor structuri extrajudiciare verificarea faptelor penale cu care sunt sesizate de Ministerul Public, de alte organe ale statului sau de cetateni.

"Asemenea cercetari au caracterul de acte de urmarire penala sau de acte premergatoare urmaririi penale si sunt cu totul straine statutului juridic constitutional, rolului si functiilor autoritatilor publice mentionate", se spune in document.

• Curtea Constitutionala: Ar trebui eliminata exceptia privind cumulul calitatii de parlamentar si de membru al Guvernului

Curtea Constitutionala apreciaza ca ar trebui eliminata exceptia privind cumulul calitatii de parlamentar si de membru al Guvernului, intrucat mentinerea dispozitiei determina lipsa de eficienta a prevederilor constitutionale, potrivit carora Executivul raspunde politic numai in fata Parlamentului.

Potrivit proiectului legii de revizuire, alin.(1) al art.71 din Constitutie reglementeaza un nou caz de incompatibilitate, acela dintre calitatea de membru al Parlamentului si membru al Parlamentului European, propunere justificata si care nu pune in discutie limitele revizuirii Constitutiei, arata Curtea Constitutionala in decizia sa referitoare la revizuirea Legii fundamentale.

Curtea arata ca, pentru a da expresie principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat si a asigura deplina efectivitate a textului constitutional in sensul asigurarii independentei membrilor Parlamentului si a protejarii Legislativului impotriva influentelor Executivului, alin.(2) al art.72 ar trebui modificat, in sensul eliminarii exceptiei pe care o instituie in prezent si care permite cumulul calitatii de parlamentar si de membru al Guvernului.

Mentinerea acestei dispozitii ar determina lipsa de eficienta a prevederilor constitutionale cuprinse in art.109 alin.(1), potrivit carora "Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate", subliniaza CC.