"In SUA confiscarea bunurilor este foarte simpla si se petrece indiferent pe ce nume se afla proprietatea. Daca ea nu poate fi justificata legal, atunci ea este confiscata. Problema in Romania este acea prezumtie ca averea dobandita este legala. Nu cred ca ar trebui sa existe o astfel de prezumtie", a declarat ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein. "Aceasta prevedere a fost pana acum licenta de a fura. Este nevoie de stergerea ei. Trebuie sa scoatem din capul politicienilor ca o confiscare este legata de condamnarea penala", a precizat fostul Minisitru al Justitiei, europarlamentarul Monica Macovei in cadrul dezbaterii "Confiscarea in Romania si bunele practici la nivel International", organizata de Societatea Academica din Romania, Initiativa pentru o Justitie Curata si Freedom House Romania.

Discutiile despre confiscarea averilor dobandite ilicit au fost mereu un punct fierbinte pe agenda, mai ales cand a fost vorba despre marile cazuri de coruptie in urma carora acuzatii ar fi dobandit sume uriase de bani sau bunuri valoroase.

Discutiile despre confiscarea averilor in tara noastra a devenit si mai de actualitate dupa ce in proiectul de revizuire a Constitutiei trimis pe 1 iunie la Consiliul Legislativ de catre Presedintia Romaniei a fost modificat articolul 44 alineatul 8 si s-a eliminat prezumtia caracterului licit al averii dobandite.

Aceasta eliminare lasa calea deschisa spre confiscarea mai usoara a unor averi nejustificate.

Potrivit Constitutiei actuale, "caracterul licit al dobandirii averii se prezuma", iar averile licite nu pot fi confiscate. Aceasta inseamna ca autoritatile sunt cele care trebuie sa aduca dovezi ca anumite bunuri sau venituri sunt dobandite ilegal, si nu invers.

Video oferit de Privesc.Eu

Mai jos, principalele declaratii din cadrul dezbaterilor "Confiscarea in Romania si bunele practici la nivel International" din cadrul proiectului "Initiativa pentru o Justitie Curata".

Mark Gitenstein

Mark Gitenstein

Foto: Hotnews

Mark Gitenstein, Ambasadorul SUA la Bucuresti, a vorbit despre confiscarea bunurilor de la terte persoane si despre necesitatea eliminarii din Constitutia Romaniei a prezumtiei de avere dobandita licit:

  • Confiscarea este si o unealta pe care noi o folosim in State pentru marile infractiuni financiare
  • Proprietatea privata este protejata, dar se stie dintodeauna ca statul poate confisca averea obtinuta in urma unei infractiuni
  • In statele Unite sunt doua forme de confiscare. Exista confiscarea criminala, infractionala. ca urmare a unei condamnari. In cazul celor care in urma infractiunii a dobandit o avere sau bunuri. Nu exista o limita a bunurilor confiscate. Toate bunurile provenite dintr-o infractiune pot fi confiscate.
  • Mai exista si confiscarea civila pentru care nu este nevoie de o condamnare si prin care statul poate confisca bunurile printr-un dosar civil.
  • Mai exista si inghetarea bunurilor sau fondurilor in momentul arestarii.
  • Toate fondurile si bunurile confiscate merg intr-un fond al statului, iar fondurile pot fi folosite pentru despagubiri sau pentru finantarea unor structuri ale statului
  • In Statele Unite, confiscarea bunurilor este foarte simpla si se petrece indiferent pe ce nume se afla proprietatea. Ea este a statului si daca ea nu poate fi justificata legal, atunci ea este confiscata.
  • Exista cazuri cand persoane nevinovate sunt implicate, dar in majoritatea cazurilor faptul ca bunurile au fost transferate la o terta persoana este irelevant.
  • Daca bunurile sunt acumulate ilicit, nu mai conteaza ale cui sunt. Odata ce statul ia bunurile, sarcina de a dovedi ca ele sunt acumulate legal revine celui care solicita acest lucru.
  • Daca tu ai cumparat un apartament, iar el a fost dobandit ilegal si tu esti nevinovat, este treaba ta sa demonstrezi in instanta legalitatea bunului care ti-a fost confiscat.
  • Problema in Romania este acea prezumtie ca averea dobandita este legala, Articolul 44 din Constitutie. Noi nu o avem si nu cred ca ar trebui sa existe o astfel de prezumtie.
  • Mesajul meu este urmatorul: Drepturile omului nu sunt o licenta pentru a fura.

Peter Thomas, consilier Politic al ambasadei Marii Britanii la Bucuresti a discutat despre sistemul de confiscare a bunurilor in Marea Britanie:

  • Trebuie mentionat ca nici noua nu ne-a iesit mereu bine problema asta.
  • In Marea Britanie, inainte de 2002, bunurile si sau averea puteau fi confiscate abia dupa condamnarea penala, si de cele mai multe ori se confiscau doar bunurile provenite din traficul de droguri sau activitati de terorism.
  • Lucrurile stau cam asa, mediul infractional este o afecere si banii sunt motivatia. Ce am ales noi sa facem: sa atacam banii la orice nivel, sa trimitem in instanta de cat ori se poate.
  • Avem in vederea confiscarea fluxului de bani pentru a perturba operatiunile si confiscarea profiturilor pentru a face infractiunea cat mai putin atractiva
  • In 2002 s-a adoptat Noul Cod penal care a dat autoritatilor mai multa putere de a investiga, de a ingheta si de a confisca bunurile dobandite ilicit.
  • S-au dat mai multe puteri pentru confiscarea averilor infractorilor, s-a permis recuperarea unor bunuri fara a exista condamnare si s-a dat voie la amendarea prin taxare.
  • Spre exemplu, pentru cineva care este gasit cu mai mult de 1.000 de lire asupra sa pe care nu-i poate justifica,
    Peter Thomas
    Foto: Hotnews
    politia sau vamesii pot confisca suma de bani fara vreao hotarare in instanta. Daca acea persoana contesta si vrea sa dovedeasca legalitatea banilor, beneficiaza de un proces rapid in instanta. In primii 5 ani de cand s-a introdus aceasta masura, doar 70% dintre persoane s-au prezentat in instanta pentru a justifica banii.
  • Confiscarea in Marea Britanie se face prin trei ramuri, Confiscarea Criminala, Recuperarea civila si taxare.
  • Confiscarea Criminala presupune libertatea de a ingheta bunurile intr-o etapa incipienta anchetei. Pentru a dispune inghetarea bunurilor este nevoie de ceea ce numim noi "suspiciune rezonabila".
  • Dupa condamnare, daca persoana a realizat mai mult de 5.000 de lire din infractiuni atunci instanta ar trebui sa ia in considerare confiscarea averii.
  • In caz de "Stil de viata infractional", avem masuri speciale.
  • O persoana duce "un stil de viata infractional" daca a primit o condamnare pentru spalare de bani/trafic de droguri/finantarea de actiuni teroriste sau daca are o condamnare pentru orice infractiune mai amre de 6 luni sau daca are trei condamnari pentru infractiuni imobiliare in ultimii 5 ani.
  • In caz de stabilire a "stilului de viata infractional", instanta presupune ca toate bunurile dobandite de condamnat au provenit din activitati infractionale pana la proba contrarie.
  • In ceea ce priveste Recuperarea civila, procurorii pot ataca in instantele civile pentru a recupera produsele infractiunii. Actiunea in instanta este impotriva bunurilor si nu impotriva persoanei si nu necesita vreo condamnare.
  • In ceea ce priveste persoana, ea poate fi sa fi murit, poate fi plecata din Marea Britanie sau chiar poate fi achitata in instanta penala.
  • Testul legal este 50% probabilitate in Instanta civila si se pot ataca bunurile dobandite in ultimii 12 ani.
  • Taxarea merge si pana in urma cu 20 de ani si o data ce s-a dispus taxarea bunurilor nejustificate, povara dovedirii legalitatii lor cade asupra contribuabilului. In tot acest timp, taxarea normala se aplica.
  • Pentru a insuma ce am spus aici, ar trebui sa cautam sa indreptam lucrurile in justitie si sa cautam sa perturbamilegalitatile prin confiscare oricand putem.
  • In Marea Britanie, din 2003 cand am confiscat 20 de milioane de lire in primul an, am ajuns in prezent la 200 de milioane de lire pe an. Si tot nu este deajuns, pentru ca estimarile spun ca sunt aproape 2,5 miliarde de lire sterline circulate in mediile infractionale in Marea Britanie.

Frederic Teillet

Frederic Teillet

Foto: Hotnews

Frederic Teillet, Magistrat, Consilier al Ministerului Justitie din Romania, Ambasada Frantei in Romania a prezentat cateva detalii despre cum functioneaza in hexagon masurile de confiscare a bunurilor dobandite ilicit:

  • Franta a avut nevoie de ceva timp sa realizeze importanta confiscarilor. Multi infractori ajungeau sa mearga bucurosi la inchisoare si sa astepte sa iasa stiind ca afara ii asteapta averea acumulata. Sumele care sunt in joc sunt extrem de importante.
  • S-a inceput prin definirea infractiunilor care puteau duce la confiscare in codul penal si apoi s-au infiintat autoritatile care sa puna in practica prevederile
  • S-a inceput cu o definire a spalarii de bani, o definire mai mare care spune ca orice persoana care ascunde sau ofera orice ajutor persoanelor acuzate de spalare de bani este susceptibila de acuzare.
  • Prin intermediul jurisprudentei Curtii de Casatie s-a dat o definire si tainuirii, iar o a treia definitie a vizat imposibilitatea de a justifica mijloacele de existenta.
  • Orice persoana legata de infractor si care nu-si poate justifica averea, poate fi urmarita.
  • Aceste definitii si incriminari au ajutat la punerea in miscare a metodelor de indisponibilizare a bunurilor inca de la incepututl anchetei. Si vorbim de orice tip de bunuri: masini, imobile, conturi bancare, polite de asigurare. Evident ca in cazul bunurilor interzise, cum ar fi drogurile sau armele, confiscarea este indiscutabila si fara alte intrebari.
  • Pentru a pune in aplicare prevederile, in Franta s-au infiintat doua agentii. Prima care vizeaza identificarea bunurilor care au legatura cu infractiunea si care are obiectivul de a impiedica vinderea sau instrainarea bunurilor.
  • A doua agentie se ocupa de gestiunea si colectarea acestor bunuri. Unele bunuri insponibilizate se depreciza in timp, mai ales daca ancheta dureaza mult, si de aceea aceasta agentie este responsabila cu gestionarea lor.
  • Odata ce este adoptat cadrul legislativ in materia confiscarilor, urmeaza ca si magistratii sa fie impulsionati sa foloseasca aceste masuri.

Monica Macovei, europarlamentar, fost ministru al Justitiei:

Monica Macovei

Monica Macovei

Foto: Hotnews

  • O astfel de dispozitie ca acea din articolul 44 alineatul 8 nu exista in Constitutiile celorlalte tari.
  • Cu siguranta va fi o opozitie din partea politicienilor, insa aceasta prevedere a fost pana acum licenta de a fura. Este nevoie de stergerea ei.
  • Vom putea pune in aplicare directiva UE privind confiscarea extinsa, adica, daca intr-un proces penal pentru o mita de exemplu de 500 de euro, nu se va confisca doar acea suma. Judecatorul se uita la toata averea inculpatului si cere dovezi pentru ea, iar daca nu poate fi justificata, ea se confisca.
  • Trebuie sa scoatem din capul politicienilor ca o confiscare este legata de condamnarea penala.
  • Si la noi ar trebui sa existe acea simplitate de care pomenea domnul Gitenstein. Terte persoane sa poata ataca in instanta si sa dovedeasca legalitatea bunurilor confiscate.
  • Toate aceste lucruri trebuie sa intre si in practica noastra.

Stefan Deaconu, consilier prezidential, despre eliminarea din Constitutie a articolului care vizeaza prezumtiacaracterului licit al averii dobandite:

  • In proiectul de revizuire a Constitutiei am introdus eliminarea partiala a aliniatului 8 al articolul 44, cel care vizeaza prezumtia caracterului licit al averii dobandite.
  • Noul proiect de revizuire a Constitutiei este pus in acord cu celelalte constitutii europene.
  • Impactul existentei acestei dispozitii in Constitutie a fost ca nu s-au putut face confiscari de bunuri in cazul persoanelor care au si fost dovedite in dosare penale. Ne-am ales cu o candamnare, dar bunurile au ramas in patrimoniul rudelor, a apropiatilor. la final s-a dovedit, dupa toata urmarirea si procesul ca ele nu mai aveau niciun bun. Modificarea are in vedere o alinire la legislatia celorlalte state.
  • Un al impact, este cel al tergiversarii procedurilor. Cand s-au judecat procesele privind confiscarea, s-au ridicat exceptiile de neconstitutionalitate si s-a tergiversat cazurile ani de zile.
  • O constitituei trebuie sa fie cat mai simpla, sa instituie principiile pe care legile ulterioare le urmeaza si le detaliaza.
  • Ideea unei cosntitutii ceva mai suple, care sa nu inscrie toate regulile detaliate credem ca e de bun augur. Toate aceste reguli dau posibilitatea legislatiei sa prevada tot ce e necesar, nu e nevoie sa introducem in Constitutiei toate aceste lucruri.
  • Am tinut cont ca s-a spus de multe ori ca nu se poate face o legislatie buna in domeniul confiscarilor. Acum, prin aceasta eliminare, se poate da ocazia legiuitorului sa faca o legislatie cat mai buna in domeniu.
  • De aceasta dispozitie nu trebuie sa se teama romanii corecti.

Horia Georgescu, Secretar General al Agentiei Nationale de Integritate (ANI):

  • In cazurile pe care noi le-am avut si am solicitat confiscarea, fie pe legislatia veche, fie pe cea noua, am avut cazuri unde DNA a pus sechestru si am avut si confiscari in prima instanta.
  • Noi ne intrebam ce se intampla in cazuriel in care noi am cerut confiscare, fara sa avem o infractiune la mijloc.
  • Pentru ca in perioada in care cazul  in fata comisiei de cercetare a curtii de apel se judeca, persoana respectiva nu are absolut nicio restrictie in a instraina bunurile mai departe. Deci aici este o vulnerabilitate foarte mare.
  • Mai apare o problema in interpretarea probelor in instanta. Din pacate, in instanta, avem situatii in care declaratiile martorilor primeaza in fata documentelor fiscale. E o mare problema
  • Avem decizii in prima instanta, la curtea de apel, in care judecatorul motiveaza cum trebuie caracterul nejustificat si extinde la sotii, la rude fara nicio problema. Descrie mecanismul prin care bunul achizitionat n-a provenit dintr-o suma justificata. Deci se poate, dar sunt niste pasi foarte marunti care trebuie consolidati.

Marius Bulancea, consilier al Procurorului General:

  • Daca vorbim de confiscari, atunci trebuie sa recunoastem ca avem un sistem extrem de ineficient al confiscarilor, de la primul confiscator, politistul care constata, pana la functionarul de la fisc care are probleme de punere in aplicare a hotararilor din instanta.
  • Avem de aface, poate cel mai important, de o problema de mentalitate. In cultura noastra, cand vorbim de confiscarea bunurilor dobandite ilegal, inca este foarte importanta condamnarea persoanei care a comis infractiunea.
  • In 2009, am avut un raport statistic intern, care spunea ca in 41 de judete niciun leu nu a fost indisponibilizat.
  • Confiscarea bunurilor de la o terta persoana este o mare problema. Nu stim ce banc de probe este necesar in instanta pentru a putea confisca bunurile de la terti, de la rude.
  • Mai apare si articolul 44 din Constitutie care prezuma orice avere ca fiind dobandita licit. Si la toate se adauga si o practica insuficienta in tratarea infractiunilor de spalare de bani.
  • Noi consideram ca avem nevoie de un standard de probe foarte inalt pentru a condamna infractiunea de spalare de bani.

Sorin Blejnar, presedintele ANAF, a vorbit si despre impozitarea veniturilor nejustificate si infiintarea Directiei de Verificari Fiscale:

  • Este o treaba simpla. Banii inainte de toate. Trebuie sa incasam intai banii si apoi sa pedepsim vinovatii.
  • Ideea de impozita veniturile a caror sursa nu poate fi dovedita este o masura complementara, ca noi oricum le impozitam cu 16%, Ancheta penala este ceva ce se deruleaza in paralel.
  • La noi, la fisc, ducem lipsa de proceduri in materie asiguratorie.
  • Am infiintat acum Directia de verificari fiscale care este in curs de organizare, aceea directie asemanata cu mult mai celebru IRS.
  • Este un segment nou care va genera multe intrebari si nemultumiri din partea contribuabilului.
  • Stim ca se vehiculeaza ca aceasta Directie va merge pe comanda politica, dar va asigur ca noi vom tinti pe orice nu-si poate justifica veniturile.

Eugen Serban, Director General adjunct, Directia generala de Informatii Fiscale:

  • Autoritatea fiscala nu urmaresate sa emita o opinie asupra notiunii de avere licita sau ilicita, ci doar da o hotarare de impunere.
  • Pentru diferenta intre veniturile declarate si cheltuielile, autoritatea emite o hotarare de impunere, taxand diferenta cu 16%. In ceea ce priveste modul licit sau ilicit prin care a fost dobandita averea, contribuabilul are obligatia de a-si proba declaratia de venit depusa.
  • Ii dam persoanei 60 de zile pentru justificarea diferentei. Adica sa aduca documente plauzibile de justificare. Nu luam in considerare orice declaratie verbale.
  • Controlam doar veniturile de la 1 ianuarie 2011, dar avem in baza noastra de date declaratiile de venit depuse la autoritatea fiscala din anii din urma.
  • Limita este de 10% diferenta intre cheltuieli si venitul declarat, dar nu mai putin de 50.000 de lei.
  • Decizia de impunere se emite la final, dupa ce se face toata verificare. iar contribuabilul are garantia termenului rezonabil de a se justifica.
  • Declaratiile contribuabilului pot sa acopere o gama larga de motivatii. Orice declaratie se evalueaza si deschide o usa pentru verificari ulterioare.
  • Procedura este noua si pentru noi, nu avem toate raspunsurile, nici experienta necesara si nici feedbackul.
  • Pe baza legislatiei prezente, limita de 1 ianuarie se refera la stabilirea bazei impozabile a venitului pentru ajustarea unor metode indirecte de control. Nu se refera la niste lucruri de foarte mare tehnologie, ci sunt metode in esenta contabile.
  • Daca cineva declara ca la 31 decembrie 2010 a avut 1 milion de euro, noi putem extinde procedura de verificare. Termenul de prescriptie este de 5 ani.
  • Trebuie sa facem o diferenta intre termenul de prescriptie a abilitatii organului de a aimpune un act fiscal si situatia pe care o avem in legatura cu evaziunea fiscala, care este o infractiune penala. Deciziile de impunere reprezinta un act administrativ fiscal
  • Ceea ce descriem noi, sunt actiuni complementare actiunilor penale care au termenul de prescriptie mult mai mare. Multe tari folosesc taxarea ca mod complementar pe langa actiunea penala.
  • Cat despre problema cotei de 16%. Codul fiscal prevede ca se impune taxarea cu 16% venitul a carei surse nu este identificata. Daca am identificat sursa, atunci se impun cotele de impozitare aferente surselor respective. Daca identificam sursa ca fiind, de exemplu, dividende, atunci vom ajusta taxarea pentru venituri provenite din dividende. Numai unde nu identificam sursa, ramane cota unica de impozitara de 16%.
  • A fost si la noi o discutie despre suprataxarea sumelor nejsutitficate, insa nu s-a ajuns la o decizie in aceasta privinta.

Citeste si:Dezbatere HotNews.ro / Cum pot fi confiscate averile ilegale: Trebuie modificata Constitutia?