Intr-o seara inghetata din decembrie, ministrul transporturilor Anca Boagiu s-a intalnit cu investitorii germani intr-o conferinta din centrul Bucurestiului. O femeie micuta, cu parul strans intr-o coada severa, care a fost prezentata drept "ministrul insarcinat cu recuperarea timpului pierdut". Asa incepe o ampla analiza a agentiei internationale de stiri Reuters dedicata situatiei infrastructurii din Romania, pe care o prezentam mai jos.

Pe ecranul din spatele Ancai Boagiu se succed harti ale autostrazilor si drumurilor care vor fi construite.

Dar ceea ce Anca Boagiu are de recuperat este o diferenta uriasa - si comuna in ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare din Europa de Est si pana in Africa si Asia. Dar povestea Romaniei aduce in centru un alt aspect, care merge direct spre inima proiectelor europene.

Tara dispune de o finantare potentiala de 4,6 miliarde euro din fonduri europene, disponibila pana in 2013. Pana la sfarsitul anului trecut, fusesera folosite doar 47 milioane euro. Daca Boagiu nu va gasi o cale sa accelereze procedura de atragere de fonduri, acesti bani vor fi pierduti.

Ca si tarile imbogatite brusc dupa ce au descoperit petrol, fosta tara comunista, care are acum acces la miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare, descopera ca acestea pot fi si o binecuvantare, dar si un blestem.

Costul competitiv al lipsei infrastructurii de transport

Deficitul masiv de infrastructura dateaza de mai bine de 20 de ani, cand Romania era condusa de Nicolae Ceausescu. Concentrandu-se pe export, pentru a-si lichida datoriile, a lasat o tara cu o infrastructura care era mai inapoiata chiar si decat cea a vecinilor sai balcanici, tari care, istoric vorbind, erau mult mai sarace.

Potrivit unui clasament al competitivitatii globale al World Economic Forum, Romania se situeaza pe locul 134 din 139 de tari in ceea ce priveste calitatea drumurilor sale.

WEF noteaza ca infrastructura de transport este unul dintre principalele motive care impiedica investitiile. Tara are doar 331 km de autostrada, sub jumatate din cat detine Ungaria (925 km) si nici macar 3% din cei 12.813 km ai Germaniei.

Daca mergi intr-o excursie in Romania te hurducai ore intregi pe drumuri de tara pietruite pana sa ajungi la sate - unele fara curent si apa - ale caror scoli au fost inchise din cauza ca tinerii s-au mutat la oras in cautarea unei vieti mai bune.

Drumuri nationale prafoase duc spre terenuri luxuriante care nu isi pot realiza potentialul din cauza dotarilor depasite de timp si a fragmentarii proprietatilor.

Orasele sunt sufocate de trafic si nici sistemul de cai ferate nu este mai bun. Trenuri depasite merg in medie cu 45 km pe ora, in timp ce in unele locuri din Europa se poate calatori cu 320 km/ora.

Cand Nokia a anuntat ca isi muta fabrica din Germania in Romania, in 2008, caii si magarii calatoreau inca pe noul sit al fabricii. In acelasi an, Daimler a ales Ungaria in locul Poloniei sau al Romaniei pentru o investitie de 800 milioane euro, care a creat circa 2.500 locuri de munca. Ungaria, care are costuri de munca si taxe mai mari decat Romania, a castigat din cauza densei retele de autostrazi.

Niciuna dintre actualele autostrazi ale Romaniei nu leaga tara de vecinii sai. Este un sistem inchis. Chiar si ambitiosul proiect al Autostrazii Transilvania a esuat.

Autostrada Transilvania

Reuters noteaza ca proiectul autostrazii a demarat oficial in satul Valisoara intr-o zi de vara din 2004. Atunci, premierul Adrian Nastase taia panglica inaugurala pe acorduri din Vivaldi.

Atunci, proiectul parea realizabil: patru benzi, 415 km si peste 300 de poduri, 70 de treceri la nivel, care va conecta Romania de Ungaria.

"O autostrada este pentru totdeauna", spunea atunci Michael Mix, managerul de proiect al companiei Bechtel. "Este o mostenire."

La sapte ani de la acel moment, s-a realizat putin peste 10% din autostrada. Statul a platit Bechtel peste un miliard de euro din bani publici, iar analistii estimeaza ca proiectul va avea un cost final cel putin dublu fata de cel initial, de 2,2 miliarde euro.

"Se pare ca acest proiect va dura pentru totdeauna", spunea Ana Otilia Nutu, expert in infrastructura al Societatii Academice Romanie.

Costul proiectelor de infrastructura este depasit in cam toata lumea. Dar un studiu din 2010 al JASPERS, o agentie europeana care pregateste proiecte eligibile pentru fonduri europene, a descoperit ca depasirea costurilor este mai probabila in Romania decat in alte opt tari est-europene, principala cauza fiind o slaba capacitate administrativa.

Chiar si dupa standardele romanesti exemplul Bechtel este un caz extrem. Proiectul a fost acordat fara licitatie, spre nemultumirea institutiilor europene.

La acel moment, Nastase spunea ca Romania nu-si poate permite o licitate care ar fi durat prea mult. A parasit puterea in 2004 si noua coalitie de centru-dreapta a inceput sa renegocize proiectul.

Contractul nu era favorabil Romaniei: Romania trebuia sa acorde Bechtel un imprumut fara dobanda de 250 milioane euro. Era practic imposibil sa se ceara compensatii daca Bechtel nu-si realiza obligatiile. Bechtel controla costurile si decidea care va fi traseul. Continea inclusiv erori de traducere in defavoarea Romaniei, dupa cum spunea Ministerul Transporturilor in 2005.

Contractul a fost revizuit, majoritatea prevederilor fiind facute publice. Dar aspecte importante, precum unele legate de cantitatea si calitatea materiilor care pot majora costurile, au ramas ascunse, potrivit unor fosti oficiali romani.

Acum, Romania este prizoniera in acest acord, atat legal cat si practic. "Contractul este practic imposibil de anulat", a spus un oficial guvernamental, sub protectia anonimatului. "Costurile legate de compensatiile Bechtel ar fi prohibitive".

Viitoarele drumuri

Nu este pentru prima data cand Boagiu este ministru al transporturilor. Ea a mai ocupat aceasta pozitie, pentru scurt timp, in anul 2000, in guvernarea condusa de Mugur Isarescu, actualul guvernator al bancii centrale a Romanei, aminteste Reuters.

"Cand m-am intors in minister am descoperit proiecte ramase neatinse de cand le-am lasat acolo, in urma cu 10 ani", a spus ea pentru agentia de presa. "Acestea erau proiecte care aveau studii si finantari, care puteau fi realizate, dar n-au fost facute din cauza ignorantei si nepasarii".

Ea a mai vorbit si despre faptul ca exista o "mare prietenie" intre constructori, consultanti si angajati ai companiei nationale de drumuri. "Ei bine, de acum nu va mai fi cazul", le-ar fi spus ea investitorilor germani.

Progrese sunt deja vizibile, noteaza Reuters. Boagiu a adoptat o serie de masuri privind grabirea procedurilor de expropriere si rezolvarea licitatiilor contestate si a introdus standarde de cost pentru constructie. Un kilometru de autostrada ar trebui sa coste acum intre 3,8 milioane si 6 milioane de euro, in functie de teren. Proiectele anterioare au avut costuri de peste 10 milioane de euro pentru kilometrul de autostrada construit.

Boagiu a introdus si o regula care limiteaza variatiile de cost la 10% din valoarea initiala a contractului, lucru care, spune ea, va descuraja ofertantii sa isi subevalueze costurile, pentru a castiga licitatii, si sa-si creasca preturile mai tarziu.

Ministrul a respins si proiecte, in aprilie reziliind inclusiv un contract incheiat cu firma franceza Colas pentru executia unui important tronson de autostrada, dupa ce constructorul nu s-a incadrat in termenele stabilite si a solicitat si costuri suplimentare.

Boagiu a desemnat, de asemenea, si castigatorii licitatiilor pentru mai multe proiecte de autostrazi finantate prin fonduri UE si a caror constructie ar urma sa inceapa in acest an. Ea spune ca Romania ar trebui sa aiba pana in 2015 inca 532 de kilometri de autostrada construiti, o estimare pe care unii antreprenori si analisti o vad drept "optimista".

Insa, cel mai important, Boagiu a reusit sa creasca absorbtia fondurilor europene puse la dispozitie Romaniei pentru transporturi, de la 47 de milioane de euro la finalul anului 2010 pana la 113 milioane euro in luna martie a acestui an, si spune ca ar putea ridica rata de absorbtie la 20% pana la sfarsitul anului.

"Avem proiecte care sa acopere toate sumele comunitare puse la dispozitie si trebuie sa utilizam aceste fonduri", a spus Boagiu.

Mai bine zbori cu elicopterul

Multe obstacole raman, insa. Salariile mici si numirile politice au dus la o scadere a personalului calificat din compania nationala de drumuri, unde numai 8% dintre angajati sunt ingineri, iar studiile precum cele privind impactul traficului sunt invechite.

Hatisul legislativ da alte batai de cap: retrocedarile si exproprierile ingheata proiectele cu anii, firmele de constructii care isi fac un obicei din a contesta licitatiile la care au participat si pe care nu le-au castigat intarzie desemnarea contractelor, iar, mai nou, descoperirile arheologice in urma sapaturilor blocheaza continuarea lucrarilor.

Toate acestea creeaza un cerc vicios aparent fara sfarsit, inrautatit si de o administratie publica dezorganizata. "Din punctul meu de vedere, lipsa autostrazilor in Romania este rezultatul a 60% incompetenta, 30% coruptie si doar 10% reprezinta motive obiective, valide", a declarat pentru Reuters fostul ministru de finante Sebastian Vladescu.

"Interese politice si personale ar putea sa existe in Romania intr-o proportie mai mare decat in alte tari. Insa romanii sunt mai mult incompetenti decat sunt corupti. Daca romanii ar fi corupti, ar face tot ce le sta in putere sa atraga fonduri europene pe care sa le cheltuie, insa nu pare sa fie cazul", a mai spus fostul ministru.

Ana Otilia Nutu de la Societatea Academica Romana sustine ca intreaga problema se rezuma la o lipsa generalizata de responsabilitate publica. Asta inseamna ca dezvoltarea in infrastructura continua sa fie sovaielnica, fapt ce naste neincredere.

Indoielile par sa-l fi ajuns pana si pe seful statului, Traian Basescu. "Daca doriti vreodata sa vedeti cu adevarat Romania, nu folositi soselele. Recomand un elicopter", a declarat Basescu, in luna martie, la o intalnire cu potentiali investitori din Golful Persic.