Raspuns // Inca de la primele runde de negocieri, partea romana a ridicat problema pierderii unei forte de munca bine pregatita si necesitatea compensarii, fie si partiale, a cheltuielilor pe care statul roman le-a efectuat cu pregatirea acesteia. Prin Decretul nr. 402 din 1982 s-a incercat si o oficializare a acestei despagubiri, dar decretul nu a mai fost pus in aplicare. Problema emigrarii specialistilor a fost resimtita cu acuitate de catre toate statele in curs de dezvoltare, care se confruntau cu asa-numitul brain drain, iar optiunea obtinerii unor despagubiri din partea statelor puternic industrializate care preluau acesti specialisti s-a aflat, la inceputul anilor 80, pe agenda ONU.

Vanzarea persoanelor de etnie germana din Romania // 1. Ce s-a intamplat si unde s-au dus banii acontati de dictatura Ceausescu pentru etnicii germani ? 2. In contextul in care exista teze cum partea germana ar fi initiat "cumpararea" cine a initiat negocierile, atat pe partea romana cat si pe cea germana, pentru vanzarea persoanelor de origine svaba sau saseasca din Romania ? Multumesc anticipat, Marius Moise - München

Raspuns // Banii au intrat in, in proportie covarsitoare, in bugetul statului roman. O mica parte a fost folosita de catre Ministerul Afacerilor Interne pentru achizitionarea de tehnica operativa. Negocierile initiale au fost derulate intre avocatul german Ewald Garlepp, din Stuttgart, si avocatul roman Craciunescu, cu incepere din anul 1958. Ulterior, Securitatea a preluat controlul asupra acestor negocieri (din 1962).

un nou mit ? // 1. incepând cu 1956, regimul comunist a virat inspre national-comunism, ale carui deziderate erau "omogenizarea" oamenilor muncii, ridicarea românilor pe cele mai inalte culmi etc. in fapt, din 1956 s-a reluat cu si mai mult spor procesul de românizare inceput dupa 1923. cum apreciati "acordul" dintre RFG si (RPR) RSR in contextul in care toate minoritatile etnice din tara au fost supuse unui proces de asimilare fortata? 2. in ce sens a fost Ceausescu o victima? sa intelegem ca daca RFG nu ar fi venit cu acea propunere Ceausescu i-ar fi exclus pe nemtii nostri din proiectele de asimilare fortata? sa intelegem ca occidentalii l-au obligat pe Ceausescu sa aplice politici nationaliste care incalcau drepturile omului?

Raspuns // Cred ca problema "asimilarii fortate" a germanilor ar trebui, mai intai, argumentata de catre dvs. Din cate cunosc, in Romania au existat in intreaga perioada a comunismului publicatii in limba germana, teatre in limba germana, emisiuni radio si tv in limba germana, bisericile au continuat sa functioneze. Problema este vasta si nu poate fi tratata aici, mai cu seama ca, in opinia dvs., acest proces de asimilare ar fi inceput inca din 1923!!! Vorbind despre o asa-zisa asimilare, poate ar trebui sa analizati si ce se intampla chiar azi in Germania cu minoritatea turca sau declaratiile unor inalti oficiali cu privire la un asa-zis esec al multiculturalismului! Stiti cumva cate scoli in limba turca functioneaza in RFG? 2. Nu am sustinut vreun moment ca N. Ceausescu a fost o "victima" in relatia cu RFG. De asemenea, nu am sustinut ca ar fi fost "fortat" sa aplice "politici nationaliste". Daca veti avea amabilitatea de a consulta volumul, veti gasi acolo documente revelatoare asupra discutiilor romano-germane referitoare la viitorul minoritatii germane din Romania. In plus, volumul pe care l-am realizat impreuna cu colegii mei nu si-a propus sa analizeze situatia minoritatii germane din Romania ci sa elucideze un aspect punctual, cunoscut publicului, dar si specialistilor doar la nivel de zvonuri.

Exista inregistrari // Exista inregistrari ale discutiilor purtate?

Raspuns // Intalnirile si negocierile se desfasurau, in cele mai multe cazuri, in camere de hotel din Bucuresti sau in incinta agentiilor economice ale Romaniei din diverse capitale europene. In ambele situatii, spatiul era monitorizat cu tehnica operativa. O parte din transcrierea discutiilor a fost publicata in volum. Putinele intalniri efectuate in spatii controlate de partea germana au fost si ele monitorizate, dupa cum reiese din relatarile ofiterilor de securitate care au participat (relatari bazate pe studierea comportamentului, tonului si a pozitiei interlocutorului german). Aceste inregistrari trebuie cautate insa in arhivele germane.

carte // Vanzarea sasilor si a evreilor catre Germania Federala si Israel a fost motivul pentru care au fost mentinute relatiile cu aceste tari si nicidecum "deschiderea" sau "nonconformismul" lui Ceausescu. Iata cum mai cade unul dintre miturile "iepocii". Unde putem gasi cartea dumneavoastra? Va multumesc.

Raspuns // Cartea realizata de mine si de colegii mei a fost publicata de Editura Enciclopedica si cred ca se gaseste in toate librariile care difuzeaza productia d carte a acestei edituri. Vanzarea sasilor si a evreilor a ocupat permanent un loc neglijabil in agenda diplomatica a statului roman. Prioritare erau relatiile economice: obtinerea de tehnologii de ultima ora, credite in conditii avantajoase, acces la piete de desfacere. Problema emigrarii era, adesea, doar un element de presiune folosit in cursul negocierilor.

Emigrarea etnicilor germani // Problema emigrarii etnicilor germani din Romania trebuie privita intr-un context mai larg.Sa ne amintim ce au facut tarile vecine cu nemtii lor.Ma refer la Polonia,Cehoslovacia dar in primul rand la comportamentul nemtilor din RDG fata de nemtii lor care doreau sa emigreze. Cred ca in cazul Romaniei termenul "vanzare"este nepotrivit.Era vorba despre o rascumparare platita la cererea persoanei care dorea sa emigreze legal. Dar trebuie sa recunoastem faptul ca unele caracteristici negative ale romanilor au fost utilizate si atunci. este adevarat ca nici marile puteri nu au avut o atitudine hotarata in aceasta problema,dar este momentul sa analizam faptele asa cum au fost,sa recunoastem acolo unde am gresit si,nu este nicio rusine,sa ne cerem scuze,dar mai ales sa nu repetam aceste erori

Raspuns // Foarte buna observatia! Ar fi foarte interesant de vazut ce s-a intamplat cu minoritatile germane din celelalte state socialiste si, in special din RDG. De exemplu, pentru un medic din RDG Germania Ferala a platit si sume de 120.000 de marci. De asemenea, foarte interesanta ar fi cronologia acordurilor stabilite, Romania fiind printre ultimele state care au acceptat acest sistem de emigrare.

Sibiu Nicu Ceausescu // Pe linga taxa convenita cu statul german exista un intens trafic de influentza ptr. obtzinerea documentelor de emigrare, cu "taxe" corespunzatoare. Intrucit totul se petrecea fara vreo regula concreta, era loc si pentru sharlatani, care luau banul shi nu se intimpla nimic. Cred ca Nicu nu a ajuns intimplator la Sibiu in acest "vad" benefic pentru a stoarce valuta. De necontestat faptul, ca etnicii germani au fost tratatzi pe vremea lui Ceau foarte bine si incomparabil fatza de Polonia, Cehia, U.R.S.S.

Raspuns // Perfect adevarat! Problema facilitarii obtinerii vizei de emigrare s-a dovedit o sursa generatoare de venituri deloc de neglijat si a fost intuita atat de diverse persoane din strainatate (avocati, oameni de afaceri - H. Jacober, de ex., sau pur si simplu sarlatani), cat si de unii ofiteri de securitate sau functionari romani dornici de a-si rotunji veniturile. O filiera de amploare functiona la Viena sub coordonarea avocatului Fischer Dezideriu, acesta colectand bani de la rudele din strainatate ale celor care doreau sa emigreze.

Compensatii // Nu este propriu-zis o intrebare ci un comentariu referitor la "necesitatea compensarii studiilor "gratuite" efectuate de populatia de origine germana din Romania". Eu stiu ca scola primara si cea liceala au fost organizata si sustinute financiar (mai ales dupa 1945) de catre Biserica Evanghelica (care a avut MARI probleme in asigurarea finantarii sistemului de invatamant pentru etnicii germani). Deci, despre ce compensatii vorbim? Forta de munca germana era calificata si disciplinata datorita traditie breslelor ca si a educatiei in spiritul valorilor germane (curatenie, respect pentru reguli, ordine si munca, corectitudine, respect pentru individ ca si pentru comunitate).

Raspuns // Prin Decretul nr. 175 din 2 august 1948 pentru reforma invatamantului au fost desfiintate TOATE scolile confesionale si particulare. Asadar, observatia dvs. se aplica doar acelor persoane care si-au definitivat studiile pana la acest moment. Rolul breslelor nu poate fi negat si nici nu este, insa, cum am aratat si in volum, compensatiile nu vizau doar cheltuielile efectuate de stat (educatie, asistenta medicala) ci si pierdea pe care o suferea economia romaneasca prin plecarea unui om bine pregatit. Aceasta problema, deosebit de complexa si cu implicatii pe termen lung, a inceput de altfel sa preocupe chiar si RFG cu incepere din anul 2007, cand, pentru prima data, numarul celor care au parasit tara pentru locuri de munca bine platite (in special in SUA) l-a depasit pe cel al persoanelor venite in cautarea unui viitor. In plus, cei care pleaca din RFG sunt inalt calificati, in vreme ce emigrantii sositi cauta mai ales munci manuale.

intrebare // ce rol a jucat politica de românizare si de asimilare a minoritatilor etnice dusa de PCR in tranzactarea nemtilor transilvani si banateni? prin românizare nu ma refer doar la masuri luate in domeniul educatiei (clasele in limbile minoritare se infiintau doar daca era atins un numar minim de elevi - 25 de elevi pt ciclul primar, 35 de elevi pt ciclul gimnazial; unele scoli in limbile minoritare au fost inchise; in filiere intregi de studiu invatamântul se facea exclusiv in româna; etniile minoritare aveau acces ingreunat la invatamântul universitar), ci si deportari (deportarea nemtilor in lagare de munca atat in URSS cat si in România la sfârsitul anilor '40 si la inceputul anilor '50), la transferuri de populatii intru schimbarea structurii etnice a unor regiuni (= nemtii primeau repartitii in zone in care românii aveau o reprezentare de 99%; moldoveni, munteni si olteni au fost transferati in sudul si in sud-estul Transilvaniei, in Satmar si in Banat), la interzicerea emisiunilor radio-tv in limbile minoritare in anii '80, la inchiderea unor publicatii culturale, la interzicerea folosirii prenumelor in limbile minoritare in '85, la schimbarea toponimelor cu etimologie germana, maghiara turca etc prin urmare cum vedeti tranzactiile cu nemti dintre RFG si RSR in contextul aplicarii acestor politici de românizare ?

Raspuns // Politica oficiala a regimului comunist a fost aceea de descurajare constanta a emigrarilor. Permanent, presiunea pentru marirea numarului de vize acordate a venit dinspre RFG. Eu cred cred ca daca regimul ar fi dorit realmente o "omogenizare", cel mai bun mijloc era acordarea masiva a dreptului la emigrarea si atunci ar fi "scapat" de "nedoritii" nemti. Ori, acest lucru nu s-a petrecut. Multe din restrictiile aparute in anii 80 au fost cauzate de motive economice, asa cum si azi se inchid scoli pentru ca nu mai au un anumit numar de elevi. Aceeasi situatie cu sustinerea de la buget a unor publicatii in limbile minoritatilor. Daca dvs. aveti documente ce atesta altceva, puteti contribui la elucidarea acestor aspecte.

asimilarea fortata // asimilarea fortata a fost deja studiata de istorici români, mai putin aici si mai mult in occident in privinta asimilarii fortate in interbelic, va recomand Irina Livezeanu, Cultură şi naţionalism în România Mare, Bucureşti: Humanitas, 1998 in privinta educatiei in comunism: * Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society: Political Stagnation and Simulated Change, London: Frances Pinter and Boulder (CO): L. Rienner Publishers, 1985 * Katherine Verdery, National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceauşescu's Romania * Michael Mandelbaum (ed.), The new European Diasporas: National Minorities and Conflict in Eastern Europe, New York: Council on Foreign Relations Press, 2000. in privinta schimbarii raporturilor demografice in anumite regiuni: * Janusz Bugajski, Ethnic politics in Eastern Europe: a Guide to Nationality Policies, Organizations, and Parties, New York: M.E. Sharpe, 1995 * Durandin, Catherine. Histoire des Roumains. Paris: Fayard, 1995 sau dvs sustineti ca regimul comunist nu a recurs la asimilare fortata? oare toponimele ardelene terminate in "-esti" si in "-eni" au aparut din bun senin si din vointa poporului suveran?

revin cu bibliografie // mai intâi o lucrare clasica pe care uitasem sa o mentionez: * Trond Gilberg, Nationalism and communism in Romania: the rise and fall of Ceausescu's personal dictatorship, Boulder (CO): Westview Press, 1990 si o teza de doctorat recenta, foarte buna, disponibila online: * Alina Tudor Pavelescu, Le Conducător, le Parti et le Peuple. Le discours nationaliste comme discours de légitimation dans la Roumanie de Ceauşescu (1965-1989) online aici: http://ecoledoctorale.sciences-po.fr/theses/theses_en_ligne/a_tudor_scpo_2009/a_tudor_scpo_2009.html ps: precizez ca nu am nici o legatura personala cu autorii pe care i-am mentionat.

etc... // imi cer scuze, nu pot da aici o intreaga bibliografie, nu intentionam sa mai revin cu indicatii bibliografice, dar nu pot omite contributiile domnului Gabriel Andreescu. de exemplu: * Gabriel Andreescu, Schimbări în harta etnică a României, Cluj: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală, 2005. bibliografia privind asimilarea fortata in România este lunga (Judt, Deletant, Gallagher, Rogers Brubaker, etc.), si nu prea inteleg cum ati putut incerca, chiar in acest schimb cu cititorii, sa lati sa se inteleaga ca ea nu a existat.

cum ati vedea posibila reintoarcerea sasilor? // i-mi permit un scurt comentariu, castigurile realizate de statul comunist roman prin "vinderea" sasilor mi se pare enorm de mic comparativ cu pierderea acestor oameni harnici care au lucrat pamantul acestei tari timp de sute de ani si au intemeiat case si localitati temeinice si mande , acum din pacate sunt in ruina , cele mi multe sunt ocupate si distruse de conationali de-ai nostrii de etnie tiganii, guvernantillor le sugerez sa retocedeze casile care inca sunt in proprietetea statului etnicilor germani dornici sa revina in tara, macar sa le renoveze si sa vina in vacante.un progran din partea statului roman in colaborare cu cel german pentru renastere satelor sasesti (un exemplu pozitiv este fundaria printului chearls al angliei)

mai degraba "rascumparat" decat "vandut" // Calatorind in amintiri inapoi la anii '60, era parca un sentiment crescand de vinovatie fata de etnicii germani lasati dincolo de Cortina de Fier. Daca milioanele de izgoniti s-au intors in sanul natiei si si-au adus aportul de nepretuit la ceea ce a devenit "miracolul economic", cei ramasi in tari ca URSS si Romania pareau condamnati pe o perioada foarte lunga, imposibil de estimat, la spalarea pacatelor comise in numele Germaniei. Societatea din ce in ce mai afluenta avea inca rezerve pentru asemenea tresariri ale constiintei. Scrasnit din dinti s-a inregistrat deja dupa caderea Cortinei, azi n-ar mai misca o ureche la asemenea provocari. Comportamentul de exceptie (romanii sunt de exceptie, intr-un sens sau altul) fata de minoritarii germani - fara a neglija de fel suferintele si privatiunile indurate - este consemnat intr-o lucrare magistrala sub auspiciile Ministerului pentru Afacerile Refugiatilor din acea vreme: Dokumentation zur Vertreibung der Deutschen aus Ost-Mitteleuropa, 1953-61.