Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa constate ca Ducu Bertzi si-a pus la dispozitie locuinta pentru intalnirile dintre ofiterii Securitatii si colaboratorii acesteia, garsoniera artistului fiind denumita "Victoria". In plus, Ducu Bertzi ar fi dat Securitatii, sub numele de cod "Daniel", si o nota informativa despre un cetatean strain, scrie Mediafax, citand Puterea.ro.

Ducu BertziFoto: HotNews.ro

Instanta urmeaza sa decida daca admite cererea CNSAS si daca Ducu Bertzi a fost colaborator al Securitatii.

Decizia de colaborare în cazul lui Alexandru (Ducu) Bertzi a fost dată recent, iar pe 24 februarie a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a lui Ducu Bertzi. Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Ducu Bertzi a fost fixat de instanţă pentru data de 6 septembrie.

Potrivit Wikipedia.org, Ducu Bertzi s-a nascut la 21 septembrie 1955, la Sighet.

În paralel cu scoala generală, a studiat opt ani vioară la scoala de muzică din Sighet, iar incepand din clasa a noua a infiintat, împreună cu un grup de prieteni, grupul Mi bemol rock. Cu această formatie, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românesti si din repertoriul unor formatii la modă.

Debutul sau pe o scenă adevarata a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

Ducu Bertzi participa săptămânal la manifestările folk organizate în stagiunea de spectacole a Casei Studentilor. In paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea.

Activitatea concertistică a acestei formatii corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a se face remarcat atât în calitate de membru al corului, cât si ca solist de muzică folk. Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul "Când s-o-mpărtit norocu".

Au urmat alte imprimări si aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în slagăre: Si de-ar fi; Floare de colt; M-am îndrăgostit numai de ea; Suflet fără chei; Omul pădurii.

Discografie Ducu Bertzi: "Dor de ducă" (1997), "Sufletul meu" (2000), "Sufletul meu" (2000), "Poveste de iarnă" (2000), "Cântece din Maramures" (2004), "Seara de Crăciun" (2005), "Best of 06" (2006), "Floarea de colt" (2003), "Ducu Bertzi & Florian Pittis in concert" (2009), "Ducu Bertzi & Florian Pittis in concert" (2010) - DVD, "Colinde, Colinde" (2009).