Curtea Constitutionala a Romaniei a decis marti ca Legea Educatiei este constitutionala, respingand sesizarile depuse de presedintele Senatului, Mircea Geoana, si de parlamentarii PSD, PC si PNL, anunta Agerpres.
Decizia este definitiva, iar Legea Educatiei va merge spre promulgare la Presedintie. 
Invatamantul preuniversitar. Principalele prevederi ale Legii Educatiei Nationale (LEN):
* Prevederile LEN prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative (art.5). Adica, indiferent ce spun alte acte normative, se aplica LEN.
* Finantarea de la bugetul de stat urmeaza elevul inclusiv in invatamantul obligatoriu particular si confesional (Art9(5)). Sunt prevazute burse sociale si acces gratuit la camine si cantine din unitatile de invatamant din alta localitate decat aceea de domiciliu. (Art 12)
* Clasa a IX-a trece la gimnaziu, dar abia peste 4 ani (Art. 23) Clasa pregatitoare este inclusa in invatamantul primar si devine obligatorie (Art. 23)
* Invatamantul general obligatoriu se opreste la clasa a IX-a, la finalul gimnaziului (Art.24)
* Invatamantul profesional apare ca traseu educational distinct, cu durata intre 6 luni si doi ani, varianta preluata de la Senat. (Art. 23)
* Se prevede posibilitatea contractelor de scolarizare incheiate intre agenti economici, elevi si scoli. Agentii economici beneficiaza de facilitati fiscale, in aceste cazuri. Durata si contiunutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilite de unitatea de invatamant prin consultare cu angajatorii. (Art. 33)
* Filiera teroretica a liceului ramane de 3 ani, iar cea tehnologica de 4 ani.
* Invatamantul pentru minoritati: se pot organiza grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar, in orice localitate (Art.45). In tot invatamantul preuniversitar, geografia si istoria se predau in limba minoritatii, cu obligatia transcrierii si insusirii toponimiei si in limba romana.
* Este prevazuta posibilitatea retragerii autorizarii/acreditarii oricarei unitati de invatamant, de stat sau private, la propunerea administratiei locale sau a Inspectoratelor Scolare. (Art. 61).
* Media de elevi pe clasa, in invatamantul preuniversitar gimanzial si liceal este 25. (Art. 63).
* Admiterea la liceu se face in functie de portofoliul educational si media de absolvire (70%) si de proba de admitere, organizata de fiecare liceu (30%). Cum din portofoliul educational fiecare liceu preia ce-i convine, decizia acestuia este de fapt mult mai mare decat 30%.
* La examenul de bacalaureat se mentin probele transdisciplinare (stiinte-fizica, chimie, biologie), ceeace este un lucru bun, in conformitate cu situatiile reale din viata. (Art. 78) Angajarea se mentine prin concurs organizat la nivelul scolii. Profesorii si directorul nu au majoritate in Consiliile de administratie (Art. 96)
* Finantarea de baza, per capita, se asigura prin bugetele locale, din sume defalcate din TVA si alte venituri ale bugetului de stat. Aceste sume nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor. (autor: Stefan Vlaston)
Invatamintul universitar. Principalele prevederi ale Legii Educatiei Nationale (LEN):
Miza uriasa pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea: sa desfiinteze caracterul feudal al universitatii romanesti, care i-a permis sa functioneze ca fabrica de diplome, cu salarii uriase obtinute de sefi prin cumuluri ilegale de functii si demnitati.
Prevederea antinepotism, inclusiv in universitatile private
Art 130(1) Institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologie profesionala universitara. Acesta face parte din Carta Universitara si cuprinde obligatoriu:
b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti, afini si rude pana la gradul III inclusiv, nu pot ocupa concomitent functii astfel incat una sau unul sa se afle fata de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi universitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii, rudele sau afinii pana la gradul III inclusiv.
Liberalizarea "pietei" conducatorilor de doctorate
Art 166. (1)Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de conducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si persoanele care au obtinut atestatul de abilitare, avnd cel putin functia de lector/sef de lucrari, respectiv cercetator stiintific gradul III.
(2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea CNADCTU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare) de acordare a atestatului de abilitare, in conformitatecu standardele si procedurile elaborate de MECTS
Art. 167. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 doctoranzi, aflati in diverse stadii al studiilor de doctorat.
Un nou concept pentru conducatorii de universitati
Varianta Guvernului contine la art. 300 un nou concept, abilitarea, care, in mare, inseamna :
Teza de abilitare relevă capacităţile şi performanţele didactice şi de cercetare. Teza prezintă în mod documentat realizările profesionale deja obţinute, care probează originalitatea contribuţiilor academice şi profesionale, concretizate în rezultate principial noi pentru ştiinţă şi practică, soluţii, legităţi, generalizări, concluzii generatoare de noi direcţii, net superioare celor existente, executate de sine stătător şi anticipând o dezvoltare independentă a viitoarei cariere universitare.
(2) Teza de abilitare se susţine public, în faţa unei comisii de specialitate numite de CNATDCU şi formată din minimum 3 persoane, care au calitatea de conducator de doctorat, din ţară şi din străinătate.
Accesul la functii de conducere, de conducator de doctorat si de profesor universitar este conditionat de obtinerea acestei abilitari, existenta si in alte tari, precum Germania. Abilitarea reprezinta o incercare de a separa graul de neghina, in inflatia de diplome si titluri acordate nu numai dupa merite ci si pentru bani sau influenta clientelar-politica.
Alegerea conducatorilor
Art 207 (3) La nivelul departamentului, şeful de departament şi membrii consiliului departamentului se stabilesc prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al cercetătorilor
Art 207 (5)(b) decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către rectorul universităţii. La concurs pot participa persoane din cadrul universităţii sau din orice facultate de profil din ţară sau din străinătate care, pe baza audierii în plenul Consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi;
c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector;
Art. 209 Rectorul universitatilor de stat sau particulare se desemneaza printr-una din urmatoarele modalitati ;
a) Pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar nou ales, conforma cu prezenta lege sau,
b) Prin votul universitar, direct si secret, al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din Senatul universitar si din Consiliile facultatilor.
Art. 210 (2) Senatul universitar stabileşte o comisie de selecţie şi de recrutare a rectorului formată, în proporţie de 50%, din membrii ai universităţii şi, în proporţie de 50%, din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara universităţii, din ţară şi din străinătate. Această comisie conţine minimum 12 membri, dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al facultatii desemnati de catre studentii din Senat conform Cartei univeristare. De asemenea, Senatul universitar nou ales elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selecţie şi de recrutare a rectorului, conform legii.
Incompatibilitati:
Art. 215.
3) Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.
(4) Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului. (Autor: Stefan Vlaston. Vezi aici mai multe detalii)
- Ce s-a intimplat marti la CCR
Dupa aproape patru ore de dezbateri, judecatorii de la Curtea Constitutionala au respins ca inadmisibila sesizarea lui Mircea Geoana privind procedura de adoptare, iar criticile pe forma ale parlamentarilor PSD, PC si PNL au fost respinse ca inadmisibile, in timp ce criticile pe fond au fost respinse ca nefondate.
Decizia a fost luata cu sapte voturi "pentru" si doua "impotriva".
- Funeriu: Deciziile CCR nu se comenteaza, se aplica
Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a declarat, pentru HotNews.ro, ca nu comenteaza deciziile Curtii Constitutionale, indiferente daca acestea sunt favorabile sau nu.
"Este un pas inainte important, urmatorul pas pentru intrarea in vigoare a legii este promulgarea ei de catre presedintele Romaniei. Ma voi pronunta asupra tuturor aspectelor legate de lege dupa promulgarea ei de catre presedintele Romaniei. Din perspectiva mea, o decizie a Curtii Constitutionale nu se comenteaza, nici atunci cand iti este favorabila, nici atunci cand este defavorabila, ci se aplica. Am respectat intotdeauna deciziile Curtii", a spus el.
- Cronologia evenimentelor. Sesizarile de neconstitutionalitate
Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a contestat pe 15 decembrie Legea Educatiei la Curtea Constitutionala, motivand ca procedura prin care a fost adoptat actul normativ a fost neconstitutionala. Potrivit lui Geoana, Legea Educatiei Nationale a fost considerata adoptata in ciuda faptului ca acest proiect a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie, in urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor.
El a completat in sesizare ca Legea Educatiei se afla in dezbatere parlamentara la Senat, isi continua traseul legislativ, in prezent aflandu-se din nou la comisia de specialitate, unde a fost retrimisa de plen, la propunerea reprezentantilor Guvernului.
Si reprezentantii opozitiei au contestat Legea Educatiei la CCR, acuzand neconstitutionalitatea textelor, dar si modul de adoptare a acestui act normativ.
Ei au sustinut in sesizarea adresata CCR ca Legea Educatiei este viciata de neconstitutionalitate in ansamblu, fiind incalcate normele constitutionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea raspunderii de catre Guvern.
In ceea ce priveste fondul legii, semnatarii sesizarii afirma ca este neconstitutional articolul care prevede ca pe raza unei unitati administrativ-teritoriale cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi.
Un alt articol criticat de opozitie prevede ca in cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau comuna se acorda personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi.
Alte articole despre care opozitia sustine ca sunt neconstitutionale stipuleaza ca in unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective, ca ministerul poate aplica sanctiuni in invatamantul superior si ca aceasta institutie controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia universitara.
Guvernul a luat decizia de a-siasuma raspunderea pe legea educatiei pe 28 octombrie 2010, acuzand blocarea acestui act normativ timp de mai multe luni la Senat. Legea educatiei fusese adoptata de Camera Deputatilor in luna mai, in forma propusa de Guvern, insa la Senat aceasta a fost tergiversata.
Opozitia a contestat la Curtea Constitutionala procedura angajarii raspunderii Guvernului, argumentand ca legea era in dezbatere parlamentara. In acelasi timp, liberalii au depus o motiune de cenzura.
Curtea a constatat, pe 3 noiembrie 2010, ca asumarea raspunderii Guvernului asupra legii educatiei este neconstitutionala deoarece exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, in conditiile asumarii raspunderii Executivului asupra unei legi aflate deja in dezbatere parlamentara.
Ulterior, pe 24 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a admis o sesizare a Guvernului pe tema legii educatiei si a constatat existenta unui conflict intre Parlament si Executiv prin refuzul de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitie ca urmare a asumarii raspunderii. Judecatorii Curtii au sustinut ca o motiune de cenzura odata ce este depusa nu mai poate fi abandonata.
Pe 14 decembrie 2010, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat in plenul reunit al Parlamentului ca legea educatiei poate fi considerata adoptata, dupa ce mai multi parlamentari PNL si-au retras semnaturile de pe motiunea de cenzura.
1
43
