Familii capabile sa educe un copil // Buna ziua domnule profesor, 1. Am citit recent statistici ce arata ca ritmul scaderii demografice in Europa de Est e mai accentuat decat in cea de Vest, iar in tari vecine, precum Bulgaria si Ungaria, e mai accentuat decat in Romania. Are Romania vreo specificitate fata de vecini in ce priveste demografia (rata prea mica la noi-nascuti sau prea mare la decese)? 2. Imaginarul colectiv romanesc si unele date empirice de prin maternitati sugereaza ca demografia unor etnii evolueaza pozitiv fata de aceea a romanilor, exemplul omniprezent fiind cel al tiganilor. Ne puteti spune ce date aveti despre rata natalitatii la tigani in comparatie cu aceea a romanilor sau altor minoritati de la noi? 3. Credeti ca statul, oricare ar fi el, are o datorie in a sustine cresterea natalitatii indiferent de rezultatul uman obtinut? Putem incuraja natalitatea, cu constiinta lucrului bine facut, la familii in care parintii sunt alcoolici, drogati, suferinzi de afectiuni psihice, etc.? Credeti ca o minima selectie ar fi etichetata imediat drept "eugenie" sau "rasism" ?

R: // 1. Europa Centrala si de Est a intrat mai tarziu in perioada de crestere economica si prosperitate anterioara crizei. In plus Europa occidentala compenseaza scaderea de populatie prin imigratie. In Franta rolul imigrantilor si ca numar de persoane adaugate la populatie si ca aport la rata totala a fertilitatii este semnificativ. Nivelul de trai si mai ales siguranta pe termen mediu si lung contribuie semnificativ la cresterea sau mentinerea relativ ridicata a fertilitatii. Un exemplu semnificativ e Norvegia care prin resursele petroliere si prin politicile sociale generoase asigura siguranta pe termen mediu si lung si are cea mai buna rata totala a fertilitatii din Europa continentala. Diferenta foarte mica intre Romania si tarile vecine din Est este datorata faptului ca avem o rata totala a fertilitatii (RTF) foarte usor mai mare datorata ruralului, zonelor sarace si cu specific cultural si religios in special din Moldova si etniei rrome. 2. RTF era de aproximativ 2,3 la etnia rroma in conditiile in care mortalitatea este semnificativ mai mare si speranta medie de viata mai mica. Astfel ca se poate spune ca populatia rroma din Romania se mentine constanta ca numar. Ea poate sa creasca usor in valoare relativa (la suta) pe fondul scaderii populatiei majoritare dar opinia mea este ca se va plafona la aproximativ 10% din populatie. Oricum este foarte complicata problema definirii cuiva ca apartinand etniei rrome. Exista familii mixte, rromi care nu mai vorbesc limba, care au ocupatii moderne si care sunt greu de incadrat. La ultimul recensamant s-au declarat aproximativ 535.000 rromi. Din cercetarile sociologice rezulta ca sunt aproximativ 900.000- un milion de rromi care isi declara etnia rrom/tigan si aproximativ 1,5 milioane daca ii adaugam si pe cei care se declara romani sau maghiari dar sunt identificati de ceilalti ca fiind rromi. Sunt sigur ca in urmatoarele decenii numarul etnicilor rromi nu va depasi 1,5milioane.

R: // 3. Exista opinii pro si contra unei politici demografice. Decizia de a naste copii cu toate responsabilitatile ce decurg trebuie sa le apartina parintilor. Calitatea cetatenilor este insa de interes public deci odata nascuti statul este intr-o anumita masura responsabil de calitatea vietii cetatenilor sai. Daca politicile publice influenteaza pozitiv comportamentul demografic in perioade de criza ca aceasta este un lucru imbucurator. Nu cred insa in masuri radicale precum politicile pro-nataliste promovate de Ceausescu sau masurile de tinere sub control a natalitatii promovate de China si alte state.

buna seara ! // ca viitor absolvent de sociologie simt sa va adresez urmatoarul set de intrebari : a) Mai poate statul roman sa manifeste pretentii in privinta cresterii demografice in conditiile in care austerizeaza niste bonificatii si suplimente deja insuficiente ? b) Ce sfat a-ti acorda demnitarilor in privinta regandirii acestui plan in cazul in care reactiile sociale ar fi intense ? cu stima, a.b.

R: // a) Deciziile publice in conditii de criza presupun alegerea intre solutii neplacute pentru populatie. Probabil intre a se intra in incapacitate de plata(precum Grecia sau Irlanda) si a reduce pe o anumita perioada anumite drepturi, a doua solutie este mai putin nefericita. Orice solutie alternativa trebuie sa mentioneze de unde altundeva se fac taierile pentru ca prajitura bugetara este constanta, ba chiar in scadere fiind conditii de criza. b) Opinia mea este ca ultima varianta (cea anuntata duminica seara), cea a plafonarii la 15 milioane si a mentinerii drepturilor pe o perioada de doi ani dezavantajeaza grav parintii din zonele dezvoltate, in special din Bucuresti, unde media indemnizatiei este de aproximativ 15 milioane. Este o masura care redistribuie inechitabil, exagerat de mult, de la cei cu venituri ridicate si implicit contributii mari in trecut, catre cei cu venituri mici si contributii mai mici. Eu as fi preferat mentinerea plafonului de 34 milioane pentru primul an si stabilirea unui plafon fix de genul salariul minim pe economie pentru anul 2 cand dependenta copilului de parinti scade si pot fi folosite solutii alternative.

Ritmul scaderii demografice // Buna ziua, -Ritmul scaderii demografice s-a accelerat sau s-a diminuat in Romania, in ultimii ani? -Care va fi populatia Romaniei, daca se mentine mecanic ritmul actual si nu se face nimic, in 2030 si in 2050 ?

R: // Scaderea demografica este si va fi continua in Romania in urmatoarele decenii pentru ca avem deja 21 de generatii nascute dupa 1989 care sunt mult mai mici decat cele anterioare iar la aceasta se adauga si emigratia consistenta. In ciuda cresterii cu cativa ani a sperantei medii de viata, trecerea de la peste 2 copii la 1,3 copii nascuti in medie de o mama creeaza premizele pentru ca in 2050, conform proiectiilor Centrului de Demografie de la Academia Romana si proiectiilor ONU, sa fim aproximativ 16 milioane de locuitori in Romani.

Intrebare // Buna ziua, Doresc sa fac o remarca si sa va adresez o intrebare: Sa intelegem ca prin aceasta masura de scadere a perioadei de acordare a indemnizatiei pentru copii , guvernul doreste sa previna costuri sociale mari ca urmare a unei eventuale decizii de interzicere a avorturilor in Romania? De ce problema avortuilor nu este adusa in dicutie de presedintele tarii in dialogul sau cu partidele politice, in conditiile in care constitutia il obliga sa faca acest gest? Cu stima, Jean Dalidis

R: // Nu am auzit de intentia interzicerii avortului in Romania si cred ca o astfel de intentie ar avea sanse minime de aplicare.

Intrebare // 1. S-a constatat vreo corelatie pozitiva semnificativa intre rata nasterilor la 1000 de locuitori si indemnizatia pentru cresterea copilului?

R: // Aceasta este una dintre intrebarile fundamentale pentru deciziile strategice si de aceea va felicit pentru intrebare. Rata totala a fertilitatii a crescut extrem de putin dupa introducerea concediului de 2 ani cu plafon de 4000 Ron pentru ca decizia de a face un copil nu tine doar de ajutorul primit de la stat. Drept dovada, in tari precum Franta, in care perioada de acordare a unor drepturi sociale este mai mica (desi sunt alte multe avantaje), rata totala a fertilitatii este mult mai mare. Similar in Islanda sau in tarile nordice. Toata Europa occidentala are in medie o rata totala a fertilitatii de aproximativ 1,7 si perioade de jumatate de an-un an de concediu platit, in timp ce Europa de Est are doar 1,3 si perioade de un an - un an si jumatate cu exceptia Cehiei, Bulgariei si a Romaniei care au mai mult.

R: // As prefera 22 milioane de romani bogati. Din pacate Romania are in continuare doar aproximativ 5 milioane de salariati care contribuie la constituirea bugetului public si un deficit de 6-7 miliarde de Euro pe an la bugetul general consolidat pe care ii vor plati generatiile viitoare. Poate ca unii dintre parintii si copiii de acum ar prefera sa primeasca indemnizatia doar un an dar sa aiba pensie, asigurari de sanatate si alte drepturi sociale peste cateva decenii.

Clisee // Domnule Profesor, 1. Cum va raportati la afirmatiile de mai jos, preluate din discutii cu diverse persoane: - mamele care stau acasa "nu muncesc", - mamele care stau acasa "nu produc nimic" (dpdv economic)? Pot fi ele demonstrate? Infirmate? 2. Ce spune sociologia despre primii trei ani din viata unui copil? Este important sa existe o prezenta continua a unui parinte langa copilul sau? 3. Strict matematic, cand "castiga" statul mai mult: atunci cand investeste in crese si stimuleaza intoarcerea cat mai rapida a mamelor pe piata muncii? Sau cand ajuta mamele (care doresc), sa stea acasa cu copiii lor, educandu-i cat mai bine? 4. Societatea noastra nu pune la dispozitia viitorilor parinti, căi de "specializare" pentru a deveni parinti. Ar fi suficiente lucruri de invatat, care sa usureze munca de parinte, atunci cand soseste momentul. Aceasta lipsa reprezinta o problema (dpdv sociologic/social)? In viitorul apropiat, se va face ceva in aceasta directie? Va multumesc pentru timpul acordat. Cu deosebita stima, Andrei Cosmovici

R: // 1. Cu siguranta cresterea unui copil este o activitate mult mai dificila decat anumite meserii. Nu uitati insa ca la ea contribuie si restul familiei: tatii, bunicii si ca aduce si "beneficii" afective. Pana la urma este un efort care trebuie cumva compensat dar este si o optiune individuala. 2. In special psihologii si pedagogii au studiat procesul de socializare primara si este evident ca primii ani de viata au o importanta decisiva, doar ca a ii petrece 100% cu unul dintre parinti nu garanteaza o calitate mai buna a socializarii decat in situatia in care un parinte lipseste 8 ore/zi dar se adauga celalalt parinte si alte persoane semnificative. 3. Este foarte dificil sa facem acest calcul utilitarist pentru ca ar trebui sa stabilim o unitate de masura pentru castig si un termen de referinta pe termen scurt sau lung. Problema acum nu este aceea a castigului ci a echilibrarii bugetului in care concediul de crestere a copilului reprezinta o pondere semnificativa (0,56% din PIB si aprox. 1,6% din bugetul general consolidat cu toate cheltuielile aferente, pentru ca statul plateste pe langa indemnizatie si contributia la asigurarile de sanatate pentru mame). 4. E adevarat:serviciile sociale in Romania au fost serios neglijate in defavoarea beneficiilor financiare. Cred ca raportul dintre cele doua ar trebui in timp inversat in favoarea serviciilor sociale.

R: // Nu uitati ca sunt si destui tati care sunt in aceasta situatie. Cu cativa ani in urma erau chiar 17% dintre beneficiari. Optiunea pentru aceasta, o perioada mai lunga sau mai scurta, tine in buna masura de un echilibru intre interesele si preocuparile tuturor membrilor familiei. Oricum si eu cred ca o intoarcere dupa un an la serviciu a mamelor, chiar pentru a lucra cu jumatate de norma ar fi benefica si pentru ele. Oricum dupa perioada de alaptare, implicarea tatalui este dezirabila si chiar necesara pentru a usura povara asupra mamei. Poate ca ar trebui si in Romania, precum in tarile nordice, sa devina obligatoriu concediul de ingrijirea copilului si pentru tata, pe o perioada de cel putin o luna/an.

Intrebari // Din presa am extras informatia ca actualmente sunt in plata 200.000 de mame in concediul de maternitate. 60% obtin venitul minim de 600 ron, restul avand o medie de 1.300 ron. Daca aceste informatii sunt reale: 1. De ce insista statul sa umble la acel procent de 85%, de fapt la plafonul de 3400 respectiv 4000 care probabil l-ar lua doar cateva mame 1000 poate cel mult 2000? 2. Pentru o mana de femei care oricum platesc biruri imense la stat, trebuie tavalita intreaga noastra demnitate umana? Eu personal imi doream doi copii, dar decat sa-l fac pe al doilea si sa mi-l creasca o straina pentru ca eu sa ma intorc la munca sa le ofer un trai decent si o educatie decenta, chiar la limita decentei as putea spune, mai bine lipsa. Cand om avea crese decente poate as lua optiunea asta in considerare, dar parerea mea e ca mai intai construiti crese de bun simt si locuri suficiente si apoi umblati la legi. 3. Cred ca cineva a mai pus intrebarea asta, dar, ce este de preferat? O multime de generatii viiroare formate din rromi, betivi, lenesi care nu se duc la munca, si doar toarna copii ca oricum nu au grija de ei, deci nu e o responsabilitate in plus sau in minus, ba chiar e o alocatie in plus in casa.......... sau din clasa noastra care dorim un viitor decent atat pentru noi cat si pentru copii nostrii?

R: // Informatiile sunt destul de corecte.Gasiti mai multe date pe site-ul ministerului Muncii in domeniul asistenta sociala: aprox. 205.000 PARINTI in concediu de cresterea copilului, media indemnizatiei putin peste 900 RON, cu o medie in Bucuresti de aprox. 1500 RON si cu o pondere foarte mare a parintilor care primesc indemnizatia minima de 600RON.

R: // 1. Initial, propunerea ministrului Muncii a fost de mentinere a plafonului, dar incetarea platii dupa primul an. Pentru ca reactiile in randul opiniei publice si a presei, si chiar in randul Coalitiei si a propriului partid au fost negative (dupa parerea mea pe fondul populismului si/sau lipsei de informare) s-a ajuns la propunerea de scadere a plafonului pentru a asigura bani si pentru al doilea an de concediu. 2. In buna masura sunt de acord cu dumneavoastra, am spus mai sus, ca mi se pare inechitabila reducerea plafonului. Ea este si contrara orientarii anuntate a Coalitiei, aceea de guvernare de centru-dreapta. 3. Sunt exagerari, etichetari complet nerealiste.

Calitate vs cantitate // 1. Din punctul de vedere al sprijinirii natalitatii vi se pare corect ca pentru o familie care si-a facut un anumit planning familial, a luat un credit pentru a avea o locuinta, bazandu-se ca timp de 2 ani, mama va primi 85% din veniturile salariale astfel incat sa poata plati si creditul, si sa se dedice familiei, este acum fortata sa renunte fie la credit, fie la ingrijirea corespunzatoare a copiilor. (In acest moment nu sunt crese disponibile, iar cu o "bona" necunoscuta, copilul este lasat la voia hazardului) ? Vi se pare corect ca plafonarea indemnizatiei se se produca si pentru parintii care au acum copii intre un an, si doi ani ? Va multumesc !

R: // Cred ca nicio masura nu trebuie aplicata retroactiv si ca drepturile sociale, oricare ar fi ele, trebuie mai degraba inghetate decat reduse atunci cand nu mai sunt resurse. Totusi exagerarile in acordarea de drepturi sociale din anii 2000-2008 (in special 2007-2008) pun statul roman intr-o situatie foarte dificila asa ca pot sa inteleg unele masuri oarecum disperate ale guvernantilor.

R: // 1. Nu exista un singur tip de echitate. Oricum diferenta intre egalitate si echitate este aceea ca prima presupune identitate(a beneficiilor, proceselor de distribuire, etc) in timp ce a doua presupune egalitate unora si inegalitatea altora cu conditia ca rezultatul sa fie considerat drept corect de catre majoritatea. E o tema prea vasta ca sa poata fi rezolvata aici. 2. Se generalizeaza prea mult in Romania. 3. Se intampla astfel de cazuri. Opinia mea este ca nu sunt foarte frecvente.

Argumente "economice" // Domnule consilier prezidential, Vă prezint mai jos câteva argumente care susţin, din punct de vedere economic, rămânerea mamelor acasă. Cum le comentaţi? Mamele care stau cu copiii acasă câştigă o mulţime de competenţe - planifică, organizează, au iniţiative, sunt flexibile şi se adaptează, iau decizii, rezolvă probleme dificile, învaţă, au simţul responsabilităţii, gerează conflicte, comunică, lucrează în echipă, dau dovadă de empatie, gestionează stresul, etc. Fac toate aceste lucruri, şi multe altele, 24 din 24 ore. Se poate spune că ele ajung să stăpânească, fiecare, multe meserii: educatoare, infirmieră, bucătăreasă, secretară, contabilă, şofer, decorator, croitor, menajeră, manager, psiholog, etc. Ele eliberează astfel statul de toate aceste "servicii", pe care le prestează în mod gratuit. În această situaţie se mai poate spune că mamele sunt nişte asistate ale Statului, atunci când li se dă posibilitatea de a-şi creşte copiii timp de doi ani ? În nici un caz ele nu se "degradează" stând acasă - pot pierde eventual nişte competenţe tehnice, dar acestea se recâştigă repede sau se învaţă altele. Cred că mamele ar trebui apărate de obtuza administraţie financiară actuală, astfel încât ele să poată alege variante flexibile de lucru, pentru a rămâne cât mai mult cu copiii, chiar mai mult de doi ani (part-time, lucru acasa - integrare in circuite de obţinere a unor produse bio si eco, microcredite, artizanat, cluburi de copii, etc). Ar fi de dorit, în postul pe care îl deţineţi şi cu competenţa pe care o aveţi, să apăraţi rolul eminent al mamelor în formarea viitoarei generaţii. În acest sens, măsura celor doi ani acasă e vitală.

solutii? // 1. Din experienta si cultura dvs, care au fost cele mai eficiente metode de crestere a natalitatii din istoria recenta? 2. Justificam azi cresterea natalitatii in scopuri pur economice. In opinia dvs, este absolut necesara cresterea natalitatii sau putem compensa prin investitii in cresterea calitatii educatiei copiilor. Calitate vs cantitate? 3. Daca vi s-ar fi oferit un buget fix pentru cresterea natalitatii in Romania, inainte de aparitia acestor indemnizatii, cum l-ati fi utilizat?

este vreo corelatie directa? // intre variatia indemnizatiei si/sau concediului asociat cresterii copilului si modificarea natalitatii in ultimii doi ani de cand s-a adoptat legea in cauza? In cazul in care timpii sunt prea scurti care este predictia/opinia Dvs? Cum va evolua aceasta corelatie DACA exista in urmatorii 10 ani?

"Incurajarea" la munca a mamelor educate // Domnule Preda, Sunt dintre mamele care primesc in acest moment plafonul maxim al indemnizatiei de crestere copil, redus in iulie 2010 la 3400 RON. Propunerea guvernului de a reduce acest plafon in continuare la 1000-1500 RON incepand cu al doilea an este in opinia mea o crunta lovitura data mamelor din categoria mea sociala. 1) Vi se pare firesc ca o asemenea masura drastica sa fie propusa fara a se face un studiu de impact asupra calitatii vietii noastre si asupra consecintelor sociale ale unei astfel de masurii? Cum se poate justifica aplicarea imediata a unor astfel de masuri? Socotiti ca o familie care s-a bazat pe o indemnizatie de 85% din media veniturilor mamei este una care a ales sa faca copii pentru a obtine aceasta indemnizatie, sau este o familie care a planificat venirea pe lume a copilului dorit intr-un moment si un cadru social care ii permiteau sa faca acest lucru in conditii decente? 2) Vi se pare firesc ca sumele astfel economisite sa nu fie comunicate intr-un mod transparent, pentru ca noi sa putem intelege de ce este necesar acest sacrificiu fortat? 3) Eu inteleg aceasta propunere ca pe o constrangere de intoarcere la munca exclusiv a mamelor cu venituri peste medie, care in felul acesta vor aduce statului banii de care are atata nevoie, pagubindu-si insa copiii de prezenta lor. O asemenea masura vi se pare justa pentru aceste mame? 4) Nu exista chiar nici o cale rationala, prudenta si de bun-simt de a rezolva chestiunea indemnizatiilor de crestere copil fara a defavoriza mamele cu venituri peste medie? 5) Cat reprezinta in prezent indemnizatiile de crstere copil raportat la PIB? Este acest procent mult mai mare decat in tarile din jurul nostru? 6) Cate mame primesc in prezent o indemnizatie de peste 1500 RON? Este economia realizata pe seama lor relevanta pentru economia noastra? Va multumesc.

Categoria cea mai afectata ? // Care categorie sociala credeti ca va fi cea mai afectata de hotararea guvernului de a scadea dramatic cuantumul indemnizatiei de crestere a copilului ? Nu sunteti de acord ca cei de clasa medie vor fi cei mai afectati si acestia vor fi primii care nu vor mai face copii ? Sustineti cresterea natalitatii in randul tiganilor si a celor fara studii ? Intreb asta in ideea in care alocatia si indemnizatia acordata acestora este nemodificata, hotararea guvernului atacand doar parintii cu studii superioare sau cu un venit mediu si peste medie.

Comparatia cu UE // Politicile de sprijinire ale mamelor din statele UE au fost folosite ca argument pentru reducerea indemnizatiei de cresterea a copilului in Romania. S-a spus ca suntem singura tara care isi permite luxul a 24 luni de concediu platit. Gasiti indreptatita aceasta comparatie si acest argument? Multumesc

R: // Comparatiile sunt utile. Suntem intr-o situatie diferita de cele mai multe tari din "vechea" Europa dar situatia este asemanatoare cu cea din Romania in tari precum Cehia si Bulgaria. Cred ca principalele cauze ale reducerii nu sunt comparatiile cu alte state ci faptul ca suma totala a cheltuielilor pentru aceste drepturi este intre cele mai mari din bugetul de asistenta sociala, care trebuie sa faca reduceri conform acordurilor cu FMI. Reduceri vor fi facute si la cheltuielile cu ajutorul de incalzire si la ajutorul pentru persoanele cu dizabilitati si insotitorii lor. SIngura masura incadrata la asistenta sociala la care se putea face reduceri in locul concediului de crestere a copilului mai ramanea alocatia pentru copii de care Guvernul, din cate stiu, si-a propus sa nu se atinga.

/// // 1. s au facut studii privind impactul celor 85 % si a concediului de 2 ani, a crescut natalitatea si in randul carei paturi a populatiei ?eu in jur vad f multi dintre cei care au unn venit mediu-bun ca au inceput sa faca copii, pe priimul sau al 2 lea.sincer, cred ca ar fi bine sa se fcaa economii din alte parti, altfel se va injumatati populatia romaniei.cel mult sa se plafoneze indemnizatia la o suma, oricum cine castiga bine nu sta 2 ani acasa, si isi permite cu siguranta o bona ar trebui introduse facilitati pentru cei care deschid crese si gradinite particulare din cate stiu eu, nici nu exista crese particulare, la cele de stat nu exista locuri, si un copil de 1 an pe care l duci la cresa va fi permanent bolnav, iar mama sau tatal va trebui sa si ia concediu cu siguranta si asa , ar trebui ca si gradinitele sa permita inscrierea copiilor de la 2 ani, nu ca in prezent doar de la 3 ani si grupa mare , ptregatitoare sa fie mutata la scoala cum sa tot discutatt si nu s a facut pana acum

intrebare // Buna ziua. Care sunt prognozele demografice ale Romaniei pe termen mediu si lung si daca acestea sunt in corelare cu politicile din domeniul social, cu cel economic si cel din invatamant?

intrebare // Vi se pare un lucru normal ca venitul dvs sa se reduca la o treime peste noapte printr-o hotarare a guvernului ? Daca da ar trebui un o hotarare in acest sens pentru toti politicienii.