Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai putin. Tinerii isi iau droguri din discoteci, din cartierul unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina este drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala iar canabisul - care costa mult mai putin pe piata neagra - este cel mai consumat halucinogen. Datele au fost prezentate miercuri de Agentia Nationala Antidrog, in cadrul lansarii Raportului National privind Situatia Drogurilor in Romania 2010.

Distributia drogurilor in Romania, in 2010Foto: Agentia Nationala Antidrog

Distributia drogurilor in Romania, pe regiuni

Distributia drogurilor in Romania, pe regiuni, in primele 6 luni din 2010

Foto: Agentia Nationala Antidrog

In primele sase luni ale acestui an, 934 de persoane au ajuns la spital in urma consumului de droguri. Dintre acestea, 235 de cazuri au fost intoxicatii acute cu "substante etnobotanice", fata de 86 de persoane spitalizate intreg anul trecut din aceeasi cauza. Cu alte cuvinte, in primele sase luni din 2010, numarul aproape s-a triplat fata de intreg anul 2009.

Anul trecut, aproape 1.000 de oameni au ajuns la Urgente, in toata tara, dupa ce au consumat droguri. Cei mai multi au intrat in spital din cauza stupefiantelor de mare risc, cum ar fi opiumul sau heroina. LSD-ul, amfetaminele si etnobotanicele isi impart aproape in mod egal proportiile in privinta persoanelor spitalizate, iar pe ultimul loc in statistica Politiei Romane este canabisul - drog care este raspunzator pentru 48 de pacienti intoxicati anul trecut.

Ajung sa se interneze in spital din cauza consumului de stupefiante atat tineri, cat si persoane de varsta a doua. Media este de 31,7 ani. In randul femeilor, varsta este de 39 de ani, iar barbatii in aceasta situatie au in medie 29,5 ani. Cei care se trateaza in afara spitalului, ambulatoriu, de dependenta de narcotice, sunt mai ales tinerii cu varste in jurul a 27 de ani.

Preturile drogurilor de pe piata ilicita din Romania

Preturile drogurilor de pe piata ilicita din Romania, in 2009

Foto: Agentia Nationala Antidrog

Pretul drogurilor la nivelul strazii

Raportul arata ca preturile de comercializare a drogurilor au variat anul trecut in functie de tendinta manifestata la nivelul cererii pe piata ilicita:

- hasis (rezina de cannabis) - pretul cu ridicata (en gros) a scazut de aproximativ 2 ori fata de anul 2008 si este de aproximativ 7 ori mai mare decat pretul din anul 2004; pretul cu amanuntul a crescut de aproape 2 ori fata de anul precedent si de aproximativ 4 ori fata de 2004;

- canabis iarba (marijuana) - pretul cu ridicata (en gros) a crescut cu aproximativ 50% fata de ultimii ani; pretul cu amanuntul este mai mare cu 25% fata de 2008 si, de asemenea, este de 5 ori mai mare decat pretul practicat in 2004;

- cocaina - pretul cu ridicata (en gros) a crescut cu aproximativ 10% fata de anul anterior, iar pretul cu amanuntul s-a mentinut relativ stabil pe intreg intervalul 2004 - 2009;

- heroina - pretul cu ridicata (en gros) se situeaza intr-un interval de variatie mai mare decat cel inregistrat in anul 2008, suma minima platita pentru un kilogram de heroina fiind mai mica cu 20% fata de anul 2008, iar cea maxima fiind mai mare cu 25%, comparativ cu anul 2008; pretul cu amanuntul s-a diminuat cu 19,6%, comparativ cu anul precedent si este de aproximativ doua ori mai mare decat in 2004;

- ecstasy (MDMA) - pretul cu ridicata (en gros) a scazut fata de anul 2006, se situeaza relativ la acelasi nivel cu pretul minim din 2004, insa depaseste cu 87,5% pretul maxim al acestui an; pretul cu amanuntul s-a dublat fata de anul 2008, cand valorile acestuia erau similare celor din 2004;

- LSD - pretul cu amanuntul s-a mentinut relativ stabil in perioada 2004-2009.

In general, pretul drogurilor la nivelul strazii creste, in 2009, cu exceptia pretului heroinei (pentru care se mareste intervalul pretului cu ridicata, dar scade pretul cu amanuntul) si a pretului hasisului (scade pretul cu ridicata si creste cel cu amanuntul). In continuare, cel mai scump drog ramane cocaina, care poate ajunge si la 120 euro/gram.

Cantitatea totala de droguri confiscate anul trecut a fost de trei ori mai mare decat cea din 2008, de la peste 630 de kilograme la 1,6 tone. In ceea ce priveste drogurile sub forma de comprimate, se observa o scadere a capturilor de aproximativ trei ori fata de 2008, aceeasi tendinta observandu-se si in cazul fiolelor cu continut stupefiant si psihotrope. In cazul LSD-ului a fost inregistrata o crestere de aproximativ patru ori a numarului de doze confiscate, de la 71 la 308 doze.

  • Consumul de droguri in scoli si in randul populatiei tinere

Raspuns la intrebarea ￯Ce substanta ai consumat prima data si la ce varsta?￯

Raspuns la intrebarea Ce substanta ai consumat prima data si la ce varsta?

Foto: Agentia Nationala Antidrog

Anul trecut, 10,7% dintre elevii de clasa a XII-a chestionati au declarat ca au consumat stupefiante. Concluzia apartine studiului "BAROMETRUL ADOLESCENTEI 2009, Atitudini si stil de viata la nivelul elevilor de liceu de clasa a-XII-a", realizat de Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative. Studiul a fost realizat la nivel national, in perioada 15 octombrie - 5 noiembrie 2009, pe 1.290 de elevi. Rezultatele barometrului indica faptul ca, in cazul elevilor de clasa a XII-a, Bucurestiul nu mai este principalul oras din Romania in care se consuma droguri, regiunea Bucuresti-Ilfov fiind pe locul trei in ceea ce priveste procentul inregistrat, 13,7%. Regiunea Nord-Est se distinge in privinta consumului, inregistrand un procent de 19,9%, fiind urmata de Regiunea de Sud-Est, cu o prevalenta declarata de 15,1%.

In ceea ce priveste substantele consumate, marijuana are o prevalenta de-a lungul vietii de 34,1% si apar drogurile din categoria "substante etnobotanice" (magic 3,6% - produs ce contine mefedrona, spice 2,2% - produs ce contine canabinoizi sintetici).

Debutul in consumul de droguri incepe de la varste timpurii, sub 14 ani - 13%, 14-15 ani - 10%, 16-17 ani - 41,3%. Accesibilitatea drogurilor este ridicata in locurile de petrecere a timpului liber, precum discoteci, baruri, etc. (23,4% dintre adolescentii de clasa a XII-a mentionand ca le pot procura usor in aceste locuri, iar 17,8 % - chiar foarte usor) si la petrecerile cu prietenii (18% au declarat ca le pot procura in aceste locuri usor, iar 12,8% - foarte usor).

  • Bolile infectioase asociate consumului de droguri: HIV/SIDA, hepatite virale

In anul 2009, bolile infectioase asociate consumului de droguri indica o tendinta de:

  • stabilizare pentru Hepatita Virala B (in jurul a 10-11% dintre consumatorii de droguri injectabile testati)
  • stabilizare la nivele inalte pentru Hepatita Virala C, cu valori peste media europeana (71,2% dintre consumatorii de droguri injectabile testati)
  • crestere pentru HIV, dar valorile sunt sub media europeana (11 cazuri in 2009, adica 3,3% dintre consumatorii de droguri injectabile testati)

Principalele cauze ale aparitiei acestor boli in randul consumatorilor de stupefiante sunt utilizarea in comun a echipamentului de injectare intr-un procent ridicat si refuzul de a merge la medic. In afara celor trei afectiuni mentionate, nu exista date disponibile pentru alte boli, cum ar fi sifilisul, tuberculoza, infectiile cu transmitere sexuala. Cazurile de boli infectioase asociate consumului de droguri injectabile inregistrate sunt atribuite, in mare parte, consumatorilor din Bucuresti.

Analiza a fost realizata pe 1.173 de cazuri inregistrate de consumatori de droguri injectabile (CDI). Drogul principal utilizat de CDI a fost heroina (1.144), restul cazurilor raportand alte substante ca drog principal: 15 metadona, 3 ketamina, 2 morfina, alte substante ("droguri legale", fara a fi clar specificata substanta activa). Dintre cele 1.173 de persoane inregistrate drept consumatori de droguri injectabile, 541 au declarat ca au fost testate pentru virusul hepatic C (VHC), 339 pentru virusul hepatic B (VHB) si 329 pentru HIV.

  • Drumul drogurilor catre Romania

Potrivit datelor publicate de Agentia Nationala Antidrog, Romania a continuat sa fie un spatiu de tranzit si de depozitare a unor droguri de mare risc destinate pietei vest europene (cu precadere Olanda, Germania, Marea Britanie). Situatia are drept cauza in primul rand pozitia geografica a tarii si conexiunile stabilite de membrii gruparilor criminale autohtone cu cei ai crimei organizate transfrontaliere externe. Raportul arata, "ca elemente de noutate", expansiunea "deosebita pe piata romaneasca in ultimii doi ani a drogurilor sintetice si a asa numitelor designer drugs sau spice, precum si intensificarea activitatilor de recrutare a cetatenilor romani de catre retelele vest africane pentru a fi utilizati pentru carausie de droguri intre tarile producatoare si diferite destinatii".

Heroina care ajunge in Romania este destinata atat Europei de Vest, cat si pietei interne, punctul de plecare al acesteia fiind, in marea majoritate a cazurilor, Turcia sau Iranul. Romania este folosita si ca spatiu de depozitare a heroinei, destinata pietei vest europene, aceasta fiind adusa prin intermediul firmelor de transport international de persoane si marfuri sau prin folosirea unor autoturisme inmatriculate in tara noastra conduse de cetateni romani, dupa care este expediata mai departe prin intermediul unor mijloace similare, transporturile aparand astfel cu originea in Romania.

Destinatiile frecvente sunt Olanda, Germania, Marea Britanie.

Opiumul, avand ca punct de plecare Iranul, este introdus in cantitati mici in Romania pentru consumul comunitatii iraniene din tara noastra. Traficul de opiacee pe teritoriul Romaniei are ca factori de influenta atat situarea tarii noastre pe un segment al rutei balcanice si in apropierea rutei de nord a Marii Negre, cat si prezenta grupurilor infractionale cu legaturi in tarile de productie si destinatie din care fac parte in majoritatea cazurilor cetateni sau etnici turci si iranieni.

Cocaina este un drog scump pentru piata interna si de aceea este adusa in cantitati mici din Vestul Europei (Spania, Olanda, Belgia) sau din tarile Americii de Sud, pentru o anumita categorie de consumatori. Totodata, traficantii acestui tip de drog si-au indreptat atentia catre portul Constanta ca punct de intrare in Europa si ocolire a rutelor clasice unde controlul este sporit, dovada fiind capturile semnificative din anul 2009 din acest port (de aproximativ 1300 Kg).

Canabisul ramane cel mai consumat drog din Romania, piata interna fiind alimentata atat din tarile europene producatoare (Moldova, Olanda, Belgia etc), cat si din productie interna (fiind constatata o crestere a numarului de "culturi indoor" pe teritoriul intregii tari).

Hasisul este adus in general din Spania, prin intermediul curselor regulate de autocare (prin carausi sau colete) sau pe curse aeriene in special low cost.

Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebita pe piata romaneasca in ultimii doi ani, avand in vedere ca, pe langa cele clasice, si-au facu aparitia noi derivati ai acestora cu efecte similare, neintroduse sub control, asa numitele designer drugs sau spice. Un fenomen observat de-a lungul timpului este acela ca cetatenii romani sunt folositi cu precadere de retelele vest africane (organizate in celule interconectate pe teritoriile statelor din intreaga lume) pentru carausie de droguri intre tarile producatoare spre diferite destinatii. Avand in vedere ca destinatiile acestor carausi nu sunt pe teritoriul Romaniei, iar rolul celulei vest africane pe teritoriul nostru este de a recruta carausi, identificarea si dezmembrarea unor astfel de retele sunt dificile si depind de disponibilitatea de cooperare a tarilor pe teritoriul carora se savarseste infractiunea, se mai arata in raport.

In cursul anului 2009, pe teritoriul national nu au fost descoperite laboratoare clandestine destinate fabricarii de droguri, precizeaza raportul.

  • Decese asociate consumului de droguri

In 2009, au fost inregistrate 32 cazuri de decese asociate consumului de droguri la nivel national, dintre care 28 din Bucuresti (31 barbati si o femeie). Varsta medie este de 27 de ani. In anul 2008, au fost inregistrate 33 de decese, majoritatea in randul persoanelor de 15-19 ani, cu istoric scurt de consum. In 2007 au fost inregistrate 32 de decese asociate consumului de droguri.

In raport se precizeaza ca, "in cazul substantelor etnobotanice, ca urmare a relatarilor aparute in presa cu privire la mai multe decese asociate consumului de astfel de substante, Agentia Nationala Antidrog a organizat un grup de lucru privind posibilitatile de detectie a acestor substante in probele biologice cu participarea expertilor INML, ai sectiilor de toxicologie din cadrul unor spitale de urgenta din Bucuresti. Conform discutiilor purtate, INML a identificat probleme de natura tehnica privind detectarea din probe biologice a substantelor de tip cathinone si alte substante psihoactive prezente in asa numitele plante etnobotanice, din cauza concentratiei infinitezimale a acestora in probele biologice analizate, a lipsei unui standard de lucru (esantion martor), care nu exista la ora actuala in Romania si a informatiei stiintifice insuficiente privind metodele de detectie a acestor substante. O alta problema semnalata este lipsa colaborarii, in unele cazuri, dintre politistul de caz si medicul legist, astfel incat acesta din urma nu intra in posesia paraphernalia identificate la locul decesului in cazul consumatorilor. Dintre substantele nou interzise au fost identificate anul trecut 5 cazuri de consum de ketamina, dintre care 2 soldate cu deces. Nu s-au evidentiat la analiza cazuri de intoxicatie cu Mephedrone, desi au existat suspiciuni, semnalate de apropiati ai persoanelor supuse testelor".

  • In cursul anului 2009, au fost depistati in trafic, conducand sub influenta substantelor stupefiante si psihotrope, 23 de conducatori auto. Adica de aproximativ 3 ori mai mult decat in anul 2008, cand au fost identificati in trafic 8 conducatori auto. Din cei 23 de soferi, o treime au fost depistati pe raza municipiului Bucuresti.
  • Profilul persoanelor care ajung la spital, in functie de drogurile consumate:

Heroina - barbat, cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 de ani, care consuma heroina zilnic, pe cale injectabila. Consuma, de asemenea, ca drog secundar, in special metadona, hipnotice si sedative, dar si canabis si cocaina. Varsta de debut se situeaza, in cele mai multe cazuri, intre 15 si 19 ani. Este la prima admitere la tratament pentru consumul de droguri.

Canabis - barbat, cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani (in anul 2007, intre 25 si 29 de ani), care a debutat in consum la varste mai mici de 20 de ani. Consuma acest tip de drog ocazional, pe cale pulmonara (fumat/ inhalat) si este la prima admitere la tratament pentru consumul de droguri.

Vezi atasat Raportul National privind Situatia Drogurilor in Romania si Situatia Drogurilor in Europa