Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a pronuntat astazi prima hotarare pilot impotriva Romaniei in cauzaMaria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, care suspenda practic cauzele asemanatoare de pe rolul CEDO si obliga astfel statul roman ca in termen de 18 luni sa ia masuri pentru remedierea problemei retrocedarilor. Hotararea pilot este extrem de importanta, intrucat determina statul roman sa remedieze problema restituirilor, in sensul respectarii drepturilor fundamentale si instituirii unui mecanism functional de retrocedare si compensare. Curtea a mai facut recomandari Romaniei sa remedieze problema restituirilor, dar prin hotararea pilot obliga statul sa ia masuri, in caz contrar Romania riscand chiar excluderea din Consiliul Europei.

• Vezi in text implicatiile economice ale hotararii CEDO. Avocatul Gheorghe Piperea: Statul roman ar trebui sa scoata din buzunar 4 miliarde de euro sau sa emita obligatiuni scandente la zece ani. Fondul Proprietatea, ca mecanism de despagubire, este istorie
• UPDATE Asociatia pentru Proprietate Privata: Spre deosebire de atatea alte situatii similare cand Romania a fost obligata sa plateasca sume de bani celor care au chemat in judecata statul roman, autoritatile au fost obligate prin hotararea de astazi ca in termen de 18 luni de cand ramane definitiva aceasta hotarare sa adopte masuri legislative concrete pentru rezolvarea problemei proprietatii
  

Prin hotararea pronuntata, CEDO constata ca a fost incalcat articolul 6 alineatul 1 din Conventie (privind dreptul la un proces echitabil) si articolul 1 din Protocolul nr.1 in cazurile Maria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru si obliga statul roman "sa ia toate masurile pentru a asigura drepturile garantate de art 6 alineatul 1 din Conventie si articolul 1 din Protocolul nr. 1, in contextul cauzelor similare cu prezentul caz, in acord cu principiile stabilite in conventie.

Aceste masuri trebuie sa intre in vigoare in 18 luni de la data pronuntarii prezentei hotarari". Prin hotarare, CEDO decide sa suspende, pentru 18 luni, examinarea oricaror cazuri similare si condamna statul roman sa le plateasca reclamantelor Maria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru despagubiri in valoare de 65.000 de euro iar reclamantei Ileana Florica Solon despagubiri in valoare de 115.000 de euro si 3.151 euro.

In cazul Atanasiu si Poenaru impotriva Romaniei, obiectul cauzei il reprezinta un imobil situat in Bucuresti, nationalizat in baza decretului 92/1950 si vandut de catre stat chiriasilor in decembrie 1996. In data de 4 iulie 2001, reclamantele au formulat notificare la Primaria Bucuresti in temeiul Legii 10/2001 cu privire la intreg imobilul. Notificarea reclamantelor nu a fost inca solutionata, motivul invocat fiind lipsa unor documente la dosar.

In cazul Solon impotriva Romaniei, obiectul cauzei il reprezinta un teren in suprafata de 2140 mp, situat in Craiova. Procesul incepe in iunie 2001 iar in martie 2009, Universitatea Craiova emite o decizie in care propune despagubiri in favoarea reclamantei, potrivit Legii 247/2005.

Avocatul Gheorghe Piperea despre implicatiile deciziei CEDO:

• Cauza pilot inseamna un caz model pe care CEDO il alege ca fiind relevant. Solutia cazului pilot ar putea deveni automat solutie a tuturor celorlalte procese care, pe termenul decis de CEDO, ramin suspendate, pina cind Statul pirit va fi rezolvat chestiunea in dreptul intern. In caz contrar, toate acele dosare care ridica aceeasi problema ca si cazul pilot si care acum sunt suspendate se vor repune pe rol si vor primi automat aceeasi solutie. In cazul nostru, Statul roman ar fi intr-o culpa grosiera in chestiunea imobilelor nationalizate si a despagubirilor daca nici dupa expirarea acestui termen nu va fi dat o solutie potrivita.
• Pana acum, Statul roman a fost condamnat sa plateasca peste 15 milioane de euro, din care nu s-a platit nici macar 5%. Daca, in termen de 18 luni de la data definitivarii solutiei in cazul pilot Statul roman nu isi schimba legislatia de o asemenea maniera incat sa fie corecta conform CEDO, risca (si riscam cu totii) suspendarea sau chiar excluderea Romaniei din Consiliul Europei. O asemenea sanctiune nu a primit nici macar Rusia sau Turcia, care sunt in topul condamnarilor la CEDO. Daca se intampla asta, e o catastrofa pentru democratia din Romania.
• Consecintele financiare: Din 2005, Romania a reglementat un mecanism prin care Statul roman a inteles sa rezolve problema despagubirilor. Este vorba de Fondul Proprietatea, creat ca vehicul pentru acordarea acestor despagubiri. Timp de doi ani, CEDO a condamnat Romania pe motiv ca Fondul nu este un mecanism functional de despagubire, cate vreme nu este listat la bursa. Din acest moment, cind CEDO impune Statului roman solutii concrete pe care sa le aplice in termen de maxim 18 luni (solutii la probleme pe care Romania nu le-a rezolvat timp de mai mult de 15 ani), putem sa spunem ca Fondul Proprietatea, ca mecanism de despagubire, intra in istorie. Daca in 5 ani de la inventarea sa Fondul Proprietatea nu a fost functional, nu va fi functional, in sensul celor impuse de CEDO, nici in 18 luni, mai ales ca pina acum numai 20% din cererile de despagubire s-au transformat in titluri de despaguire, si mai putine fiind transformate in actiuni propriu-zise la Fond. Fondul poate sa devina, prin decizia actionarilor actuali (inclusiv Statul roman) orice, chiar si Fond de Investitii, dar nu un mecanism de despagubire. CNVM si BVB vor trebui sa verifice daca acest Fond, care era un mecanism de despagubire si care, in urma unei hotariri AGA de acum o luna, a devenit fond de investitii, mai poate fi listat la Bursa ca atare, ca fond de despagubiri. AGA de la Fondul Proprietatea a modificat actul constitutiv al Fondului Proprietatea in sensul schimbarii obiectului de activitate din fond de despagubiri, in fond de investitii. Altfel spus, actionarii FP au prefigurat aceasta decizie a CEDO.
• Indirect, decizia din cauza pilot demostreaza ca nu avem un mecanism de despabugire. In acest caz, se ridica urmatoarea intrebare: oare cum isi vor putea obtine despagubirile cele peste 100.000 de personae indreptatite? De multi ani de zile, dosarele acestor oameni “dospesc” pe la Primarii. “Campioana” la tergiversari este, desigur, Primaria Bucuresti. In urma hotararii CEDO, consider ca, practic, nu se mai pot elibera titluri de despagubire; aproape toata activitatea comisiilor din cadrul primariilor care au competenta analizarii si solutionarii dosarelor de restituire sau despagubire se suspenda.
• Din pacate, singura solutie viabila si concreta in momentul de fata este ca fostul proprietar sa dea in judecata primaria sau statul.
• Guvernul poate sa emita o ordonanta de urgenta sau sa-si asume raspunderea pe o lege care sa reglementeze corect problema despagubirilor. Guvernul nu are la dispozitie un termen de gratie de 18 luni, cin in termen de 18 luni trebuie sa rezolve problema, integral. Adica, in cazul despagubirilor, sa emita plati sau instrumente de plata. Ar putea fi vorba de actiunile pe care statul le detine la FP (valoroase doar daca se listeaza fondul) sau de obligatiuni scadente pe termen lung (zece anis au mai mult). Tocmai pentru ca nu sunt scadente imediat, obligatiunile nu vor afecta deficitul bugetar pe urmatorii 10 ani. Daca se emit obligatiuni, titularul care are nevoie de bani, va vinde imediat obligatiunile, facind rost de bani de pe piata, de la comparator (si nu de la stat). Daca titularul nu se grabeste si decide sa astepte maturitatea obligatiunilor (care intervine peste zece ani), isi va incasa atunci atit despagubirea, cit si dobanda acumulata timp de 10 ani. Evident ca circulatia obligatiunilor de stat va dinamiza si piata de capital, piata aflata in mare suferinta in prezent.
• In fine, desi Statul roman estimeaza acum despagubirile la 21 mld euro, trebuie reamintit ca in 2005 aceste despagubiri au fost evaluate tot de stat la 4 miliarde, exact capitalul social initial al Fondului Proprietatea. 

Din datele CEDO, pe rol se afla peste 1.000 de cazuri similare. In peste 150 de hotarari, CEDO a constatat incalcari similare ale Conventiei.

CEDO s-a pronuntat de mai multe ori, inca din 1999, asupra ineficientei dispozitiilor interne succesive ale mecanismului de restituire a proprietatilor nationalizate in perioada comunista sau de acordare efectiva a despagubirilor in absenta restituirii.

Incepand cu hotararile Viasu, Katz si Faimblat, CEDO a constatat o problema structurala a acestui mecanism, sugerand adoptarea unor masuri legislative, administrative si bugetare pentru ca procedura pusa in aplicare de legile de restituire sa devina coerenta, accesibila, rapida si previzibila.

Procedura hotararilor pilot este o procedura noua dezvoltata de CEDO in ultimii ani, in scopul de a rezolva grupuri mari de cauze repetitive care au ca obiect acelasi tip de incalcare a Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului. Scopul acestei proceduri este obligarea autoritatilor interne in eliminarea problemelor structurale care au determinat un numar mare de cauze identice pe rolul Curtii.

Prima procedura pilot a fost utilizata de Curte in anul 2004, in cauza Broniowski contra Poloniei. Cauza a fost finalizata cu succes in 2008. Proceduri pilot sunt in curs de desfasurare si cu privire la alte state care au aderat la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale: Rusia (cazul Burdov) si Moldova (cauza Olaru).