Dosarul Schengen nu poate fi legat de chestiunea romilor, nu exista nicio legatura intre ele si niciun document de aderare sau preaderare la UE nu abordeaza chestiunea romilor, a recunoscut secretarul de stat francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche in conferinta de presa de la Bucuresti. Insa, a spus el, problema este legata de mecanismul de cooperare si verificare pe justitie (MCV).
Informatia pe scurt:
- Aderarea la Schengen nu poate fi conditionata de problema romilor, dar ea poate fi legata de lupta mecanismul de monitorizare pe justitie.
- Din 1 octombrie tiganii repatriati vor fi amprentati, daca vor sa ia cei 300 de euro.
- Basescu si Sarkozy vor discuta vineri la telefon problematica romilor si nu numai.
- Oficialii francezi critica dur Parlamentul European, minimalizand rezolutia pe romi si aratand ca nu are dreptul sa modifice unilateral legislatia europeana.
Asculta inregistrarea integrala a conferintei de presa de la MAE
Descarca fisierul audio in format MP3
Dupa ce a recunoscut ca nu poate fi facuta legal nicio legatura intre conditionarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen de solutionarea problemei tiganilor - o idee pe care a sustinut-o in repetate randuri, chiar si inainte de venirea sa la Bucuresti -, secretarul de stat pentru afaceri europene al guvernului de la Paris a legat aderarea la spatiul Schengen de mecanismul de cooperare si verificare pe justitie.
In ce mod, a refuzat sa explice, atat el, cat si ministrul pentru imigratie, Eric Besson. "Aceasta chestiune este pe agenda de luni a Consiliului Afaceri Generale, de la Bruxelles, si preferam sa nu extindem declaratiile in acest sens", a spus Lellouche. Acelasi raspuns l-a dat si Besson, invocand discutarea chestiunii la nivelul UE.
Declaratia oficialilor francezi este cel putin intriganta intrucat Romania, autoritatile de la Bucuresti, au reusit sa evite in vara, pentru al treilea an consecutiv relationarea dintre MCV si aderarea la spatiul Schengen.
Presedintele Basescu spuneain iulie, in ziua prezentarii raportului asupra justitiei de catre Comisia Europeana, ca este ingrijorat de aderarea la Schengen, in ciuda inspectiilor tehnice care au avut rezultate bune si a faptului ca aderarea s-ar face strict pe o evaluare tehnica. Se stie insa ca masura trebuie votata in Consiliu si este una politica.
Totusi, mentionarea aderarii la Schengen nu a fost facuta in raportul asupra justitiei si nici corelat cu MCV, de aceea este surprinzator de ce oficialii francezi au facut aceasta declaratie.
Din 1 octombrie, amprente contra bani la repatrierea voluntara
Intrebat de ce li se ofera suma de 300 de euro la reintoarcerea in tara in conditiile in care repatrierile sunt voluntare, ministrul pentru imigratie Eric Besson a explicat faptul ca repatrierea este voluntara, dar nu este "o intoarcere de placere". Cealalta varianta pe care o au tiganii romani din franta este repatrierea fortata, adica sa fie trimisi in tara fara a primi acei bani, 300 de euro pentru fiecare adult si 100 pentru fiecare copil.
"Repatrierea voluntara nu e o intoarcere de placere, ci inseamna ca ai acceptat in mod voluntar ca esti intr-o situatie ilegala si ca semnezi conventia prin care accepti sa urci intr-un avion care te va duce in tara de origine. Iar Franta este singura tara care acorda un ajutor umanitar cetatenilor europeni care nu dispun de resurse", a spus Besson.
Ministrul francez recunoaste ca acest caracter voluntar nu e tocmai dezirabil pentru cei aflati in aceasta situatie, pentru ca "este evident ca majoritatea dintre ei ar fi preferat sa ramana in Franta". Dar 85% dintre ei au optat pentru reintoarcerea voluntara si nu pentru repatrierea fortata, a completat el.
Anual, Franta repatriaza 28-30.000 de cetateni straini, iar dintre acestia romanii si bulgarii reprezinta o treime, adica aproape 10.000. "Ceea ce va arata ca nu este un fenomen nascut in august, ci e o problema recurenta", a zis oficialul francez.
Autoritatile romane au avut si o opinie in privinta acestui "ajutor umanitar pentru repatriere" din care Franta isi face un titlu de glorie. Iar opinia a fost prezentata tot de ministrul francez: "Ministrul de externe si cel de interne ne-au spus astazi la pranz ca ei considera ca acest ajutor de repatriere voluntara nu este neaprat o idee buna si ca probabil ar fi mai bine sa utilizam acesti bani pentru programe de reinsertie si integrare locala". O sugestie a partii romane pe care Parisul o va analiza, potrivit ministrului Besson.
Franta nu are insa o solutie la reintoarcerea pe teritoriul sau a tiganilor repatriati, dar mizeaza pe interesul lor pentru bani. Numai ca banii nu ii vor mai primi doar in baza acelor documente pe care le semneaza acum, ci in schimbul introducerii lor intr-o baza de date biometrice si amprentarea lor.
Pentru a avea o evidenta a celor care s-ar reintoarce, Eric Besson a spus ca din 1 octombrie sistemul OSCAR - sistem informatic de date biometrice - va intra in functiune. El presupune amprentarea "pentru a avea o evidenta a celor care au beneficiat de aceasta repatriere voluntara". Numai ca, in calitate de cetateni europeni, tiganii din Romania si Bulgaria nu pot fi amprentati fara acordul lor. Solutia gasita de francezi este simpla: nu se lasa amprentati, nu primesc banii, "nu vor putea cere ajutorul pentru repatriere", s-a exprimat diplomatic Besson.
El a spus ca intelege de ce acesti cetateni se reintorc in Franta sau nu ar vrea sa o paraseasca. In exrpimarea motivelor, Besson a gasit din nou prilejul sa elogieze conditiile bune chiar si pentru imigrantii ilegali.
"Poate ca sistemul nostru de protectie sociala este in mod special avantajos, si in special pentru cetatenii straini in aflati in ilegalitate, pentru ca au acces la ajutorul medical de stat si este mai bine sa fii ingrijit in franta decat in alta tara in care te-ai afla ilegal. In al doilea rand, contrar prostiilor care s-au spus in Franta si in alte tari europene, dreptul francez in cea ce priveste strainii ilegali este protector al libertatilor lor, iar in al treilea rand avem aceasta specificitate a repatrierii voluntare. De aceea un anumit numar de cetateni straini ilegali abuzeaza de ea, pleca in tara de origine si se intorc in Franta pentru bani".
Explicatie pentru incalcarea unei legi interne franceze, legea Besson
Pusi in situatia de a explica de ce este ignorata legea Besson, care prevede ca in coune cu minimum 5000 de locuitori sa existe spatii pentru populatiile nomade si spatii sociale, ministrul pentru imigratie a spus ca legea prevede si ca nimeni nu se poate instala pe un spatiu public fara a avea autorizatie.
Eric Besson a tinut sa sublinieze ca in acele tabere demolate de autoritatile franceze nu traiesc doar tigani, ci si cetateni romani sau de alte nationalitati. "Nu exista un plan care sa vizeze romii", a asiogurat el si a subliniat, din nou, ca Franta a respectat atat dreptul comunitar, cat si pe cel francez.
Mai mult, a tinut sa sublinieze si ca Franta nu a trecut la expulzari colective, ca toate repatrierile se fac sub controlul judecatoresc si ca nu exista intoarcere fortata sau colectiva. "Doar avioanele care ii duc inapoi in tara sunt colective, pentru ca nu putem sa trimitem cate un avion pentru fiecare, asta e colectiv", a spus Besson.
Pierre Lellouche a tinut si el sa atraga atentia ca niciun guvern european nu a spus ca Franta ar fi actionat ilegal, iar deciziile judecatoresti de repatriere aveau ca sursa cererile unor municipalitati, de dreapta sau de stanga.
Lellouche: Parlamentul European nu ar trebui sa rescrie unilateral legislatia europeana. Baconschi: Nu consideram rezolutia PE o mana de ajutor data Romaniei
Cei doi oficiali francezi au criticat durrezolutia adoptata joi de Parlamentul European.
"Daca i-am asculta pe europarlamentari, directiva n-ar mai avea obiect. Si oricine, oricare ar fi situatia sa legala, s-ar putea instala oriunde doreste pe teritoriul altui stat. Aceasta ar fi o rescriere unilaterala a legii europene care este extrem de problematica. (...)Directiva europeana limiteaza sejurul la 3 luni, nu la 30 de ani", a spus Pierre Lellouche.
Secretarul de stat francez i-a acuzat pe eurodeputati de populism si politicianism, de decizii luate in momente fierbinti.
"Sunt surprins si e grav ca printr-o rezolutie parlamentarii vin sa contrazica ceva care a facut obiectul codeciziei si acordului tuturor institutiilor comunitare. Este o problema a functionarii PE si asta e grav in conditiile in care Tratatul de la Lisabona i-a conferit noi puteri. (...) Trebuie evitat ca niste rezolutii votate in momente fierbinti, pentru ratiuni ideologice, la indemnul extremei drepte franceze, a stangii si extremei stangi, ajungem sa rescriem texte funamentale ale UE. Legile pentru imigratie si drept de sedere nu se modifica prin rezolutii de acest gen", a spus Lellouche.
Gardianul tratatelor este Comisia, nu Parlamentul European, crede si Eric Besson, care ingora si el rezolutia PE. Iar Comisia - sustine el - a considerat, in urma intalnirii dintre partea franceza si cei doi comisari, Reding si Malmstrom, ca Franta a dat garantiile necesare ca nu este incalcata legislatia europeana si ca nu e cazul sa renunte la aplicarea masurilor de repatriere.
Numai ca Viviane Reding a declarat miercuri in Parlamentul European ca serviciile Comisiei inca analizeaza masurile franceze si conformitatea lor cu dreptul comunitar si ca inca nu si-a formulat o concluzie, declaratie care i-a nemultumit pe eurodeputati.
Pe de alta parte, ministrul de externe Teodor Baconschi a fost de acord cu minimalizarea PE ca institutie a UE facuta de Lellouche. Chiar daca a spus ca "nu citim rezolutia adoptata in PE ca pe o mana de ajutor data Romaniei" si "avem treaba, avem niste obiective de atins, trebuie sa ne mobilizam mai mult si o vom face", Baconschia spus totusi ca "trebuie sa ne abtinem de la comentarii".
"Este un vot liber, al unei institutii a UE extrem de importante. Asa cum amintea Pierre Lellouche, importanta ei a crescut prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, este un forum in care democratiile din cele 27 de state membre isi proiecteaza propriile aspiratii. Sunt de acord ca polemicile ideologice si instrumentarea ideologica a problematicii roma nu trebuie incurajata", a spus seful diplomatiei romane.
Cele doua delegatii - romana si franceza - au adoptat joi la Bucuresti o declaratie comuna, atasata acestui text.
Presedintii Romaniei si Frantei, Basescu si Sarkozy, vor avea vineri dupa-amiaza o discutie telefonica, si pe tema repatrierii tiganilor, dar nu numai pe asta, a spus Besson, care a subliniat ca relatia dintre cele doua tari nu se reduce numai la aceasta problema.
4
2
