708 romani se aflau anul trecut in inchisorile franceze, reprezentand 0,3% dintre strainii acuzati de infractiuni in Franta, si doar 1,2% din numarul total al persoanelor acuzate, nu condamnate, la nivel national au fost infractiuni comise de romani - sunt date prezentate de Bogdan Aurescu, secretar de stat pe afaceri europene, la Bruxelles, comisarului pentru justitie si drepturi fundamentale, Viviane Reding. Cum niciunul dintre cei 500 de repatriati nu avea cazier, toate datele indica faptul ca afectarea ordinii publice invocata de autoritatile de la Paris nu se sustine.

Delegatia Romaniei la Bruxelles

Delegatia Romaniei la Bruxelles

Aurescu a expus marti la Bruxelles Comisiei Europene pozitia Romaniei fata de masurile luate de Franta privind indepartarea de pe teritoriul francez a tiganilor romani.

"Am aratat ca desi partea romana este deschisa pe deplin cooperarii cu Franta, aspect dovedit de vizita efectuata la Paris la initiativa partii romane de cei doi sds, si care au venit cu propuneri concrete de cooperare, nu vom tolera nici incalcarea demnitatii cetatenilor romani, indiferent de etnie, nici a drepturilor lor fundamentale si nici a profilului Romaniei de stat membru UE. Nu vom tolera ca cetatenii romani sa fie discriminati", a declarat secretarul de stat in MAE.

Mai mult, Aurescu a aratat ca, din datele de care dispune Romania, invocarea argumentului ordinii publice in repatrierea romanilor nu se sustine. "Din datele furnizate de francezi, numai 708 cetateni romani se aflau anul trecut in inchisorile franceze pentru ispasirea unor condamnari, adica 0,3% din totalul persoanelor acuzate (nu condamnate) cetateni straini pentru comiterea unor infractiuni in Franta. Marea majoritate a infractiunilor comise sunt de gravitate mica, asa numita infractionalitate de vitrina. Astfel, doar 1,2% din numarul total al persoanelor acuzate (nu condamnate) la nivel national in Franta (234.235 persoane) au fost infractiuni comise de cetateni romani", sunt cifrele prezentate de Aurescu lui Vivian Reding, comisarul pentru justitie si drepturi fundamentale.

Si daca cifrele nu vorbesc de la sine, secretarul de stat a argumentat ca cifrele de referinta ar trebui sa fie doar persoanele condamnate definitiv.

Comisarul Viviane Reding s-a intalnit cu delegatia romana

Comisarul Viviane Reding s-a intalnit cu delegatia romana

Foto: Comisia Europeana

"Avand in vedere ca nici unul din cei 500 de repatriati de pana acum nu a avut cazier in Romania sau in Franta, asta inseamna ca, plecand de la discursul securitar al partii franceze, de fapt aceste indepartari de pe teritoriul francez se fac sub suspiciunea de comitere in viitor a unor infractiuni, deci cu incalcarea prezumtiei de nevinovatie", a mai spus secretarul de stat in MAE.

Bogdan Aurescu a reiterat pozitia prezentata si la Paris de catre Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, care a condus delegatia Romaniei la intrevederea cu partea franceza de saptamana trecuta, aratand ca Romania nu va accepta "nicio restrangere a libertatii de circulatie nici din punct de vedere legislativ, nici prin masuri administrative, care indirect sau direct, ar duce la restrangerea exercitarii libertatii de circulatie pentru anumite categorii etnice sau pentru cetatenii altor state, mai ales cetateni romani".

"Am aratat foarte clar Comisiei ca impunerea de conditii de tip material, cum ar fi o limita de venit personal sau existenta unui domiciliu stabil pentru sederea sub 3 luni, este echivalenta cu un abuz de drept, care va afecta grav cu precadere cetatenii din Europa Centrala si de Est, cu venituri mici. Nu putem accepta o noua cortina de separare a vechii si noii Europe, pe baze cenzitare", a mai spus Aurescu, adaugand ca in categoria care nu s-ar inscrie criteriilor ce privesc venituri mici si lipsa unui domiciliu stabil se inscriu romii, ceea ce duce la o "discriminare indirecta nepermisa".

Aurescu a aratat ca "problema comunitatii rome, care este o problema europeana, nu este jocul de ping-pong cu acesti oameni: Franta nu ii poate indeparta de pe teritoriu fara respectarea Directivei 38/2004, nu le poate impiedica revenirea, iar Romania nu are dreptul sa ii impiedice sa circule liber, in calitate de cetateni europeni".

Delegatia Romaniei a solicitat Comisiei Europene sa verifice daca aceste indepartari voluntare sunt cu adevarat voluntare, avand in vedere circumstantele in care se petrec evacuarile succesive de tabere, pana cand aceste persoane se vad nevoite sa accepte oferta de returnare contra cost.

Romania propune Comisiei Europene niste solutii

Delegatia romana a aratat si masurile pe care Romania le va lua pentru o mai buna accesare a fondurilor comunitare pentru integrarea sociala a tiganilor si care constau intr-o mobilizare a autoritatilor locale in special pentru a veni cu idei de proiecte de incluziune. Iar in acest sens vor fi ajutati de o unitate mobila care va da asistenta pentru redactarea proiectelor, asa incat sa aiba sanse de aprobare. Numai ca problema tiganilor nu este doar resposabilitatea unica a Romaniei, ci a tuturor statelor unde se gaseste aceasta etnie si a comunitatii europene. In acest sens, delegatia Romaniei a avansat un set de propuneri de actiune la nivelul Comisiei Europene:

  • transformarea Platformei Europene de Incluziune a Romilor lansata anul trecut in mecanism de coordonare a Comisiei, statelor membre, cu participarea ONG-urilor
  • adoptarea in fiecare an a unui Plan de actiune in cadrul platformei
  • statele membre sa fie incurajate sa includa aspectele de incluziune sociala in elaborarea Cadrului national Strategic de Referinta si a programelor operationale
  • comisia sa gandeasca crearea unui mecanism de asistare a statelor membre pentru a imbunatatii absorbtia fondurilor structurale
  • comisia sa gandeasca inclusiv masuri de simplificarea a procedurilor de accesare a fondurilor
  • crearea unui program de secondment pentru experti romi care sa lucreze in institutiile europene
  • campanii de informare si constientizare atat pentru majoritatea, cat si pentru minoritatea roma, care in acest ultim caz sa incurajeze participarea la viata publica si luarea deciziilor
  • organizarea celui de-al 3-lea summit european dedicat romilor in UE
  • imaginarea unui program educational transfrontalier care sa incurajeze accesul la educatie al minoritatii roma.