"Am cerut serviciilor mele sa analizeze situatia din Franta, mai ales masurile luate pentru a vedea daca sunt in conformitate cu legile europene", a spus comisarul pentru justitie, drepturi fundamentale si cetatenie, Viviane Reding, potrivit unui comunicat de presa al Comisiei. Reding a spus ca scrisoarea trimisa miercuri CE de premierul francez va fi luata in considerare in analiza Comisiei, iar rezultatul acesteia va fi discutat in sedinta Colegiului Comisarilor de saptaman viitoare.

Viviane RedingFoto: AGERPRES

"Am urmarit cu mare atentie si o anumita preocupare situatia din ultimele zile din Franta si dezbaterile aparute in alte cateva state membre. Pe de o parte, sunt constienta ca este responsabilitatea statelor membre sa asigure ordinea publica si siguranta cetatenilor de pe teritoriul lor. Pe de alta parte, astept ca toate statele membre sa respecte drepturile fondamentale, inclusiv drepturile persoanelor care apartine minoiritatilor. Este clar ca aceia care incalca legea trebuie sa suporte consecintele. Dar este clar, in aceeasi masura, ca nimeni nu trebuie sa fie expulzat doar pentru simplul fapt ca este tigan", a spus comisarul european.

Viviane Reding a aratat ca CE este pregatita sa aiba "un dialog foarte deschis, franc si onest" cu toate statele membre despre cum sa trateze problema romilor, o responsabilitate comuna euroipeana, conform tratatelor si Cartei Fundamentale a Drepturilor. "Cer în special autorităţilor franceze să se angajeze într-un asemenea dialog cu toate statele membre UE. Dacă va fi nevoie, Comisia Europeană este gata să acţioneze ca intermediar între statele membre şi să monitorizeze şi să evalueze progresele care sunt făcute", a spus aceasta.

Mai mult, comisarul european si-a exprimat regretul ca retorica unor state membre a fost in ultimele saptamani "deschis discriminatorie si partial de natura sa inflameze" situatia. "Situatia romilor este o chestiune serioasa. ea nu ar trebui sa fie pe agenda fdoar in August, ci pe tot parcursul anului, si trebuie tratata cu grija si responsabilitate de catre decidentii politici. Acestia au la nivel national un rol important de a asigura atat ordinea publica, dar si integrarea sociala a tuturor europenilor care aleg sa traiasca pe teritoriul lor", a mai spus comisarul pentru justitie si drepturi fundamentale.

Situatia tiganilor in UE

Comisia Europeana a adoptat - in 7 aprilie 2010, la initiativa comisarului reding si a celui pentru munca, afaceri sociale si incluziune, Laszlo Andor - o comunicare privind integrarea sociala si economica a romilor din Europa. Propunerea Comisiei a fost aprobat in iunie de ministrii muncii din tarile UE.

Potrivit comisarului Reding, in UE exista consens asupra a ceea ce este nevoie sa se faca pentru integrarea sociala a tiganilor, a masurilor privind locuintele, accesul la piata muncii, la educatie si sanatate. Insa toate aceste masuri cad, in primul rand, in responsabilitatea guvernelor nationale, a autoritatilor regionale si locale, insa Comisia s-a angajat sa sustina aceste activitati prin alocare fonduri structurale.

In UE traiesc intre 10 si 12 milioane de tigani, in state membre sau in tari candidate sau potential candidate din Balcanii de Vest.

Resurse financiare europene destinate incluziunii tiganilor

• Pentru incluziunea sociala a romilor, Uniunea Europeana pune la dispozitie fonduri structurale pentru implementarea politicilor nationale si cofinanteaza poiecte privind romii in domenii ca edicatia, angajarea, microfinantarea si oportunitatile egale intre femei si barbati.

• Potrivit CE, este greu de cuantificat exact cati bani au fost alocati romilor, insa o analiza a programelor orperationale pentru Fondul Social European din 12 state membre, printre care si Romania, se refera si la masuri pentru integrarea romilor. Aceste 12 state membre au alocat un buget total de 17,5 miliarde de euro pentru romi si alte grupuri vulnerabile, ceea ce reprezinta 27% din totalul bugetului Fondului Social European.

• In Ungaria si Romania, tiganii sunt potentialii beneficiari a mai mult de 50% din interventiile planificate din Fondul Social European, iar Romania, Cehia, Polonia, Slovacia si Spania au dedicate pentru activitati destinate exclusiv romilor 172 de milioane de euro.

• In mai 2010 s-au schimbat regulile de folosire a banilor din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, devenind astfel posibil ca proiecte prin care minoritati, precum cea roma, sa poata obtine bani europeni pe proiecte privind acordarea de locuinte acestora.

Controlul banilor europeni se face la fel ca pentru toate proiectele finantate prin fonduri structurale.

Ce spune legislatia europeana despre indepartarea de pe teritoriul unui stat membru al UE a unor cetateni comunitari

In primul rand, actiunea pe care o fac francezii nu se numeste, legal, expulzare, ci indepartare de pe teritoriul national, pentru ca tiganii romani sunt - la fel ca toti tiganii cetateni ai unui stat membru al UE - cetateni comunitari. Expulzati pot fi doar cei din tarile terte, adica non-UE. Aceeasi poveste a fost si acum cativa ani, cand Italia a luat astfel de masuri impotriva romanilor infractori.

• Libertatea de circulatie in UE este garantata pentru cetatenii statelor membre si este una dintre libertatile fundamentale, stipulata de articolul 21 din TFUE(Tratatul de Functionare a Uniunii Europene). In 2008, 11,3 milioane de europeni isi aveau resedinta intr-o alta tara UE decat cea natala, de origine.

• Pe de alta parte, limitarile privind aceasta libertate de curculatie sunt stipulate intr-o directiva, in Directiva 2004/38/EC. Pentru sederi de pana la 3 luni pe teritoriul unui stat membru, singura conditie este sa ai un pasaport sau o carte de identitate valabila. Nu iti sunt cerute viza, un loc de munca sau suficiente resurse materiale.

• Cetatenii UE care stau mai mult de 3 luni pe teritoriul altui stat membru trebuie sa fie activi economic: trebuie sa aiba un loc de munca sau o afacere proprie, sau sa aiba suficiente resurse sa nu devina o povara pentru sistemul de asistenta sociala si sa aiba o asigurare medicala cuprinzatoare. Ei pot fi indepartati de pe teritoriul statului membru in care se afla daca nu indeplinesc aceste conditii.

• Dupa ce cetatenii au rezidenta de 5 ani fara intrerupere pe teritoriul unui stat membru ei devin rezidenti permanenti si nu li se mai impun aceste conditii.

• Restrictiile privind libertatea de miscare si de rezidenta se pot baza pe invocarea politicilor publice, a securitatii publice si a sanatatii publice, arata articolul 27 din Directiva. iar cand un stat membru decide indepartarea de pe teritoriul sau a unui cetatean UE trebuie sa se asigure ca decizia este proportionala cu amenintarea publica pe care o reprezinta sau cu povara asupra fondurilor publice pe care o reprezinta.

• Cand statul membru decide indepartarea de pe teritoiul sau a unor cetateni, trebuie sa ii informeze in scris si sa indice, pe larg, motivele pentru care s-a louat aceasta decizie. cu exceptia unor cazuri exceptionale, cetatenii respectivi au la dispozitie o luna sa plece. Insa deciziile pot fi atacate in instanta.