STUDIU Cati ani ar putea trai un roman pensionat in anul 2009?

de Prof. Vasile Ghetau     HotNews.ro
Miercuri, 18 august 2010, 1:29 Actualitate | Esenţial


Sistemul public de pensii se afla in colaps in Romania : Guvernul s-a angajat in fata FMI ca pana la viitoarea intrunire a Fondului, din septembrie, Parlamentul sa voteze legea pensiilor. Pensiile vor ramane inghetate si in 2011 iar "deficitul la fondul de pensii va creste de la 3,5 miliarde de euro la 4,5 miliarde de euro dupa 2012", a atras atentia presedintele Basescu. Seful statului a avertizat la TVR  ca va trebui sa ne imprumutam in continuare pentru acoperirea deficitul fondului de pensii ceea ce transforma Romania "intr-o tara de mana a doua".

Nu ne propunem in acest studiu sa abordam problemele starii si caracteristicilor sistemului de pensii, a cauzelor care au dus la actuala situatie dramatica si la perspective similare. Ceea ce ne propunem este una din fatetele demografice ale pensionarilor din Romania. Este insa o fateta care are implicatii directe asupra problemelor de fond ale sistemului national de pensii din tara noastra : cati ani vor trebui platite drepturile  celor care s-au pensionat in anul 2009 ? Pentru a putea da un raspuns bine fundamentat  la intrebare se impune determinarea sperantei de viata la varstele medii de pensionare din anul 2009.    Determinand acest indicator,  se deschid si alte arii de cunoastere, extrem de importante, cum este estimarea  costurilor generale ale pensiilor in urmatoarele doua-trei decenii, dezvoltand tehnici prospective adecvate.  Nu in mod secundar, estimarea sperantei viata la pensionare ne va oferi un valoros reper de apreciere a justetei masurii luate de Guvern de crestere a varstei standard la pensionare, prin plasarea acestei decizii in realitatile demografice ale tarii.   

II. Varsta medie la pensionare in anul 2009 si speranta de viata la aceasta varsta

.
Asupra  varstei la pensionare si a sperantei de viata a celor care se pensioneaza s-au vehiculat destule opinii si chiar cifre, unele nerealiste iar altele eronate ori confuze.  Speram sa facem un pic de lumina in acest studiu, recurgand la tehnici si instrumente fine de analiza demografica, domeniul pretandu-se la astfel de abordari.
Varsta medie la pensionare in anul 2009  la cele sapte categorii de pensie din sistemul asigurarilor de stat, pe sexe,   este cea din tabelul 1. Variaza intre 49,5 ani  la femeile pensionate prin invaliditate de gradul I si 61 de ani la barbatii pensionati anticipat. In raport cu varsta standard medie de pensionare pentru anul 2009 (63,65 si 58,65 ani) varsta medie efectiva este, natural,  mai mica, diferentele plasandu-se intre numai 0,5 ani la femeile  pensionate prin  limita de varsta fara stagiu complet de cotizare si peste 11 ani la barbatii pensionati prin invaliditate (tabelul 1 si figura 1).

Tabel 1
Foto: Hotnews
Plecand de la valorile varstei medii la pensionare in anul 2009 ne-am intrebat cati ani ar mai urma sa traiasca, in medie, pana la sfarsitul vietii, o femeie si un barbat care au devenit pensionari in anul 2009, dupa categoria de pensie. Raspunsul s-a dovedit a fi mult mai dificil si complex decat ne asteptam. Iata demersul si rezultatele.

Cati ani ar putea trai o persoana pensionata in anul 2009? Nevoia unei abordari la nivelul generatiei (demers longitudinal)
Au fost avansate in presa unele cifre asupra sperantei de viata dupa pensionare. Fara precizari asupra continutului cifrelor si  nepotrivindu-se in nici un fel cu toate datele disponibile, nu ne putem pronunta asupra continutului lor dar se poate afirma cu deplin temei ca sunt eronate.

Tentatia imediata este aceea de a recurge la speranta de viata rezultata din mortalitatea pe varste a anului 2009, pe care o gasim in tabela de mortalitate publicata de Institutul National de Statistica (INS, 2009)  (tabela ultima se refera la anul 2008 dar a o extrapola la  anul 2009 este perfect motivat, mortalitatea pe varste, de unde rezulta valorile sperantei de viata, fiind similara in cei doi ani). Iata in tabelul 2 (si in figura 2) valorile pe care le-ar avea speranta de viata la varstele medii de pensionare in anul 2009 daca am recurge la speranta de viata din tabela de mortalitate pe anul 2009.

Tabel 2
Foto: Hotnews
Tabelul 2. Speranta medie de viata la varsta medie de pensionare din anul 2009 - in conditiile mortalitatii pe varste din anul 2009
 
Ar rezulta, potrivit acestei abordari si acestor date,  ca un barbat pensionat in anul 2009 cu pensie de limita de varsta cu stagiu complet de cotizare ar mai avea de trait, in medie, 19,2 ani iar o femeie, cu acelasi tip de pensie, 24,4 ani. Cel mai mult ar trai persoanele pensionate prin invaliditate ￯ 22 si 29-30 de ani! Evident, indicatorul nu ia in considerare decat mortalitatea pe varste, nu si starea diferentiata de sanatate. Exista, in alte parti, si astfel de estimatii. Cand vom avea datele care se afla la baza unor astfel de calcule vom avea si pentru Romania estimatii ale sperantei de viata in functie de starea de sanatate. Dar nu aici se afla neajunsul acestui indicator.

Valorile sperantei de viata la varsta de pensionare din tabelul 2 (si figura 2) reprezinta sinteza mortalitatii de la  toate varstele pe care le-ar mai atinge dupa pensionare o femeie si un barbat in conditiile conservarii mortalitatii pe varste din anul 2009. Mortalitatea pe varste ar fi deci aceeasi in deceniile urmatoare, pana la disparitia persoanelor pensionate in anul 2009. Ceea ce este lipsit si de realism si de abordare stiintifica. Persoanele care au ajuns la varstele respective de pensionare in anul 2009 isi vor petrece restul vietii nu in conditiile mortalitatii pe varste din anul 2009, ci in conditiile unei mortalitati mai mici. Mortalitatea este inca mare in Romania si reflecta fidel gradul de dezvoltare economica, sociala si culturala  societatii romanesti, ca si calitatea asistentei medicale. Rezervele de reducere sunt foarte mari fata de tarile dezvoltate, la toate varstele, si progresele realizate in ultimii 20 de ani (dupa 1996 indeosebi) sunt consistente, mai ales la varstele tinere si adulte si la populatia feminina.  

Fata de anul 1989, speranta de viata la nastere este astazi mai mare cu trei ani la barbati si cu aproape cinci ani la femei. Cresterea este mai mica la varstele avansate pentru ca pana la aceste varste exista o anumita selectie naturala si cei care raman in viata au o mortalitate relativ echilibrata in timp, progresele fiind mult mai lente decat la varstele tinere.  Daca vom compara valorile sperantei de viata la nastere si la varstele mai mari de 60 de ani din Romania cu valorile respective din tari dezvoltate vom constata ca decalajul este de 7-8 ani la nastere si se contracta la 3-4 ani la varsta de 65 de ani (Council of Europe, 2006).

Tabel 3
Foto: HotNews.ro
Tabelul 3. Speranta de viata la nastere si cea de la varstele de 50, 55, 60 si 65 de ani in anii 1989 si 2008

Daca mortalitatea pe varste este de asteptat sa-si continue trendul descendent ni se pare firesc sa cautam a estima care ar putea fi aceasta mortalitate si speranta de viata corespunzatoare la varstele medii de pensionare din anul 2009.  Cu alte cuvinte, dorim sa estimam cati ani ar mai trai, in medie, o persoana care s-a pensionat in anul mentionat. Figura 3 ne ofera un cadru adecvat de reperaj in timp, pe varste si ani calendaristici, ilustrand abordarea transversala (pe ani calendaristici) si cea longitudinal (pe generatii) a mortalitatii pe varste si legaturile dintre ele.

Admitem ca ne intereseaza persoanele pensionate la varsta de 55 de ani in anul 2009 si avem in punctul A aceasta varsta, plasata in culoarul vertical galben al varstelor anului 2009-CD. In acest culoar vom avea si mortalitatea la toate varstele in anul 2009, inclusiv mortalitatea la varstele de 55-100 de ani, in segmentul AD. Este abordarea transversala. Daca  cei pensionati la varsta de 55 de ani ar avea pana la sfarsitul vietii mortalitatea din anul 2009 (cea din AD), inseamna ca in tot spatiul ADEF, dedicat anilor 2010-2055, mortalitatea pe varste ar fi identica cu cea din anul 2009 ￯ in segmentul AD.  Ipoteza este nerealista si abordarea lipsita de profesionalism.  Se poate usor observa ca persoanele care s-au pensionat la varsta de 55 de ani in anul 2009 sunt nascute in anul 1954, constituie generatia 1954 si mortalitatea in aceasta generatie, dupa pensionare in anul 2009, este cea din segmentul AE, plasata in anii 2010-2054  intreaga mortalitate a generatiei fiind plasata in anii 1954-2044 in culoarul BE. Intram astfel in abordarea longitudinala a mortalitatii pe varste si lucrurile devin  mai clare. Daca vrem sa determinam speranta de viata a persoanelor pensionate la varsta de 55 de ani in anul 2009 va trebui sa estimam mortalitatea generatiei 1954 in toata perioada 2010-2054, plasta in culoarul AE. Aceasta mortalitate nu poate fi identica cu cea din 2009, in AD.

Din pacate, tratarea datelor de mortalitate dupa dublul clasament, pe varste & generatii,  a inceput in tara noastra abia in anul 1966, ceea ce inseamna ca cea mai lunga serie de rate de mortalitate pe varste, la  0-44 de ani, se refera  la generatia 1966 si nu la generatiile din care provin persoanele pensionate in anul 2009 generatiile 1948-1961. Orice tentativa de extrapolare, retropolare, interpolare, ajustare este exclusa. Putem adopta o alta abordare? Unica optiune realista pe care o avem in fata este adaptarea unui model european tipic de mortalitate pe generatii.

Cel la care am recurs este unic in Europa: cel al Frantei. Este singura tara din Europa (si,, credem, din lume) in care au fost elaborate si publicate tabele de mortalitate complete atat in viziune transversala (pe ani calendaristici), cat si in optica longitudinala, pe generatii, acoperind o perioada fabuloasa ca intindere: incepand cu anul si cu generatia 1806! (Vallin si Mesle, 2001).  Mortalitatea pe generatii din Franta nu poate fi adoptata, ca atare, avansul pe care populatia Frantei il are fiind considerabil. Dar putem imprumuta decalajul care exista in Franta intre speranta de viata in anul 2009 la varstele de pensionare din Romania si speranta de viata la aceleasi varste in generatiile din care provin persoanele pensionate in anul 2009.

Legatura este una de natura endogena, mortalitatea fiind un fenomen cu legitati foarte bine definite, rigide si corelate pe varste. Vom exemplifica. Varsta medie la pensionare pentru limita de varsta cu stagiu complet de cotizare a fost in anul 2009, la femei, de 53,3  ani. Daca am lua in considerare speranta de viata la aceasta varsta din tabela de mortalitate a anului 2009 rezulta ca o femeie pensionata la aceasta varsta ar mai avea de trait, in medie, 26,4 ani. Ipoteza este nerealista - conservarea mortalitatii din anul 2009 pentru tot restul vietii (dupa 53,3 ani). Femeile pensionate la 53,3 ani in anul 2009 provin in proportie de 30% din generatia 1955 si in proportie de  70%  din generatia 1956. Or, o estimare cat mai apropiata de realitate a sperantei de viata a acestor femei  trebuie sa ia in considerare intreaga mortalitate dupa varsta de 53,3 ani in cele doua generatii,  mortalitate mai mica decat cea din anul 2009.

Si iata ipoteza pe care am adoptat-o: diferenta dintre speranta de viata la varsta de  53,3 ani in generatiile feminine franceze 1955 si 1956 (valoare medie ponderata) si speranta de viata in Franta in anul 2009 la aceeasi varsta este de 3,6 ani (36,3-32,7); avem toate argumentele caracteristicilor mortalitatii pe varste in populatiile umane si conexiunilor dintre longitudinal si transversal  in fizionomia fenomenului pe varste sa admitem ca aceasta diferenta nu poate diferi semnificativ in tara noastra, la aceleasi generatii si plecand de la speranta de viata din acelasi an ￯ 2009, ceea ce ne permite sa estimam speranta de viata a femeilor pensionate in Romania la varsta de 53,3 ani la 26,4+3,6= 30 de  ani (in Caseta 2 sunt exemplificate grafic componentele interpolarilor)). Pentru aceeasi generatie si aceeasi varsta,  speranta de viata in Franta este cu aproximativ sase ani mai mare, decalaj provenit din gradul diferit de civilizatie materiala si spirituala in trecut ca si in prezent.

Nu nivelul mortalitatii pe varste in sine din Franta este luat drept reper, ci doar raportul dintre sinteza acestei mortalitati ￯ speranta de viata la varstele de pensionare in anul 2009 si speranta de viata la aceleasi varste in generatiile din care provin persoanele pensionate in anul 2009 Ar fi eronat a crede ca estimatiile noastre inseamna o translare a mortalitatii la varstele de 50-60 de ani si a sperantei de viata la aceste varste din Franta anului 2009. Speranta de viata la nastere in anul 2009 a fost de 77,7 ani la barbati si de 84,7 ani la femei, valori cu sapte ani mai mari decat in Romania, iar decalajul la varsta de 60 de ani ajunge la sase ani. 

Aceste diferente sunt conservate in intregime in abordarea noastra, modelul pe care il folosim luand in considerare doar diferenta dintre speranta de viata la varstele de 50-60 de ani in plan longitudinal (pe generatii) si transversal (in anul 2009). Este cu totul altceva si ipoteza este solida, bazata pe legitatile mortalitatii pe varste. Sa nu omitem faptul ca atat in generatiile 1948-1961, cat si in anii 1948-2009, mortalitatea pe varste nu a fost influentata de factori sociali ori de alta natura de exceptie (razboi, mari epidemii, foamete, catastrofe naturale) si legitatile interne ale fenomenului s-au dezvoltat in stare de normalitate.


III. Rezultate  

Iata, in tabelul 4 si in figurile 4 si 5 rezultatele pentru toate cele sapte categorii de pensie.

Tabel 4
Foto: Hotnews
Tabelul 4. Varsta medie la pensionare in anul 2009, speranta de viata la aceste varste in conditiile mortalitatii pe varste din anul 2009 si in conditiile mortalitatii estimate dupa varsta de pensionare in generatiile din care provin persoanele pensionate in anul 2009
 

Toate consideratiile noastre asupra naturii indicatorului pe care trebuie sa-l folosim pentru a avea o viziune prospectiva corecta asupra numarului mediu de ani pe care ar urma sa-i mai traiasca o persoana pensionata in anul 2009 isi gasesc in datele din tabel (si in figurile 4 si 5) valori concrete. Diferentele dintre mortalitatea pe varste in anul 2009 si cea estimata in sanul generatiilor sunt consistente si nu pot fi neglijate (figura 6a) : intre 1,8 ani la barbatii pensionati anticipat si 3,5-3,7 ani la femeile pensionate prin invaliditate. Aceste diferente absolute au o alta semnificatie daca le convertim in diferenta relativa comparativa (figura 6b): sporul de ani de viata la pensionare inseamna, de fapt, o viata mai lunga cu 11-13% fata de cea care rezulta din mortalitatea pe varste a anului 2009.  Este vorba de VIATA si diferenta este considerabila.

Daca plasam valorile longitudinale ale sperantei viata la varstele de pensionare in anul 2009 alaturi de aceste varste, avem o extrem de instructiva comparatie a sperantei de viata cu varsta deja atinsa in anul 2009 (figura 7). Unui barbat pensionat la varsta de 56,6 ani cu stagiu complet de cotizare i se asociaza o speranta de viata de 21,5 ani.

 Valorile cele mai ridicate ale acestei sperante - 25 de ani -  le gasim, firesc, la cei care s-au pensionat la o varsta mai tanara, prin invaliditate. La femeile pensionate in anul 2009 valorile sperantei de viata sunt consistent mai mari, la toate categoriile de pensie, si acest avantaj are o dubla origine: o varsta medie la pensionare mai mica decat cea a barbatilor si o mortalitate mai redusa dupa pensionare (ca si inainte de pensionare). Valorile cele mai ridicate ale sperantei de viata dupa pensionare ￯ in jur de 33 de ani - le intalnim, ca si la barbati - la femeile pensionate prin invaliditate. Datele din figura 7 ne ofera si o informatie absolut inedita daca vom cumula cele doua valori ￯ speranta medie  a vietii pentru  generatiile (medii) din care au provenit persoanele pensionate in anul 2009.

Sa nu omitem faptul ca varsta la pensionare din anul 2009 este o varsta "realizata" deja si acesteia i se poate adauga speranta de viata estimata  pentru restul vietii, ceea ce inseamna ca suma celor doua valori este o estimare a sperantei medii a vietii la nastere  in generatia  respectiva (generatie medie, corespunzatoare varstei medii la pensionare). Pentru a putea aprecia mai relevant valorile estimate ale acestei sperante de viata la nastere am inclus ￯ in figura 8 - valorile sperantei medii de viata la nastere in conditiile mortalitatii pe varste din anul 2009 si  pe cele ale sperantei medii a vietii la nastere pentru generatiile din care provin persoanele pensionate in anul 2009 dar in conditiile  mortalitatii din  anul 2009 dupa varsta la pensionare. Rezultatele sunt extrem de instructive.

La o privire rapida, valorile sperantei de viata la nastere pentru persoanele pensionate in anul 2009 ar putea parea mari daca le comparam cu speranta de viata la nastere in conditiile mortalitatii pe varste din anul 2009 sau cu speranta de viata la nastere a persoanelor respective daca dupa pensionare ar avea mortalitatea pe varste din anul 2009. Daca vom examina insa originea diferentelor, vom gasi  explicatia:
1.    avem in fata o speranta de viata la nastere pentru persoane care au ajuns in anul 2009 la o varsta medie de 56,6 ani, la barbati, si de 55,7 ani la femei, eliminand deci mortalitatea pana la aceste varste;
2.    mortalitatea estimata pentru aceste persoane pentru varstele de dupa pensionare nu este identica cu mortalitatea din anul 2009 la varstele respective, ci o mortalitate mai mica.

Nu sunt valori foarte mari.  Pentru aceleasi generatii medii din care provin persoanele pensionate in Romania in anul 2009 vom gasi in Franta valori ale sperantei de viata la nastere cu sase ani mai mari, ceea ce confera datelor noastre o exactitate si o coerenta pe care le apreciem  a fi remarcabile si provenite din impecabila matematica si dependenta interna a mortalitatii pe varste in viziune transversala si longitudinala. Datele din figura 9 asupra sperantei de viata la varstele de pensionare din tara noastra in anul 2009 determinate cu mortalitatea  pe varste (in sanul generatiilor) din Romania si din Franta ofera argument pentru estimatiile noastre asupra sperantei de viata la nastere in generatiile din care provin persoanele pensionate in anul 2009.

O ultima fateta a sperantei de viata la varsta de pensionare este cea a diferentei dintre speranta de viata la varsta standard de pensionare in anul 2009 si speranta de viata la varsta efectiva la pensionare in acelasi an (tabelul 5).


Tabelul 5. Varsta standard si cea efectiva la pensionare in anul 2009 si speranta medie de viata le cele doua varste. Reducerea varstei medii efective la pensionare fata de varsta standard de pensionare majoreaza numarul total de ani pe care ii are de trait o persoana care se pensioneaza, inclusiv diferenta dintre speranta de viata la varsta efectiva si cea de la varsta standard de pensionare.  

IV.    Observatii si remarci finale

Speranta de viata a persoanelor care s-au pensionat in anul 2009 nu poate fi estimata folosind informatii asupra mortalitatii pe varste din acel an. Ar fi o abordare lipsita de suport stiintific si care subestimeaza  perspectivele sperantei de viata la varstele efective de pensionare. Tendinta de scadere a mortalitatii pe varste este bine instalata in Romania, datele din figura 10 in care sunt prezentate scaderile ratelor de mortalitate la varstele mai mari de 50 de ani, pe sexe, in perioada 1990-2008 fiind semnificative in acest sens. Rezervele de reducere in continuare sunt mari, chiar foarte mari in raport cu tarile europene dezvoltate. Caracteristicile mortalitatii si sinteza acestora - nivelul scazut al sperantei de viata la nastere  sunt argumente care nu pot fi neglijate ori subestimate.  Speranta de viata estimata pentru varstele de pensionare din anul 2009 este expresia mortalitatii pe varste din perioada 2010-2050. Doar o deteriorare grava si de durata  a contextului economic, social, cultural  si sanitar ori grave evenimente imprevizibile de alta natura din aceasta perioada ar putea infirma sensul estimatiilor noastre, deteriorare care nu are suport in evolutia societatii romanesti din ultimele doua decenii si nici in contextul general al spatiului economic,  social, cultural si sanitar al Uniunii Europene. Cresterea varstei la pensionare are o ratiune economica si isi gaseste suport in ascensiunea sperantei de viata la toate varstele. Pentru a evidentia acest suport este insa nevoie de o abordare longitudinala a mortalitatii pe varste, in sanul generatiilor si nu pe ani calendaristici. Modelul pe care l-am folosit in acest studiu reprezinta o astfel de tratare a sperantei de viata la varstele efective de pensionare din anul 2009. Credem ca un efort conjugat de determinare/estimare a ratelor de mortalitate  pe varste in generatiile 1950-1960, de unde provin persoanele care se pensioneaza astazi si in anii urmatori,  ne va oferi un solid suport stiintific pentru o mai buna cunoastere a sperantei de viata dupa pensionare, a implicatiilor economice si sociale ale cresterii acestei sperante si pentru fundamentarea deciziilor asupra varstei de pensionare.


Prof. Vasile Ghetau, profesor de demografie la Facultatea de Sociologie, Universitatea Bucuresti








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3225 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Cati ani ar putea trai? (Miercuri, 18 august 2010, 10:12)

    Ci Ciong [utilizator]

    3 luni... suntem in august, deci septembrie octombrie, noiembrie... il prinde pe om raceala (in casa ca se debranseaza), i se complica, merge la doctor, ajunge le spital, mai ia de acolo o boala, i se da 2 pastile este trimis acasa, face pneumonie, Amin... sau trecere de pietoni, BMW...
    • +1 (3 voturi)    
      greu cu statistica (Miercuri, 18 august 2010, 12:47)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui Ci Ciong

      Pai avem si extrema cealalta.. batranica aia care a emigrat in canada si depasise deja suta de ani.
      Deci facem media?
      Realitatea este foarte trista. Oamenii au muncit in medie 25-35 de ani si vor sa traiasca inca pe atat fara sa faca nimic. Asta n-ar fi o problema daca s-ar pastra raportul salariati-pensionari din 89 de 5:1, dar deja acest raport a ajuns sa fie subunitar, un salariat tine mai mult de un pensionar. Daca mai apare si psd la guvernare cu impozitarea progresiva, un motiv in plus pentru tineri sa emigreze, acest raport s-ar putea sa ajunga 1:2. Mai adaugam aici si trecerea la sistemul de pensii privat? Da, tinerii salariati de astazi nu vor mai fi intretinuti peste 30-40 de ani, cand vor iesi la pensie, de altcineva. Ei trebuie deja sa-si puna bani de-o parte pentru pensie. Deci raportul de vine 1:3 ca mai pui si propria persoana..
      O fi corect? Sa ceri pensii 'decente' cand stii ca mai ai 30 de ani de trait si la viata ta ai cotizat doar 20%, dar cel care te sustine maine va trebui sa dea trei sferturi din ce produce? Si vorbim doar de pensionari, nu si de celelalte categorii de 'asistati'... trist.
      • 0 (0 voturi)    
        // (Marţi, 7 septembrie 2010, 16:44)

        eu [anonim] i-a raspuns lui pehash

        se vede ca esti tanar. eu fac parte din generatia '64. 30% din colegii mei de liceu sunt deja decedati. Din cei universitari, de 5 ani pierdem cate unul, ba infart, ba cancer iar stresul ne sta in gat. Daca vom ajunge 50% pensionari (60 ani la femei si 67 la barbati dupa noua lege a romaniei sau 65 cu 67 dupa cea europeana sa zicem amin.
        si inca ceva, tu ai citit articolul? se precizeaza ca " Doar o deteriorare grava si de durata a contextului economic, social, cultural si sanitar ori grave evenimente imprevizibile de alta natura din aceasta perioada ar putea infirma sensul estimatiilor noastre, deteriorare care nu are suport in evolutia societatii romanesti din ultimele doua decenii si nici in contextul general al spatiului economic, social, cultural si sanitar al Uniunii Europene." deteriorare care este evidenta din 2008 si nu are vreo speranta sa se redreseze ci chiar din contra se v-a agrava. generatia care este studiata nu a avut stress si nici grija zilei de maine. poate m-a vei intelege in catva ani. pana atunci NUMAI BINE(editat de HotNews.ro)
  • 0 (0 voturi)    
    Ma rog.... (Miercuri, 8 septembrie 2010, 12:01)

    Dracula [anonim]

    nu toti avem norocul sa navigam in lumea asta prin hatisul locurilor de munca si sa gasim ceva cel putin placut ... de muncit muncim cu totii, unii mai mult, altii mai putin... eu am inceput de la 18 ani, si cand sa fac 20 de ani de munca am gasit ceva mai bun dar fara prea mari sperante, dar am incercat si m-am zbatut sa ma mentin "acolo". Acu', sa nu-ti inchipui, Pehash, ca totu' e numa' lapte si miere in lumea asta, dar cel putin, m-am smuls din situatia cel putin neplacuta, sa-i zic asa, din Romania. Momentan nici nu-mi vine sa ma gandesc la pensie, si stii de ce? pentru ca nu ma vad stand acasa si, de exemplu, dand mancare la pisici si atat. Imi doresc sa lucrez in continuare undeva, cum am mai zis, sa cresc flori :) Nu radeti, e o ocupatie foarte placuta si oricum nu necesita prea mult efort intelectual si nici fizic. Te mentine in miscare si in mijlocul naturii. Acu' sa ne intelegem, am dreptul la pensie pentru aia 20 de ani in Romania, da cine stie care vor mai fi reglementarile peste "n" ani cand voi iesi la pensie? vorba ceea, "noi sa fim sanatosi", ceea ce va doresc si voua.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



hosted by
powered by
developed by