Cat de curand va trebui sa alegem intre asigurarile medicale de stat si/sau cele private, intre taxe mici si protectie redusa sau impozite mari si asistenta sociala consistenta. Ce ne dorim: un stat-mamut sau un stat-pitic? ​Urmariti o dezbatere video intre Andreea Paul Vass si Codrin Scutaru, moderata de Vlad Mixich.

Andreea Vass si Codrin ScutaruFoto: Hotnews

Cateva dintre cele mai interesante declaratii ale cele doi invitati:

Andreea Paul Vass:

Raportarile din studiul Institutului pentru Cercetarea Calitatii Vietii sunt mai vechi si sunt raportate in special la

Andreea Paul Vass este consilier personal al premierului Emil Boc. Este doctor in economie internationala al ASE Bucuresti. In prezent este lector universitar si a fost timp de 7 ani cercetator in cadrul Academiei Romane.

carte de vizita Andreea Paul Vass

ponderea cheltuielilor sociale si a cheltuielilor cu personalul la PIB. In realitate, nu doar statul social romanesc este mic ci si economia Romaniei este extrem de mica. In mod evident si cheltuielile sociale aferente sunt mult mai mici raportate la cele europene. Cheltuielile sociale si cu personalul sunt obligatoriu corelate cu veniturile bugetare. Cand vorbim despre o cheltuiala esti obligat sa-ti pui problema sursei de provenienta a veniturilor pentru acoperirea acelor cheltuieli. Asa se face ca avem un gol bugetar atat de ridicat, de aproape 9% din PIB, pe care suntem obligati sa-l diminuam.

Codrin Scutaru:

Vorbim despre cat cheltuim noi ca stat pentru Sanatate si Educatie si despre cat cheltuiesc alte tari europene. Asta inseamna ca investim prea putin in conditiile pe care sistemul de sanatate le ofera cetateanului. Singura variabila care scoate omul din saracie este educatia.

Urmariti mai jos dezbaterea pe larg (prima parte)

Andreea Paul Vass:

Avem de diminuat o datorie foarte mare. Deci nu putem vorbi despre o crestere de cheltuieli. Noi trebuie sa vorbim despre eficientizarea institutiilor statului, cum sa creem un guvern mai mic, mai putin costisitor si mult mai eficient. 75% din veniturile bugetare se duc catre cheltuieli obligatorii sociale si cheltuieli cu personalul. Ne ramane aproximativ o cincime din bugetul public care se duce catre investitii in sanatate, educatie, infrastructura.

Bugetele pentru Sanatate si Educatie au crescut semnificativ in ultimii 4-5 ani insa, pe fond, calitatea serviciului educational, respectiv sanitar, nu s-a imbunatatit cu nimic. Asta inseamna ca avem de fapt de-a face cu doua sisteme bolnave in care riscam sa aruncam din ce in ce mai multi bani, fara sa avem o calitate mai buna. Sistemul public de pensii este o obligatie constitutionala a Romaniei, vizavi de fiecare cetatean, la care fiecare poate sa opteze cu cat sa economiseasca mai mult in plus astfel incat sa aiba la batranete o pensie mai mult decat decenta.

Codrin Scutaru:

Codrin Scutaru este cercetator in cadrul Institutului pentru Cercetarea Calitatii Vietii, afiliat Academiei Romane. Face parte din echipa de autori a studiului "Dupa 20 de ani: Optiuni pentru Romania".

A fost consilier pe probleme sociale in cabinetul Tariceanu.

carte de vizita Codrin Scutaru

Prea putini oameni din alte zone decat cele urbane isi vor permite o asigurare privata de sanatate si atunci ei nu-si vor putea permite costul unei zile de spitalizare intr-o clinica privata. De aceea trebuie sa existe si asigurarile de stat in domeniul sanatatii.

Andreea Paul Vass:

In Romania trebuie sa renuntam la argumentul “statul ne da”, “am dreptul sa…” si sa ne asezam la masa dezbaterilor si sa ne gandim cat sunt dispusi cetatenii Romaniei sa plateasca prin taxe, impozite si contributii la stat si de ce fel de servicii doresc sa se bucure. Trebuie sa discutam despre trocul dintre libertatea economica si beneficiile de care dorim sa ne bucuram fie in educatie, fie in sanatate. Tendinta la nivel mondial este de a diminua presiunea fiscala pe munca, o tendinta in care se va integra si Romania dar dupa ce vom revizita codul muncii si codul social.

Codrin Scutaru:

Micii intreprinzatori din Romania nu sunt de fapt incurajati ci dimpotriva, uitandu-se ca micile intreprinderi sunt motorul de facto al economiei. Birocratia din Romania este excesiva la modul absolut, existand o tendinta grava de continuare a acestui fenomen.

Urmariti mai jos dezbaterea pe larg (a doua parte)

Andreea Paul Vass:

Increderea populatiei este diminuata, increderea mediului de afaceri este si el pe o dinamica mult prea lenta de revenire. Asta ne face sa incercam o intoarcere a balantei dezbaterii publice care indreapta degetul acuzator exclusiv catre premierul Boc si sa alimentam optimismul ca lucrurile pot deveni mai bune intr-un anumit scenariu. Poate asa vom dezamorsa putin acest pesimism actual. Astfel imi explic eu vehicularea acestui scenariu optimism in ceea ce-i priveste pe bugetari in 2011.

Codrin Scutaru:

Indiferent de guvern se continua o tendinta generalizata de cultivare a clientelei politice. Astfel este recompensata munca din campania electorala. Asta este anti-meritocratic si submineaza forta administratiei publice. Exista primari de localitati care au refuzat o anumita investitie pentru ca procentul care ar trebui neoficial sa le revina lor era prea mic. Vorbim transpartinic. Este un fenomen generalizat. De cele mai multe ori, in astfel de situatii nu exista probe.

DATE STATISTICE:

  • Studiul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii afirma ca Romania consuma pentru domeniul social proportia cea mai mica din PIB fata de celelalte tari membre UE, fiind asadar un stat social mic.
  • Romania, conform consilierului Andreea Paul Vass, consuma pentru asistenta sociala si bugetari aproape cat media UE, fiind asadar un stat sarac care cheltuie mai mult decat isi permite.
  • Romania este una dintre tarile UE cu cei mai multi angajati la stat si, in acelasi timp, una dintre tarile UE cu cei mai putini cetateni salariati.
  • Biroul European Anti-Frauda plaseaza Romania printre tarile europene de unde provin cele mai multe suspiciuni de frauda cu bani europeni. Unul din sase ajutoare de handicap din cele 60.000 verificate pana in prezent au fost acordate abuziv.
  • Varsta reala de pensionare in Romania este de 54 de ani, unul din sase cazuri fiind pensionari pe caz de boala.