Meserii carora le-a stat ceasul

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Luni, 2 august 2010, 19:38 Actualitate | Esenţial


Ceasornicarul Ioan Stiubei
Foto: Hotnews
Ceasul lui tata s-a oprit. Definitiv. Au ramas insa de la el doua ceasuri, o Raketa de mana si o Slava de voiaj. Pe vremea lui Ceausescu, toata lumea cumpara ceasuri rusesti, erau de calitate. Acum, timpurile si preferintele s-au schimbat. Cine are bani, isi atarna la mana o podoaba elvetiana. Cine nu, ia un ceas electronic de duzina sau afla ora exacta pe celular. Am avut si am aruncat multe ceasuri, de birou si de mana. Cu ceasurile lui tata insa, m-am dus la reparat.  

Si in Germania se repara ceasuri. Serviciul e disponibil mai ales in marile magazine, pe langa sectoarele de ceasuri si bijuterii. Ieftin nu e, doar pentru schimbatul unei baterii platesti 5 euro. Tot cu 5 euro cumperi un ceas de birou, la care apoi te costa mai mult bateriile. Pe Alb-ul svabesc, era o orologerie cu traditie. Acum patru ani, firma a intrat in faliment, din lipsa de comenzi. Ceasurile de duzina se fabrica aiurea in lume, cu tonele. Ceasurile de marca au fost si raman la mana unor specialisti si privilegiati.

Am luat ceasurile lui tata si am pornit-o in cautarea unui ceasornicar, la Arad. Am gasit, cu chiu cu vai, un atelier de reparatii, vizavi de Gara. Patru meseriasi impart fostul sediu al unei cooperative de consum: ceasornicarul, o bijutiera si doi croitori. Ii desparte doar un perete de un magazin de pantofi care gazduieste si reparatii de incaltaminte.

Cu 15 lei, repari trei perechi de pantofi. Cu 30 de lei, ti se cos perdele. Cu 20 de lei, un domn de varsta a doua, care schioapata usor, mi-a reparat cele doua ceasuri ramase de la tata. Cureaua la Raketa a montat-o gratuit. Stiubei Ioan e doctorul de ceasuri de la Gara. Vine din Curtici, de pe frontiera, in fiecare zi cu trenul. Face naveta la Arad de 35 de ani, din 1975.

Dani Rockhoff: De ce unele meserii, cum este si cea de ceasornicar, au cam disparut din Romania?

Ioan Stiubei: Au aparut ceasurile electronice, cele mecanice sunt tot mai putine.

D.R.: Mai sunt oameni care repara ceasuri vechi?

I.S.: Sunt. Oamenii in varsta nu renunta la ceasul „Atlantic”, sau Raketa, sau ce au avut ei. Sunt ceasuri vechi de 40 de ani, care se mai repara.

D.R.: Ce alte meserii nu mai au cerinta pe piata?

I.S.: Cred ca nici electronisti nu mai sunt. Intreaba lumea, pe aici, unde sa mai repare un televizor.

D.R.: Ce face lumea cu televizoarele stricate?

I.S.: Nu prea se strica astea noi. Iar cand se strica, la tomberon cu ele.

D.R.: Nu e prea mult gunoi, daca aruncam totul?

I.S.: Nu, pentru ca le aduna de pe strada, le duc la gunoi reciclabil.

D.R.: Spuneti-mi mai mult despre meseria de ceasornicar. E pentru dv. o vocatie? Cat suflet ati pus in ea, in 35 de ani?

I.S.: Daca nu pui suflet, nu poti sa practici o meserie. Noi am fost in clasa, la Scoala Profesionala, 43 de elevi, intr-un an. Aveam colegi din toata tara. Doar zece dintre ei au practicat apoi meseria. Cu unii dintre ei m-am intalnit cand veneau la Arad dupa piese, la Victoria. Acum, nici Victoria, fabrica de ceasuri de masa de pe Marasesti, nu mai e.

D.R.: Ce s-a intamplat cu ea?

I.S.: Nu stiu exact. Dupa Revolutie, oamenii au tot intrat in somaj. S-or dus, s-or tot dus. Poate ca si ei au contribuit, ca n-au mai facut calitatea care a fost pana in '90, la mecanisme. Au pus materiale mai slabe, aluminiu in loc de alama...aia nu merge.

D.R.: Practic, a disparut o intreaga industrie producatoare din Arad?

I.S.: De aici se duceau ceasuri in toata tara. Poate ca nici vanzarile n-au mai mers in magazine.

D.R.: Si totusi, fiecare are un ceas de masa, sau la mana. De unde vin ceasurile care vi se aduc la reparatii?

I.S.: Cele mai multe sunt din China. Prea putine sunt occidentale, ca alea-s mult mai scumpe.

D.R.: Ne fura chinezii din locurile de munca?

I.S.: Bineinteles. Ca in orice domeniu. Asa-i si cu hainele, cu tot. China domina. Am avut clienti care au venit din America. Au venit la mine sa le repar ceasuri pentru copii. Tot chinezesti. Pe capac scria Made in China.

De anul trecut, pe bulevardul aradean, dar si in suburbii au rasarit ca ciupercile dupa ploaie magazine de toale, jucarii, gablonturi si tot felul de mici acareturi la preturi derizorii sau unice. Orice produs 16 lei, scrie pe un afis. Iei si cu mai putin, cu 10 sau chiar 5 lei. Atata si tine. Umbrela de 10 lei si-a cumparat-o o pensionara, bucuroasa de pret si ca umbrela se strange si incape in poseta. Bucuria a tinut pana la prima ploaie cu vant mai puternic, care a intors spitele umbrelei pe dos si praf le-a facut. Dar cine sa mai repare umbrele, si la ce pret? Aceasta meserie e cu adevarat umbra si vis. Decat sa repari, mai bine arunci si iei ceva nou.
Alti 10 lei, alta marfa derizorie, societatea-i de consum.

D.R.: Mai pregateste Romania tineri, care sa lucreze ca muncitori sau specialisti in ceasornicarie?

I.S.: Dupa '90, din cate stiu, nu. N-au mai avut clasa de ceasornicari sau de mecanica fina. Nici la UCECOM, scoala profesionala de pe strada Emil Garleanu. Acolo se pregateau tineri pentru diferite meserii, pentru cooperatia mestesugareasca. Eu insa am terminat la Oradea, era o scoala pentru Cooperatia de Consum.

D.R.: Mai vrea tineretul din Romania sa invete meserii, sau tanjeste doar la posturi de specialisti si in conducere?

I.S.: Tinerii spera la un venit mai mare. Dar nu se poate ca toti sa fie numai ingineri si nimeni sa nu mai munceasca.

Croitorul Teodor Stana, printre ace si mosoare
Foto: Hotnews
D.R.: Cum e platita meseria de ceasornicar?

I.S.: La ora actuala, slab. Dupa '90, o mers tot mai slab.

D.R.: Sub ce forma va prestati serviciile?

I.S.: Ca persoana fizica autorizata. Platesc chirie la Cooperativa, impozite, asigurari la sanatate si la casa de pensii.

D.R.: Va ating recentele masuri ale Guvernului, la impozitare?

I.S.: Momentan nu, vad ca a ramas la fel. Eu sunt la cota fixa de impozitare, indiferent ca fac sau nu. Pe incasari platesc la fel impozitul: nu pe real, ci pe cota fixa. Asa am avut de la inceput, ca sa nu mai fac atata scriptologie. Mai imi pierd timpul si cu aia?

D.R.: N-ati putea apela la un contabil?

I.S.: Pai nu, nu se poate. Si asa, abia ramane cate ceva pentru mine.

D.R.: Sunteti meserias vechi, v-ati facut o clientela. Ar mai putea trai si altii din ceasornicarie?

I.S.: Nu prea. Eu am avut noroc ca am ramas, practic, tot in cadrul Cooperativei.

D.R.: Ce reparatii „grozave” ati avut? De ce ceas va aduceti in mod deosebit aminte?

I.S.: Am facut reparatii foarte diversificate. Dintre toate, pendulele-s mai interesante. Alea vechi, care-s de o suta de ani. E interesanta nu doar constructia lor, ci si materialul, extrem de rezistent. O pendula, odata reparata, merge inca cincizeci de ani.

D.R.: Ceasurile de mana scumpe nu se strica niciodata? Le aduce cineva la reparat?

I.S.: Se strica si acelea, mai rar. Sunt ceasuri mai mult mecanice-automate. In piata se pun doar baterii, n-are cine sa le repare.

D.R.: Ceasurile cu cuart se pot repara?

I.S.: Nu prea, ca alea-s nituite si nu se pot desface decat bateriile, telescopul, geamul.

D.R.: Ati observat ca lumea incepe sa repare mai mult ceasuri, ca in anii trecuti?

I.S.: Depinde. Unii repara, altii arunca. Nu-i scump un ceas nou electronic, il iei cu 15 lei. De multe ori, nu renteaza sa-i mai schimbe nici bateriile.

D.R.: Daca ar fi sa dati un sfat tinerilor, le-ati recomanda meseria de ceasornicar, atat ca satisfactii, cat si ca venituri?

I.S.: Nu cred ca ar accepta nimeni sa vina sa lucreze pentru un venit minim pe economie. Clientela se castiga in timp si, daca la inceput nu castiga mai nimic, se lasa de meserie, automat.

Si inainte de '90, cine nu avea inclinatie spre asa ceva se lasa de ea, intr-un an sau doi.

Stiubei ceasornicarul mai rezista. Alaturi de el, si familia de croitori cu care imparte sediul inchiriat de la Cooperativa Mestesugareasca. De la mici retusuri, pana la unicate vestimentare, rochii si costume, sotii Stana fac tot ce solicita clientela. Oameni cu bani putini, dar si supraponderali si exclusivisti le calca pragul si sunt prompt serviti. Lucrul complet, de la croitul de material pana la finisaj, ramane un ultim apanaj al croitorilor de scoala veche. Despre noul stil de  pregatire profesionala in croitorie, Teodor Stana spune: „Nu ies croitori, ci masinisti. Ii pregatesc doar pentru o faza, la masina”.

Ca un robot, pe banda rulanta, lucreaza „masinistul”. Pentru el, tic-tacul zilei e mereu la fel. In schimb, in atelierul micilor meseriasi vizavi de Gara din Arad, se mai aude, din cand in cand, sunetul grav si armonios de pendula.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















12245 vizualizari

  • +11 (11 voturi)    
    mersi (Luni, 2 august 2010, 20:25)

    ida [anonim]

    De mai multe articole de acest gen avem nevoie. mai putina agitatie, mai multa perspectiva.
  • +9 (9 voturi)    
    foarte (Luni, 2 august 2010, 20:41)

    foarte [anonim]

    foarte frumos reportaj, foarte frumos interviu, foarte poetic...

    dar, "sic transit gloria mundi"; cu alte cuvinte, evolutia se face prin pieirea numitor lucruri. au disparut si mestesugarii care faceau bice, si cei care stiau sa faca armuri...

    societatea in sine este precum o persoana: pretul maturizarii este renuntarea la copilarie.

    recviem
  • -6 (12 voturi)    
    Ceasuri rusesti si mentalitati proletcultiste (Luni, 2 august 2010, 21:34)

    rmr [anonim]

    Stimate ziarist,

    Imi permit sa va contrazic. Fraza "...Pe vremea lui Ceausescu toata lumea cumpara ceasuri rusesti, erau de calitate..." contine doua neadevaruri. Nu toata lumea cumpara ceasuri rusesti, si ceasurile rusesti nu erau de calitate.

    Cu toata sensibilitatea pentru ceasurile rusesti pe care le aveti de la tatal dumneavoastra, si pentru ce va evoca acele ceasuri, nu sunt ceasuri de calitate. Din pacate, doar asta se gasea in mod curent atunci. Ceasul elvetian a ramas si va ramane un etalon. Orice ceas de calitate costa bani, sunt ceasuri mecanice, mecanisme fine, care au nevoie de intretinere.

    Mai aveti apoi cateva intrebari bizare " Mai pregateste Romania tineri care sa lucreze ca muncitori?" "...tineretul din Romania...tanjeste doar la posturi de specialisti si in conducere?". Stimate domn, nu mai traim pe vremea comunistilor. Piata de munca e reglata de cerere si oferta. Nicio tara, poate in afara de Coreea de Nord sau Cuba, nu pregateste tineri care sa lucreze ca muncitori. Nu asta este menirea unui stat, a unei tari. Individul invata ce crede ca-i va ajuta sa castige mai bine. Nu e nimic rau sa fii specialist, sau sa visezi ca conduci.

    Intrebarile proletcultiste inca n-au disparut. La fel si mentalitatile.
    • +8 (8 voturi)    
      :) (Luni, 2 august 2010, 22:00)

      Lolek [anonim] i-a raspuns lui rmr

      Mendalitati proletcultiste? Jenant comentariu.

      Cad veti reusi sa ridicati nasul din iluzia propriei valori, veti descoperi ca in lumea asta exista un anumit... romantism al lucrurilor pierdute. Nostalgie, daca vreti, in sensul pur al termenului, nu cel confiscat de dispute ideologice.

      Din punctul meu de vedere, un articol frumos.
    • +6 (6 voturi)    
      Ziaristul are dreptate. (Luni, 2 august 2010, 22:06)

      Nikos [anonim] i-a raspuns lui rmr

      Rusii au produs cu adevarat ceasuri bune imediat dupa razboi. Au mutat in URSS industria germana cu specialistii capturati cu tot si au continuat productia la doua luni de la incheierea pacii. Erau specializati in mutatul industriei, o mai facusera in 1942, cand si-au mutat industria din calea nazistilor. Asa ca, dupa razboi, s-au pus pe produs industrie fina folosind tehnologia germana capturata. Si nu numai ceasurile rusesti erau bune, ci si aparatele lor de fotografiat, care foloseau lentile Zeiss, germane. Pana in anii 80, aparatele de fotografiat rusesti erau de top.
      • +3 (5 voturi)    
        rectificare (Luni, 2 august 2010, 22:56)

        documentatu' [anonim] i-a raspuns lui Nikos

        Sovieticii au fabricat ceasuri, in special pentru armata, militie, inca din anii '30: http://en.wikipedia.org/wiki/Poljot
        Se tot bate apa in piua cu furtul de tehnologie. Au confiscat si ei ca prada de razboi (concept legitim) tehnologie dar multe erau achizitionate legal. Sa luam de exemplu motocicletele Nipru. Astea au fost fabricate pe licenta achizitionata in timpul Pactului de neagresiune germano-sovietic: http://en.wikipedia.org/wiki/IMZ-Ural

        Personal cand vad afirmatii ca cea de mai sus, de fapt vad motivul pentru care suntem in halul asta de inapoiere, ca neam: lipsa de rigurozitate, generalizari la greu amestecand de-a valma bune si rele, lucratul dupa ureche, tiganeste cum se spune...
      • -1 (3 voturi)    
        rmr are dreptate (Marţi, 3 august 2010, 3:03)

        Unul_din_Astia [utilizator] i-a raspuns lui Nikos

        "Pana in anii 80, aparatele de fotografiat rusesti erau de top."

        Da, daca luam in considerare aparatele foto rusesti fata de cele... rusesti.
        In anii 80, cine avea un Praktica MTL5 isi dadea seama ca aparatele Zenit eau total depasite. Asta ca sa nu mai vorbim de cei care aveau sansa sa foloseasca un Nikon.

        Asa ca, depinde foarte mult cu ce compari. rmr are perfecta dreptate: ceasurile sovietice erau bune, insa unii dintre noi aveam un Doxa - net superior oricaruiorologiu rusesc. Eu inca mai posed un ceas de buzunar Omega (mostenire de familie) - are peste 100 de ani si merge inca perfect. Evident, pentru necunoscatori, este fabricat in Elvetia!
    • +1 (1 vot)    
      Ce ceasu' nostru... (Luni, 2 august 2010, 22:32)

      Gigi Maybachistu' Ceasornicar [anonim] i-a raspuns lui rmr

      1. Ceasurile ruseşti nu erau de calitate fiindcă un ceas rusesc de calitate nu se găsea în magazine, ci la mâna unui scafandru militar, a unui pilot din VVS, a unui ofiţer de marină sovietic sau a unui baron comunist din Moscova. Şi chiar în cazul în care s-ar fi adus în magazine, nu l-ai fi putut cumpăra din salariile de 2500-3000 de lei ale erei comuniste. La vremea aceea un Doxa de contrabandă era lux... acum se cumpără cu 200-300 USD din Unirea. Şi atunci tot atât costa, dar la cursul de 21 lei = 1 USD ar fi însemnat cam 2 sau 3 salarii medii pe economie, de aici luxul pentru "ţara industrială cu datoriile plătite şi faianţa căzută de pe pereţi".

      2. E ceva de capul ceasurilor ruseşti moderne, mai ales Vostok, Aviator sau Poliot, însă dacă există un jaf ruso-oligarhic demn de un cumpărător mai prost ca Dorel, acela e Soyuz. Nici măcar nu fabrică ei ceasurile, le asamblează din piese aduse din China.
      • +1 (1 vot)    
        este Doxa (Luni, 2 august 2010, 23:36)

        boogeyman [utilizator] i-a raspuns lui Gigi Maybachistu' Ceasornicar

        la 2-300 E bucata, cum nu... am si eu unu :)) da' astea-s cu baterie... daca vrei ceva serios (cronograf, eventual, sau alte caracteristici nu de toata ziua) uita-te pe site-ul lor web, sa vezi preturi...
    • +3 (3 voturi)    
      usurel (Luni, 2 august 2010, 22:37)

      srpc [utilizator] i-a raspuns lui rmr

      banuiesc ca te crezi o valoare! din pacate pt. tine, oamenii valorosi au o calitate esentiala: modestia, la care se adauga bunavointa si intelepciunea; ghiortzanii fuduli, care considera ca munca e o rusine si doar "descurcareala" merita apreciere sunt simple rebuturi sociale! da, amice, chiar daca ai bani kklau, valoarea ta e cu mult sub cea a unui ceasornicar sau a unui instalator profi! sorry pt orgoliul tau, dar chiar n-ai de ce sa te stimezi.
      • 0 (0 voturi)    
        n-ai inteles nimic din ce am vrut sa spun... (Marţi, 3 august 2010, 0:25)

        mrr [anonim] i-a raspuns lui srpc

        ... in rest, ce dracu' sa-ti raspund? ca specialistul munceste si el? ca a fi conducator nu e ceva negativ? ca nu totul se raporteaza la situatia nefericita din romania?

        un ceasornicar e un specialist!

        m-a deranjat chestia asta cu Romania care mai pregateste muncitori...ce tampenie fara margini!

        cred ca ziarista nici nu si-a dat seama de ce intreaba, e doar o reminiscenta dintr-un trecut...nu-i nimic, le avem toti.
    • +2 (2 voturi)    
      Re: Ceasuri rusesti si mentalitati proletcultiste (Luni, 2 august 2010, 22:59)

      cristian [anonim] i-a raspuns lui rmr

      "Ceasul elvetian a ramas si va ramane un etalon."

      la ora actuala industriei elvetiene de ceasuri ii lipeste viziunea si inovatia; majoritatea firmelor elevetiene folosesc mecanisme de la ETA (parte din Swatch) la care le pun brizbrizuri (diamante, aur, tourbillon, etc) si le vand cu 2000-3000 EUR. puteti citi si aici:
      http://en.wikipedia.org/wiki/ETA_SA. mai ales asta:

      'ETA argued that it was overwhelmed with orders and that its ébauches were sometimes ending up in fake (a/k/a replica or trademark pirated watches).[13] ETA also warned that there could be another crisis in Swiss watch making unless there was more innovation and investment. Nicolas Hayek, then the CEO of Swatch, the parent of ETA observed,

      "[t]ere was no innovation, no new development, and when I pushed them to start doing new production, everybody started shouting... I said I was not going to deliver any more of my movements unless they try to do their own production... Otherwise the Swiss watch industry will suffer exactly the same problems it had before and it will go down."
      '

      mie mi se pare ca firmele japoneze inoveaza mai mult in industria asta: seiko (kinetic),
      citizen (eco-drive), orient (mecanisme automatice _proprii_ la preturi accesibile) si chiar si casio cu linia de ceasuri wavereceptor (unele chiar pe baza de energie solara).

      singurul ceas elvetian _inovativ_ la ora actuala mi se pare t-touch de la tissot (care se pare ca se bucura de oarece success)

      un alt detaliu care nu prea este cunoscut este ca foarte multe firme de ceasuri din elvetia NU sunt independente. ele apartin sau grupului swatch (omega, rado, tissot, samd) sau grupului de produse de lux LVMH (TagHeuer)
      • 0 (0 voturi)    
        Comentariu sters de utilizator (Marţi, 3 august 2010, 0:35)

        [anonim] i-a raspuns lui cristian

      • 0 (0 voturi)    
        ceas japonez (Marţi, 3 august 2010, 8:44)

        seiko5 [anonim] i-a raspuns lui cristian

        Am purtat 25 de ani un Seiko 5 automatic pana i-a cazut sticla, am lipit-o cu Tixo (o banda transparenta care nici macar hartia n-o tine ca lumea) ceasul mergea impecabil, insa eram tot mai des in cautarea capacului. Odata s-a incovoiat aratatorul de minute si-l bloca pe cel de secunde. Dupa un intermezzo cu ceasuri de 15 lei am gasit pe internet ceasul meu: Seiko 5 automatic, original japonez plus o curea NATO din piele pentru 105 € inclusiv expedierea - si problema e solutionata pentru urmatorii 25 de ani.
        De ce nu l-am dat la reparatie pe cel vechi? Ceasornicarii au cam disparut pe la noi, la pravaliile de ceasuri din apropiere am fost convocat pentru anume termin de "ordinatie" a mesterului afiliat si dupa trei tentative am lasat-o balta.
        http://www.amazon.de/gp/product/images/B002OB5SGE/ref=dp_image_0?ie=UTF8&n=193707031&s=watch
        http://www.amazon.de/NATO-Durchzugsarmband-Leder-Bandansto%C3%9F-Natoband/dp/B0039VD8OM/ref=sr_1_6?ie=UTF8&s=watch&qid=1280813808&sr=1-6
  • 0 (0 voturi)    
    ceasuri mecanice (Marţi, 3 august 2010, 9:37)

    Dudu [anonim]

    La fel ca si in moda, ceasurile mecanice o sa revina din nou in prim plan. Lumea s-a saturat de quartz. Rusii deja au inceput sa produca reeditari ale ceasurilor militare vechi (russianshop.ro) insa nu beneficiaza de reclama, reteaua si brandurile swiss watch. Este adevarat, la precizie nu stau la fel ca ceasurile elvetiene dar nimic nu se compara cu incarcarea manuala seara cand pui ceasul pe noptiera.
  • 0 (0 voturi)    
    cu referire la ceasuri (Marţi, 3 august 2010, 10:19)

    Costin BARZON [anonim]

    Daca tot a fost in Arad persoana care a facut reportajul, si daca se documenta un pic, poate ajungea la parterul magazinului Ziridava. Documentarea o putea face aici: www.ceasornicar.ro

    Mai exista oameni deosebiti, care reconditoneaza si restaureaza ceasuri.

    Lumea ceasurilor este o lume aparte cu valori si kitchuri. Trebuie sa citesti si sa te documentezi, poate ani de zile, pt a intelege acest fenomen.
    Atunci cand vei purta un ceas automatic la mana, a carui precizie va varia cu cateva secunde pe zi in functie de programul tau (mai activ sau nu), un ceas cu care vei intra in mare sau pe care sa nu-l dai jos cu saptamanile ... atunci vei incepe sa iubesti ceasurile.

    Personal prefer:
    - seiko (pt calitate si robustete)
    - omega (pt ca a fost pe luna)
    - longines (pt ca e un simbol al elegantei)
    - breitling (este si unealta si bijuterie)
    - sinn (isi are esenta pe fundul marilor)
    - doxa (este tot ce a ramas din averea de "chiabur" a bunicului, dar arata si functioneaza perfect)
    - hamilton (imi aduce aminte de trenurile cu aburi)

    Acasa am 3 ceasuri facute de acelasi brand elvetian. Unul de dama, unul de buzunar, unul barbatesc. Aur, argint si otel. Datele de productie: 1907, 1998, 2008. Fiecare este o bijuterie si functioneaza ireprosabil.

    Si uite asa ma intrebam: peste 100 de ani cate dintre telefoanele mobile, TV-uri, electronice, automobile vor mai functiona ...
    Cu siguranta ceasul din 1907 ... daca ii voi face cate o revizie la 1- sau 20 ani :)
    • 0 (0 voturi)    
      si eu caut un mester bun (Marţi, 3 august 2010, 14:40)

      CoanaKiritza [anonim] i-a raspuns lui Costin BARZON

      ... in Bucuresti, pentru Certina din 1970 a mamei, care ar mai functiona perfect si acum, daca nu i-ar fi rupt rotita intorcandu-l...
      • 0 (0 voturi)    
        Ar fi trebuit sa stii deja (Marţi, 3 august 2010, 23:28)

        Gigi Maybachistu' Ceasornicar [anonim] i-a raspuns lui CoanaKiritza

        Magazinul Victoria, primul etaj, chiar lângă scările rulante... :)
  • 0 (0 voturi)    
    "Meserii.." (Miercuri, 4 august 2010, 18:23)

    lilly [anonim]

    ...Poate chiar avem nevoie de meseriasi, de profesionisti in materie de ornicarie... Nu de alta;dar, poate, ar mai indrepta , ar mai repara...timpurile...
  • 0 (0 voturi)    
    fugiti de ceasornicarii din mag. Titan - Bucuresti (Vineri, 14 ianuarie 2011, 19:51)

    catalin [anonim]

    Nu va duceti cu ceasul la reparat la cei 2 ceasornicari din magazinul Titan - Bucuresti. M-am dus cu un ceas Helvetia la reparat. A promis ca face rost de piesa originala (opritorul de la mecanismul de armare - se strica des la modelul asta). Cand m-am dus sa-l iau am constatat ca mi-a facut in chici de improvizatie, am intors ceasul ( in fata lui - nu am fortat - am si eu ceva cunostinte de ceasornicarie) si mi-a sarit acea piesa. Mi-a pus-o la loc si mi-a rarit iar. Nu m-am mai dus cu el, pana nu se pune o piesa originala ma duc degeaba. Orarul nu este sincronizat cu minutarul (i-am spus de problema asta de cand am lasat ceasul) si cand m-am dus sa iau ceasul i-am atras atentia ca nu a lincronizat "limbile" si mi-a spus ca e decalat doar cu cateva minute (intr-adevar vreo 7 - 8 minute dar se vede urat si plus ca plateam pt. asta, nu pe degeaba).
  • 0 (0 voturi)    
    Atentie (Marţi, 3 septembrie 2013, 15:26)

    fugiti de ceasornicarii din Mall Timisoara tareeee [anonim]

    Fugiti tare de cioflingarii din mall Timisoara care mi-au distrus ceasul si nu am vrut sa-l las la reparat ca sa nu-mi fure si piese din el sa le schimbe cu chinezarii.Isi bat joc de aceasta meserie, sunt in stare doar sa schimbe baterii si telescoape la ceasuri de 2 lei.Mare Atentie sa nu regretati!!!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by