Dati-mi voie sa ma prezint: ma numesc Cristiana Grigore si studiez Politici Educationale Internationale la Vanderbilt University, ca bursiera Fulbright. Venita in tara in vacanta de vara, am scrisun articol despre societatea civila din Romaniain care am declarat ca sunt romanca de etnie roma. Si e o combinatie foarte misto.
Insa dupa ce am citit interviul dumneavoastra, sunt confuza si am IAR probleme de identitate. Romii nu trebuie confundati cu romanii? Si daca ‘membrii acestei etnii’ vor avea acte de identitate, atunci ce cetatenie vor avea domnule Cristian Preda? Imi abtin cu greu cinismul de a nu sugera una de extraterestri, tot o “etnie” cunoscuta ca fiind calatoare. Adica romii, prin urmare si eu ca sunt tiganca, nu trebuie confundati cu romanii? Este o greseala ca in actele mele de identitate - intamplarea face sa am asa ceva - scrie ca sunt romanca?
Sa-i rog pe cei de la Vanderbilt sa dea jos steagul Romaniei prin care imi reprezint tara? Sa le spun: “Imi pare rau, dar faptul ca am crescut in Romania, vorbesc limba romana nu ma face automat romanca. Sunt tiganca si o posibila amalgamare nu e deloc apreciata in tara mea. Am zis a mea?”
Daca s-ar intampla sa predati educatia civica intr-o scoala si ati avea elevi romi, cum le-ati explica conceptele de cetatenie, etnie si minoritate? Daca v-ar intreba ‘Da’ noi suntem romi sau romani?’ ce le-ati raspunde?
Pentru mai mult de 20 de ani nu am vorbit despre faptul ca sunt tiganca. Mi-a fost teama ca ceilalti copii nu o sa ma mai bage in seama, am fost speriata ca o sa se creada ca fur si ca eu din start nu o sa merit sa fiu tratata ca toti ceilalti. Sa urmeze oare o perioada inca pe-atata in care sa nu vorbesc despre faptul ca sunt romanca? M-as bucura sa nu se intample asa pentru ca nu consider constructive nici una dintre extreme.
Sunt de acord cu dumneavoastra ca nu ar trebui sa jucam ping-pong cu acesti oameni. Sunt constienta ca incidentul din Franta ne afecteaza pe toti, ca si societate romaneasca. Ma bucur ca ati adus in discutie rata de abandon scolar foarte ridicata in randul romilor. Studiind politici educationale, imi dau seama cu tristete ca sunt o exceptie si ca un procent infim de romi ajung sa aiba acces la studii superioare.
Cu toate aceste probleme, asumarea responsabilitatii ar trebui sa vina din ambele parti, romii, cu cetatenie romana de altfel, sa iasa din starea de victimizare si sa depuna efort sa-si rezolve problemele, iar romanii, sau mai bine zis societatea romaneasca, sa aiba o atitudine incluziva si deschisa.
Consider ca solutia este de a analiza situatia cu obiectivitate si realism, a accepta si asuma problemele existente cat si costul pe care Romania il plateste sau il va plati pentru lipsa de actiune constructiva; e important sa gasim solutii avantajoase de ambele parti. Eu am inceput constructia puntii din partea mea. Dumneavoastra?
Cristiana Grigore are 26 de ani si este abolventa a Facultatii de Psihologie- Bucuresti. Este membru fondator al organizatiei Link Education And Practice, si de cand si-a acceptat identitatea roma s-a alaturat actiunilor fundatiei Policy Center for Roma and Minorities. In prezent este masterand in Politici Educationale Internationale si Management la Vanderbilt University USA.
17
56
