"A existat, la un moment dat ideea, ca in cazul in care raportul e negativ, sa nu se mai acorde transele respective. Haideti sa speculam: imaginati-va ce s-ar fi intamplat daca raportul ar fi iesit asa cum a iesit marti si ar fi existat o legatura intre transele urmatoare si MCV. Ar fi putut conduce la neacordarea transelor din imprumut, chiar daca din punct de vedere economic conditiile ar fi fost indeplinite", a spus consilierul prezidential Leonard Orban intr-un interviu pentru HotNews.ro.

Leonard OrbanFoto: Hotnews

Fostul comisar european spune ca a incercat, in timpul mandatului sau in Comisia Europeana, sa impiedice o legatura intre Mecanismul de cooperare si verificare si alte chestiuni precum fondurile europene, aderarea la spatiul Schengen, zona euro sau chiar cu imprumutul acordat in 2009 de FMI, Comisie si Banca Mondiala Romaniei.

  • S-a pus la un moment dat problema foarte serios privind asistenta financiara pentru Romania. In demersurile pe care le-am facut, acum pot sa spun, ma bucur ca am reusit sa fac o separare a proceselor, sa nu leg mecanismul de aceste procese, ceea ce inseamna ca am beneficiat de un sprijin din partea celorlalti comisari si al presedintelui Comisiei.
  • In exemplul despre care am vorbit, inlaturarea unei legaturi intre MCV si alte procese, am reusit sa impiedic fragilizarea de o maniera importanta a pozitiei Romaniei legata de anumite procese, precum imprumutul primit de Romania de la FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. A existat, la un moment dat ideea, ca in cazul in care raportul e negativ, sa nu se mai acorde transele respective. Haideti sa speculam: imaginati-va ce s-ar fi intampla daca raportul ar fi iesit asa cum a iesit marti si ar fi existat o legatura intre transele urmatoare si document. Ar fi putut conduce la neacordarea transelor finale, chiar daca din punct de vedere economic conditiile ar fi fost indeplinite.

​

Leonard Orban despre fondurile europene:

  • Exista in momentul de fata, in legislatia comunitara, suficiente mecanisme care pot conduce la suspendarea, blocarea sau chiar taierea fondurilor unui stat membru sau al altuia. De altfel, au fost cazuri in ceea ce priveste gestiunea unor programe finantate din Fondul Social European cand au fost blocate fonduri pentru o anumita perioada de timp in cursul anului 2009. Nu exclud ca s-ar putea intampla asta si in perioada viitoare. Dar in niciun caz nu cred ca s-ar ptuea lua o decizie generala legata de blocarea fondurilor pentru Romania. Nici nu e posibila. Exista posibilitatea insa a unor fonduri.
  • Cat am fost comisar am insistat sa nu existe niciun fel de legatura care sa poata fi facuta intre acest mecanism si procesul de gestionare a fondurilor comunitare. As mai adauga o dificultate suplimentara la cele existente deja. Deja s-a creat un anumit supliment, in conditiile in care Comisia Europeana intocmeste - atunci cand vorbeste despre fondurile pentru Romania si Bulgaria - un raport pentru cele doua tari, separat de raportul general privind modul in care s-au cheltuit fondurile comunitare. Sigur, el nu are deocamdata niciun fel de consecinta asupra sanctionarii Romaniei. Dar s-a creat un precedent.
  • Ma astept la amplificarea afirmatiilor de genul acesta (n.r. eurodeputata germana Ingeborg Grassle a spus ca taierea fondurilor pentru Romania nu ar afecta foarte mult tara noastra, intrucat oricum capacitatea de absorbtie este mica si ar putea fi amanata astfel si aderarea la Schengen). (...) Genul acesta de afirmatii conteaza in decantarea unei decizii la nivelul fiecarui stat membru. Trebuie privite cu circumspectie, dar si cu o anumita ingrijorare.

Despre achizitiile publice introduse in raportul prezentat marti:

  • E o chestiune de principiu, de aceea nu am fost de acord cu includerea chestiunilor privind achizitiile publice in raportul privind mecanismul. Pentru ca, pe fond, observatiile CE sunt absolut corecte si recomandarile corecte sunt absolut cele necesare nu numai pentru a evita orice fel de risc legat de gestionarea fondurilor comunitare, ci in general pentru gestionarea tuturor fondurilor Romaniei. Si partea romana e hotarata sa realizeze ajustarile necesare.
  • Chestiunea e ca ele nu trebuiau abordate aici, in raportul privind sistemul judiciar si lupta anticoruptie. Am plecat la drum in 2006 cu anumite conditionalitati, cu patru repere si in momentul de fata constatam ca se aduc lucruri suplimentare si ca obiectivul pe care ni-l propunem, sa finalizam mecanismul, se indeparteaza din ce in ce mai mult. Pentru ca mecanismul va fi finalizat in momentul in care vor fi indeplinite toate acele conditionalitati.
  • Mi-e greu sa spun cu hotarare de ce chestiunea achizitiilor publice a fost introdusa acum si nu anterior. Pentru ca multe dintre problemele sesizate existau si anterior. S-a mai avansat in procesul de cheltuire a fondurilor comunitare. (...) Existau mecanisme si proceduri care permit Comisiei Europene sa sanctioneze statele care nu pun deplin in aplicare legislatia in domeniu. Inclusiv in ceea ce priveste fondurile comunitare. Exista penalizari si intrebarea e, in momentul in care ai aceste mecanisme reale si efective ce pot conduce la sanctiuni foarte dure, de ce e nevoie sa le incluzi intr-un mecanism existent si care fusese definit de o anumita maniera. Practic ajungi la o dubla monitorizare? Astea sunt intrebari care tin de principiu, nu de fond.
  • E clar ca aceste recomandari, odata incluse, vor fi urmarite, monitorizate si vor trebui indeplinite. Este absolut evident. (...) In principal tonul viitoarelor rapoarte este dat de deciziile pe care le va lua clasa politica. Uitati-va in momentul de fata tonul este puternic negativ si pleaca de la ce s-a intamplat cu legea ANI, vazuta de CE ca o lipsa de vointa politica de a face reformele necesare modernizarii sistemului.
  • Ca sa fiu mai direct: daca nu se va gasi o solutie in ceea ce priveste legea ANI si nu va exista o institutie care sa aiba anumite atributii si care sa poata verifica averile ilicite, nu ma astept in niciun fel la o imbunatatire semnificativa a tonului pe care CE il va avea.

    • Decizia de aderare la spatiul Schegen e una politica, desi e bazata pe evaluari tehnice

    • In mod formal, n-ar trebui sa existe o legatura (n.r. intre raport si aderarea la Schengen). Raportul privind MCV este un document politic al CE, in timp ce decizia de aderare la spatiul Schengen prevazuta pentru martie 2011 este o decizie tehnica, ce se ia in unanimitate la nivelul ministrilor de interne din statele membre Schengen. Pe de alta parte, in realitate lucrurile sunt mult mai complexe si decizia de intrare in spatiul Schengen este primordial o decizie politica.
    • Si alte aspecte colaterale pot fi legate de aderarea la spatiul Schengen. Am spus, cred ca acum doi ani, acest lucru, cand am aratat ca nu numai chestiunea MCV, dar inclusiv chestiuni legate de prezenta romanilor in diferite state membre ar putea fi aduse in discutie. Este, in primul rand, o decizie politica, sigur, bazata pe niste criterii tehnice clare in ceea ce priveste indeplinirea unor conditionalitati legate de securizarea frontierelor. (...) Sunt chestiuni discutate, sunt misiuni de experti, dar decizia este, pana la urma, una politica.
    • Nu exclud ca aceste formulari (n.r. ca Romania nu isi indeplineste angajamentele asumate la aderare) sa aiba o influenta in discutiile care vor avea loc legate de aderarea la Schengen in martie 2011. Deci nu exclud in niciun fel.