Context: La sfarsitul lui mai 2010, echipa condusa de biologul Craig Venter si de microbiologul Hamilton Smith (castigator al unui premiu Nobel pentru medicina in 1978) a anuntat crearea primei celule sintetice, “prima specie de pe Pamant al carui parinte este computerul”. Prestigioasa revista Nature a salutat reusita astfel: “Aceasta realizare pare ca distruge argumentul conform caruia viata are nevoie de o forta sau o putere speciala pentru a exista”.
Vlad Mixich:“Si omul a facut viata”, a scris pe coperta revistei britanice “The Economist” in urma cu o luna. Mass-media din intreaga lume a intampinat cu entuziasm crearea de catre om a primei celule sintetice. De atunci exaltarea s-a mai risipit si au aparut cercetatori redutabili care afirma ca, desi realizarea echipei doctorului Craig Venter este remarcabila tehnic, suntem inca departe de primul organism artificial creat de om.
Julian Savulescu: Realizarea lui Venter a fost remarcabila pentru ca el a reusit sa sintetizeze un genom intreg folosind instructiunile unui soft computerizat si substante chimice artificiale. Pe scurt, el a reusit sa sintetizeze in laborator negativul genetic al unei bacterii. Si asta se intampla pentru prima
- Procedurile de sintetizare a ADN-ului au devenit in ultimul deceniu o adevarata industrie, costurile secventializarii si “fabricarii” ADN-ului reducandu-se de aproape doua ori.
- Din ce in ce mai multe gene sunt cartografiate si, consecutiv, din ce in ce mai multe gene pot fi manipulate tehnologic in laboratoarele de genetica.
Evolutia ingineriei genetice
data. S-a mai reusit asa ceva cu virusi, care sunt niste organisme mult mai simple. Dar bacteriile sunt capabile sa se reproduca singure.
V.M.: Printre argumentele celor care critica entuziasmul receptarii anuntului lui Craig Venter se numara si faptul ca bacteria replicata este identica in forma si functie cu varianta originala. Nu credeti ca entuziasmul mass-mediei a fost exagerat si pripit?
Julian Savulescu: Limitarile descoperirii lui Venter sunt copierea unui genom deja existent si faptul ca, prin tehnici de inginerie genetica, forme de viata animala sau vegetala au fost deja radical modificate prin permutarile diverselor gene. Venter nu a modificat o forma de viata in experimentul sau. Izbitor in realizarea lui Venter este ca ne aduce mai aproape de o posibilitate complet noua: crearea artificiala a unor forme de viata care nu ar fi putut exista niciodata in mod natural. Desi Venter nu a realizat asa ceva acum, teoretic exista posibilitatea sa creeze
- Este vorba intr-adevar de o realizare tehnica impresionanta dar nu si de o descoperire epocala.
- Asa-numitul prim organism artificial creat de om este o bacterie cu scheletul unui organism natural care contine un genom natural sintetizat si copiat din alta bacterie.
- Craig Venter si Hamilton Smith nu sunt niste creatori, ci doi ingineri geniali.
Criticii echipei Venter
secvente de gene (cu baze noi) care nu se gasesc in natura. Folosind aceasta tehnologie vom putea crea, teoretic, forme de viata diferite de orice a existat pana acum pe Pamant. Si asta, pentru mine, e un serios progres.
"Ne jucam deja de-a Dumnezeu"
V.M.:Chiar si Vaticanul a apreciat, cu moderatie ce-i drept, realizarea echipei Venter. Cu toate acestea multi vorbesc despre cat de periculos poate fi sa ne “jucam de-a Dumnezeu”. Exista justificari solid motivate in spatele unor astfel de ingrijorari etice?
Julian Savulescu: In sens religios, sa te joci de-a Dumnezeu e ceva ce numai Dumnezeu ar trebui sa faca. Ca de exemplu sa creeze sau sa modifice viata. In sensul acesta, Craig Venter se joaca de-a Dumnezeu. El construieste ceea ce nu exista in mod natural. Sa creezi viata organica din materie anorganica, si acesta este scopul acestor cercetari, inseamna sa faci ceva ce doar Dumnezeu ar trebui sa faca. Asta cred multi oameni.
Exista insa doua contra-argumente. Primul: nu este clar daca Dumnezeu doreste sau nu ca omul sa faca astfel de cercetari. Daca usureaza suferinta, daca transforma lumea intr-un loc mai bun si daca sunt folosite cu responsabilitate, probabil ca Dumnezeu ar “aproba” aceste cercetari. Pana la urma El este cel care a dat omului Ratiunea, cea care face posibile toate aceste descoperiri.
In al doilea rand, daca aceasta ar putea fi o obiectie, este o obiectie minora fata de toate celelalte feluri in care ne jucam deja de-a Dumnezeu: tratam boli, aplicam vaccinuri, usuram durerea in timpul nasterii. Toate acestea au fost la un moment dat interzise de catre Biserica, dar sunt astazi larg acceptate, chiar daca e un joc de-a Dumnezeu. Modificarea speciilor prin inginerie genetica se face deja de 30 de ani – si asta e un astfel de joc dar, in acelasi timp, una dintre caramizile pe care se cladeste cercetarea medicala.
V.M.:Sa abordam problema si dintr-o perspectiva seculara, nereligioasa…
Julian Savulescu: Din aceasta perspectiva jocul de-a Dumnezeu inseamna sa actionam prematur, avand cunostiinte insuficiente, cu aroganta, cu orgoliu, asa cum un copil se joaca cu un instrument complicat a carui functionare nu o intelege. Acesta este un avertisment de a inainta cu precautie, de a face pasi mici, doar dupa ce stim ce facem. E un avertisment demn de luat in seama.
V.M.: Eugenia este considerata a fi una dintre aplicatiile potential periculoase ale ingineriei genetice. Exista argumente care afirma ca testele prenatale de exemplu, care au la baza tehnici genetice, sunt o forma de eugenie permitandu-ne sa decidem daca un copil bolnav se
Societatea noastra practica deja eugenia.
Prof. Julian Savulescu
va naste sau nu. Putere tehnologica avem deja. Dar avem si suficient discernamant etic pentru a face diferenta intre bine si rau?
Julian Savulescu: Societatea noastra practica deja eugenia atunci cand face testele de detectare ale sindromului Down la gravide. Ce este in neregula cu eugenia nazistilor este ca era involuntara, ca nu era orientata spre beneficiul acelor oameni testati, sterilizati sau exterminati si ca incerca alcatuirea unei ordini sociale si darwiniste in societate. Eugenia liberala este orientata inspre beneficiul oamenilor testati voluntar si pentru a le permite sa aiba copii sanatosi. Eu cred ca ar trebui extinsa nu doar pentru a avea copii sanatosi dar si pentru a avea copii cu gene care sa le imbunatateasca viata. De exemplu, genele pentru inteligenta, pentru memorie sau pentru controlul impulsurilor sunt utile indiferent de ce fel de viata vor alege copiii nostri sa traiasca.
V.M.:Ar trebui sa extindem aceasta selectie impotriva embrionilor cu predispozitie genetica la violenta sau la comportament criminal?
Julian Savulescu: Daca exista astfel de gene care predispun la comportamente antisociale, cum ar fi cele din psihopatii, cred ca ar trebui sa facem selectii impotriva lor. Exista familii care prezinta o mutatie pe cromozomul X si care produce dizabilitati intelectuale si comportament criminal. Aceasta mutatie este comuna la criminalii condamnati care au fost marginalizati social. Este o mutatie deja detectata cu precizie. Ar trebui sa selectam impotriva ei.
"Nu suntem pregatiti"
V.M.: “Inainte de toate nu fa rau” (Primum non-nocere) este principiul care sta la baza eticii medicale. Dupa anuntul lui Craig Venter ati scris ca “biologia sintetica inseamna sfarsitul unei epoci a inocentei pentru stiintele biomedicale”. Cat de aproape suntem de echivalentul biologic al unei bombe atomice?
Julian Savulescu: Eu nu cred in principiul “Primum Non-Nocere”. Daca l-am fi luat in serios nu ne-am fi apucat niciodata de chirurgie pentru ca prima incizie ar fi ranit. Ce trebuie sa facem este sa evaluam riscurile si beneficiile si sa alegem optiunea care ne-ar putea oferi cea mai mare valoare potentiala. Progresul in stiintele biomedicale, cum este realizarea lui Venter, mareste posibilitatea de a crea noi forme de viata. Le vom putea folosi fie pentru a crea bunastare (noi combustibili, noi modalitati de a stopa poluarea) fie pentru a face rau (distrugerea umanitatii prin arme biologice ieftine si usor accesibile). Foarte rar oamenii de stiinta se confrunta cu optiuni atat de extreme. Nu suntem
Stiinta trebuie supravegheata cu mai multa atentie astazi.
Prof. Julian Savulescu
pregatiti nici teoretic, nici practic, pentru a evalua corespunzator aceste beneficii si riscuri extreme. Niciodata in istoria lor oamenii nu au avut o astfel de putere. Capacitatile noastre morale si de previziune nu au fost proiectate pentru astfel de ecuatii.
V.M.:Credeti ca cercetarile oamenilor de stiinta ar trebui sa continue indiferent de modul in care este posibil sa fie folosite?
Julian Savulescu: Sunt un mare avocat si aparator al stiintei. Oricum, am intrat intr-un nou capitol al istoriei umanitatii, punct in care trebuie sa decidem ce descoperiri potential periculoase pot fi publicate, cine are acces la reactivi si la tehnologiile prin care se pot construi arme biologice care sa ne distruga, cine are acces la aparatura si laboratoarele in care aceste arme pot fi fabricate. Stiinta trebuie supravegheata cu mai multa atentie astazi. Cercetarile nu trebuie oprite, dar acest tip de dezvoltare “laissez-faire” ameninta existenta umanitatii. Psihopatii, ideologii si fanaticii vor putea avea in curand acces la biotehnologii si vor putea produce arme biologice extrem de puternice, cum ar fi sa planteze variola in curtea din spatele casei. Asa ceva nu trebuie sa se intample. In 1979, revista “The Progressive” a publicat instructiunile de fabricare ale unei bombe cu hidrogen. Asa ceva nu ar fi trebuit sa se intample. Probabil ca articolul a ajutat India, Pakistan si Africa de Sud sa dezvolte arme nucleare. Ei bine, trebuie sa fim mult mai atenti cand vine vorba despre biotehnologie.
V.M.:In afara acestor temeri exista si cea care vorbeste despre pericolul dezvoltarii a doua specii umane diferite. De o parte clasa bogata a caror copii vor beneficia de ingineria genetica fiind mai destepti, mai sanatosi si mai frumosi decat copiii saracilor care nu vor avea la dispozitie resurse financiare pentru accesul la inginerii genetice. Care este raspunsul dumneavoastra la aceasta dilema?
Julian Savulescu: Daca putem tolera inegalitati in educatie, sanatate, accesul la tehnologie, ar trebui in mod logic sa toleram si ingineria genetica. Nu exista motive sa o tratam diferit. De cealalta parte, ar trebui sa transformam ingineria genetica intr-un bun public daca efectele ei sunt comparabile cu cele ale educatiei si asistentei medicale. Daca tehnicile genetice sau metodele reproductive furnizeaza beneficii semnificative, ele ar trebui puse la dispozitia tuturor in mod gratuit, ca parte a serviciilor publice. Daca vom acorda prioritate celor defavorizati, aplicarea metodelor de inginerie genetica pot fi folosite pentru reducerea inechitatilor sociale. Dar asta va fi alegerea noastra: putem decide sa folosim ingineria genetica pentru a corecta inechitatea biologica, sa o facem disponibila gratuit doar celor mai dezavantajati dintre noi. Asadar felul in care genetica va modifica sau nu specia umana depinde de cum va alege societatea sa o foloseasca.
V.M.:Opiniile dumneavoastra sunt non-conformiste si provocatoare. In plus sunteti Profesor al uneia dintre cele mai performante universitati din lume. Credeti ca in viitorul apropiat oamenii vor fi capabili sa accepte fapte precum clonarea umana sau manipularile genetice pentru imbunatatirea performantelor intelectuale sau fizice?
- Julian Savulescu este profesor de etica al Facultatii de Filozofie din cadrul Universitatii Oxford si directorul “Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics”.
- A fost editorul revistei “Journal of Medical Ethics” pana in 2004 si este autorul a 7 carti si a peste 200 de articole in reviste de specialitate.
- Din 2009 este si directorul Centrului de Neuroetica al Universitatii Oxford. A castigat peste 20 de burse si premii internationale.
- Julian Savulescu este fiul unui roman emigrat in Australia, tara natala a profesorului Savulescu. A absolvit in 1988, ca sef de promotie, Facultatea de Medicina din Melbourne (Monash University) si in 2009 a fost desemnat castigatorul categoriei “Thinkers” la “The Australian’s Top 100 Emerging Leaders Awards”.
- A fost invitat ca specialist de catre jurnalisti de la BBC, Times, The Guardian sau ABC.
Carte de vizita
Julian Savulescu: Treaba mea este sa-i determin pe oameni sa gandeasca pentru ei insisi si sa discute argumente, chiar daca acestea sunt neconventionale. Am descris doua specii de etica practica: cea Evanghelica, focalizata pe schimbarea omenirii, si cea Socratica, concentrata pe angajarea oamenilor in dialog si intr-o analiza critica si profunda. Eu sunt un sustinator al abordarii socratice. Daca isi vor schimba oamenii perspectiva? Da. Imediat ce tehnologia se va dezvolta in directia obtinerii de beneficii clare pentru oameni, acestia vor vota si cu picioarele pentru sustinerea ei si o vor folosi. Oamenii rezista evolutiei tehnologice atunci cand aceasta se afla inca in departare, cand beneficiile sunt mai mult teoretice, cand e confortabil sa adopti valori traditionale, dominante in societate. Dar imediat cum apar beneficiile reale, oamenii le solicita. Atunci cand clonarea va produce terapii cu celule stem care vor salva vieti, cei mai multi dintre noi vom pune deoparte orice retineri etice precedente si vom imbratisa aceste tehnologii.
Mai multe puteti citi pe blogul profesorului Julian Savulescu.
4
3
