Parerea unanima la Bruxelles, fie ca vorbesti on sau off the record cu oficiali din DG Afaceri economice si monetare, este ca Romania a luat saptamana trecuta cea mai buna decizie intre cresterea taxelor si reducerea cheltuielilor bugetare.
Cresterea taxelor este un subiect politic sensibil in Europa, asa ca varianta a doua in reducerea deficitului bugetar este de preferat. Oricum, nivelul este mare, insa toata lumea se fereste sa spuna daca procentul stabilit - de 25% privind salariile din sectorul public - este unul maximal, avandu-se in vedere ca pachetul de masuri stabilite saptamana trecuta trebuie sa treaca prin Parlament si probabil va suferi ceva modificari.
"Masurile luate au fost necesare, dificile, dar necesare, insa va urma dezbaterea politica si noi vom analiza rezultatul acesteia, cum vor arata masurile dupa dezbaterea din Parlament", mi-a spus purtatorul de cuvant al lui Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice si monetare. "Tocmai de aceea Comisia nu elibereaza banii pana nu vede aplicarea masurilor, pentru ca vrem ca ele sa fie luate, nu vrem doar planuri si declaratii", a spus acesta la o zi dupa ce ministrii de finante ai zonei euro tocmai decisesera pachetul de salvare a Greciei.
Ce urmeaza in viitor?
Viitorul va fi mai dur, asta e sigur, dupa ce au vazut ce se poate intampla cu un stat din zona euro. Miercuri vor fi anuntate niste masuri care presupun un control mai riguros asupra finantelor statelor membre, pentru a nu mai aparea surprize. Inventariate, ele arata cam asa:
- In primul rand si de interes pentru Romania este conditionarea fondurilor europene de tinerea sub control a deficitului si de indeplinirea reformelor structurale. Am cerut amanunte cum se va face asta, cand se va lua decizia asta, in functie de ce nivel al deficitului, pentru cat timp si cum se stabileste in ce procente vor fi reduse, n-am primit lamuriri. Se pare ca ele nu vor fi date in totalitate nici maine, cand va fi facut anuntul oficial. Ideea e ca probabil se va hotari si din mers, cand vor trebui aplicate. Masura porneste de la exemplul Greciei si de la ideea ca s-au bagat o multime de bani nerambursabili pentru ca aceasta tara sa faca reformele structurale necesare, iar ele nu au fost facute. Asa ca nu este obligat contribuabilul european sa alimenteze o gaura neagra, daca rezultatul nu se vede. Contraargumentul e urmatorul: ma intreb cum sa faca o tara precum Romania reformele structurale necesare daca nu primeste acesti bani nerambursabili. Raspunsul e simplu: amenintarea cu taierea fondurilor vor mobiliza mai bine aceste tari membre si vor face cu banii ceea ce trebuie. In plus, exista strategia Europa 2020 care si indica liniile pe care trebuie sa mergi. Daca nu indeplinesti obiectivele acestei strategii ti se vor taia din fonduri. Probabil ca vor fi evaluari de etapa. Deocamdata situatia nu este foarte clara - sper ca miercuri sa se mai clarifice, desi am vorbit cu oameni din cabinetul lui Olli Rehn si sustin ca nu au conturata atat de in detaliu ideea - insa este clar ca vad aceasta masura ca pe un element de presiune necesar, in lipsa altuia. Cuvantul pe care il aud de doua zile incoace la seminarul despre euro si economia UE este competitivitate - nu exista o alta solutie decat cresterea competitivitatii.
- O alta masura este aceea ca la nivel european sa fie analizate bugetele pe care tarile membre vor sa le adopte. In primavara fiecarui an, cand ar trebui sa existe drafturi de bugete ale statelor membre, ele sa fie discutate cu Comisia si in Ecofin, iar daca nu e un buget credibil sa se lucreze pe el. E vorba despre ex-ante screenings, adica analize ale bugetelor pe care guvernele sa le discute la nivel european inainte de a le definitiva si supune aprobarii parlamentelor nationale.
Citeste continuarea si comenteaza pe blogul Menaru.
1
1
