INTERVIU Dario Fertilio, ziarist italian, autorul unei carti despre experimentul comunist de la Pitesti: "Romania - tristul record al ororii"

de Miruna Cajvaneanu     HotNews.ro
Miercuri, 28 aprilie 2010, 18:40 Actualitate | Esenţial


Dario Fertilio
Foto: HotNews.ro
Ziaristul italian Dario Fertilio a publicat in aprilie volumul "Muzicӑ pentru lupi"- o mӑrturie literarӑ despre unul din cele mai teribile episoade din timpul regimului comunist din Romania: „experimentul Pitesti”. Despre cum s-a nӑscut cartea, despre efectele comunismului asupra romanilor, dar si despre cei peste un milion de romani din Italia, am vorbit cu autorul cӑrtii, jurnalist la „Corriere della Sera”. Dario Fertilio este autorul mai multor volume despre ipostazele totalitarismului ȋn secolul al XIX -lea.

Aproape doi ani de documentare

Miruna Cajvaneanu: Dacӑ ar fi un film, cartea “Muzicӑ pentru lupi” ar fi, probabil, interzisӑ celor slabi de inimӑ. Cand v-ati gandit prima oarӑ sӑ scrieti o carte despre Pitesti?
Dario  Fertilio: Am avut mereu un interes deosebit pentru Romania, dar el a fost mai ales literar, cultural. Familia mea provine din Dalmatia, deci am avut mereu o anumitӑ afinitate cu acea culturӑ mitteleuropeanӑ. Ii apreciez pe Eliade, Cioran, Ionesco. Unul din lucrurile pe care le auzeam, ȋnainte de 1989, despre Romania lui Ceausescu, privea lipsurile populatiei. In Romania se ajunsese la o situatie limitӑ, ȋn comparatie cu alte tӑri din blocul sovietic, pe care le-am studiat.

 
Dario Fertilio (n. 1949) este jurnalist la Corriere della Sera si autorul mai multor volume despre libertatea de comunicare, totalitarism, conditia intelectualilor ȋn lumea modernӑ. Impreunӑ cu disidentul si scriitorul rus Vladimir Bukovski a fondat si conduce „Comitatus pro Libertatibus”, miscare culturalӑ liberalӑ care a organizat o serie de conferinte dedicate victimelor comunismului, intitulate „Memento Gulag”.
 
 
Carte de vizita
Am decis sӑ scriu o carte despre Pitesti la o conferintӑ despre comunism, ȋn Franta - o editie a evenimentului “Memento Gulag”, organizat, printre altii, de Stéphane Courtois, autorul principal al“Cӑrtii negre a comunismului”. Erau multi romani printre invitati si interventia unei cercetӑtoare (Ruxandra Cesereanu, n.red) mi-a atras atentia ȋn mod deosebit. A vorbit despre torturile pe care le-au suferit, timp de cativa ani, dizidentii regimului, ȋnchisi la Pitesti.

Detaliile teribile, dramatice,  despre acele torturi m-au dus cu gandul la derularea unei piese de teatru, desfӑsurate pe o unicӑ scenӑ. M-am dus, imediat dupӑ prezentare, la autoarea studiului, cerandu-i o copie a interventiei sale si o bibliografie. Mӑ interesa episodul, vӑzut din perspectiva unei experiente cauzate de comunism, ca o forma a totalitarismului. Nu era prima oarӑ cand mӑ ocupam de consecintele “totalitarismului”, scriind despre formele pe care le-a luat, ȋn diferite pӑrti ale lumii: de la Iugoslavia panӑ ȋn Uniunea Sovieticӑ (“La morte rossa” - Moartea rosie, despre victimele italiene ale comunismului ȋn Rusia, este una din cӑrtile cele mai cunoscute ale lui Fertilio n. red.)

Apoi a ȋnceput munca cea grea, care a durat aproape doi ani. Nu am gӑsit ȋn Occident prea multe cӑrti care sӑ vorbeascӑ despre ȋnchisorile din Romania pe vremea comunismului, mai ales despre Pitesti. Exista ceva material ȋn francezӑ sau englezӑ. Asa cӑ am apelat la prieteni, care m-au ajutat cu traducerea celor cateva volume ȋn temӑ, apӑrute la edituri romanesti, fӑrӑ de care mi-ar fi fost imposibil sӑ scriu cartea.

Apoi, am fost de trei ori ȋn Romania: prima oarӑ, pentru a scrie un material pentru Corriere della Sera, despre cultura italianӑ. Apoi, ȋn calitate de organizator al celei de-a patra editii a evenimentului “Memento Gulag”, la Bucuresti. A treia vizitӑ am fӑcut-o ȋn formӑ privatӑ, pentru a ȋncerca sӑ descopӑr, dupӑ zeci de ani, acele senzatii, parfumuri, pe care le-ar fi putut avea protagonistii cӑrtii. Pentru cӑ “Muzicӑ pentru lupi” nu este o naratiune istoricӑ, ci “evocativӑ”…


“Am reconstruit ceea ce au simtit victimele”


“Evocare”, nu “naratiune istoricӑ”- o diferentӑ la care Dario Fertilio tine mult, pentru cӑ o repetӑ si o explicӑ pe larg:

Am ȋncercat sӑ descopӑr si sӑ evoc senzatiile, trӑirile si gӑndurile personajelor, ale detinutilor ȋn primul rand. Apoi, mai departe, de la gardienii direct responsabili, panӑ la cei mai ȋnalti functionari ai Ministerului, care erau la curent cu “experimentul”.


  • Stéphane Courtois, istoric al totalitarismului si autorul „Cӑrtii negre a comunismului”, vorbind despre „fenomenul Pitesti”, l-a numit: „O experienta de inginerie psihologica. Adica se iau studenti care sunt nationalisti si crestini si se incearca, prin tortura fizica si psihica adecvata, transformarea lor in oameni noi, in comunisti.” Iar Alexandr Soljenitin a afirmat cӑ aici s-a petrecut "cea mai cumplita barbarie a lumii contemporane".

  • In ȋnchisoarea de la Pitesti, ȋntre 1949 si 1952, un grup de detinuti condusi de Eugen Turcanu a torturat, uneori panӑ la moarte, peste o mie de detinuti politici, cu scopul de a-i „reeduca”. Incӑ nu se cunoaste numӑrul exact al celor care au murit ȋn urma torturilor menite a „spӑla creierul” opozantilor: se estimeazӑ un numӑr cuprins ȋntre 100 si 200 detinuti.


Miruna Cajvaneanu: De fapt, cartea este ȋmpӑrtitӑ ȋn capitole care poartӑ, fiecare, cate unul din numele protagonistilor, unele imaginare, altele reale: Atanasie Huicӑ, ziaristul Cori Mandrut... Fiecare cu biografia si torturile suferite, unii panӑ la moarte. Care este proportia ȋntre adevӑrul istoric si fantezia scriitorului?
Dario Fertilio: Eu nu sunt un istoric. Dar ȋn carte, adevӑrul istoric este prevalent, chiar dacӑ am schimbat unele nume. Spre deosebire de un istoric, eu nu am prezentat o perspectivӑ impartialӑ asupra celor narate. Faptele prezentate sunt reale. Vorbind de proportii, as putea spune cӑ peste 60% din ceea ce am scris a fost documentat cu mijloace istorice. Bineȋnteles, sentimentele personajelor, dialogul interior si cu ceilalti detinuti, senzatiile fiecӑruia, le-am reconstituit eu. Am ȋncercat, de fapt, sӑ redau latura subiectivӑ a unor ȋntamplӑri reale si documentate.

Pentru a mӑ documenta cu privire la efectele torturilor de la Pitesti asupra protagonistilor, am citit studiul unui psiholog care a vorbit cu multi dintre supravietuitori, de obicei reticenti cu privire la interviuri si expunerea mediaticӑ. Am ȋncercat sӑ reprezint umanitatea din fiecare dintre personajele descrise. Existӑ, ȋn fiecare dintre noi, cate un sambure din acele personaje.

Nu am fӑcut un efort supraomenesc pentru a ȋncerca sӑ mӑ pun ȋn pielea fiecӑruia dintre ei. Deci, ȋi simt pe toti protagonistii aproape de mine, inclusiv pe seful tortionarilor, Turcanu. In una din ultimele scene ale cӑrtii, am ȋncercat sӑ-mi imaginez de ce Turcanu se simtea, la sfarsit, el ȋnsusi trӑdat si neȋnteles: pentru cӑ era convins cӑ ceea ce a fӑcut era pentru o cauzӑ superioarӑ. El se astepta chiar sӑ fie rӑsplӑtit pentru faptele sale.

Dar, repet, fiecare din personajele cӑrtii are propria umanitate, toate sunt adevӑrate din punct de vedere psihologic. In unele, Rӑul a reusit sӑ iasӑ ȋn fatӑ, sӑ se manifeste ȋn mod pregnant. Dupӑ cum a reiesit din studiul psihanalitic al cercetӑtoarei amintite, fiecare dintre noi, pus ȋntr-o situatie extremӑ, precum cea de la Pitesti, s-ar fi comportat ca unul din prizonieri. Unii detinuti au reusit sӑ vadӑ sub o perspectivӑ misticӑ, torturile la care erau supusi.

Prin suferintӑ, “Rӑul” se putea transforma, astfel, ȋn biruinta luminii. Printre documentele studiate, am citit si poezia unuia din detinutii politici. Autorul descrie o viziune pe care o are dupӑ ce a fost torturat panӑ la sange: Iisus Hristos ȋi face o vizitӑ ȋn celulӑ si ȋi aratӑ urmele crucificӑrii si torturilor ȋndurate. Dupӑ ce viziunea dispare, bӑrbatul vede ȋn propriile rӑni urmele suferintei lui Hristos (poezia “Iisus ȋn celulӑ” de Radu Gyr, n.red.).

“Meniul” torturilor

Miruna Cajvaneanu: In carte ati descris cele mai groaznice torturi la care erau supusi detinutii de la Pitesti: fracturarea membrelor, bӑtӑi prelungite, obligatia de manca propriile fecale…care vi s-a pӑrut cea mai teribilӑ?
Dario Fertilio: Cu sigurantӑ unul din cele mai teribile episoade a fost omorarea in bӑtaie a lui Bogdanovici, fost prieten al lui Turcanu si considerat de acesta un trӑdӑtor. Dupӑ zile de torturi constante, Turcanu i-a sӑrit minute ȋn sir peste torace, panӑ l-a omorat. Apoi, mai era “aeroplanul”: detinutii erau obligati sӑ se arunce pe podea cu pieptul ȋnainte, panӑ ȋsi rupeau coastele. Insӑ cel mai greu de ȋndurat era renegarea propriei familii, a propriilor valori. Tortura psihologicӑ e mai ȋngrozitoare decat cea fizicӑ, pentru cӑ te aduce ȋn pragul nebuniei, ȋn situatia de a fi un mort viu.

Miruna Cajvaneanu: Cititorul are impresia cӑ ȋn “Muzicӑ pentru lupi”, la sfarsit, ȋnvinge Rӑul. Care este morala cӑrtii?
Dario Fertilio: Eu cred cӑ mesajul cӑrtii este unul plin de optimism, din douӑ motive. Primul, pentru cӑ am vӑzut cӑ multi dintre supravietuitori au reusit sӑ se ȋntoarcӑ la normalitate. Chiar dupӑ ce au suferit episoade extreme de violentӑ, protagonistii au gӑsit energia vitalӑ de a se redresa. In al doilea rand, acel regim care a dat nastere unui experiment precum cel de la Pitesti, a fost doborat. Regimul comunist roman a fost condamnat de istorie si va rӑmane ca unul din cele mai triste si mai sumbre episoade ale secolului al XIXlea.

“Romania detine un trist record al ororii”

Miruna Cajvaneanu: Ati afirmat cӑ, ȋn Romania, se ȋncearcӑ “acoperirea” experimentului Pitesti, inclusiv prin boicotarea realizӑrii unui film documentar despre caz.
Dario Fertilio: Da, am avut aceastӑ senzatie cӑ, ȋn Romania, se preferӑ ca episodul “Pitesti” sӑ fie lӑsat sub tӑcere. Prin Pitesti, s-a ajuns la un grad extrem de oroare. As putea spune cӑ este cel mai ȋnalt grad de oroare realizat vreodatӑ ȋntr-o ȋnchisoare sau ȋntr-un lagӑr. Iar Romania detine acest trist record. Poate cӑ existӑ un fel de sentiment de rusine nationalӑ: poate se ȋncearcӑ uitarea unui episod despre care existӑ teama cӑ ar afecta perceptia celorlalte tӑri europene despre Romania. E vorba de un caz- limitӑ, care poate aminti, pe alocuri, de vampiri, de Dracula, personajul lui Bram Stoker. Episodul “Pitesti” ar putea alimenta, implicit, o altӑ serie de legende sau prejudecӑti. Nu e o ȋntamplare cӑ eu am ales tocmai acest titlu, inspirat din cartea lui Stoker, “Muzica pentru lupi”.

Miruna Cajvaneanu: Credeti cӑ romanii ar trebui sӑ se rusineze pentru un episod istoric, oricat de grav ar fi el?
Dario Fertilio: Nu, dimpotrivӑ. Romanii au fost victime. Printre ei, au fost si cӑlӑii, care au colaborat cu regimul totalitar. Dar se stie cӑ responsabilitӑtile, ȋn regimurile totalitare, sunt greu de stabilit. M-am referit la umilinta pe care au simtit-o si victimele directe ale experimentului, care au preferat sӑ tacӑ timp de multi ani. Romanii, ca popor, au avut mult de suferit de pe urma comunismului- sunt un exemplu de suferintӑ. Multe victime fӑceau parte din Miscarea Legionarӑ, fiind considerati un bun “material de reeducare” umanӑ. Dar si Turcanu, cӑlӑul principal, fusese un adept al acestei miscӑri. M-am ȋntrebat dacӑ nu ar fi fost posibil ca un totalitarism de tip fascist- cel legionar, sӑ nu se fi putut rӑsturna ȋn anumiti indivizi, ȋntr-un totalitarism opus, de tip comunism. O rӑsturnare totalӑ a personalitӑtii, de la spiritualitatea nationalistӑ extremӑ la un materialism ateu absolut.

Miruna Cajvaneanu: Despre Turcanu se afirmӑ cӑ a aderat, ulterior, la noul partid comunist. Care era raportul tortionarilor, cu exponentii noii conduceri si noii mentalitӑti, aceea a comunismului?
Dario Fertilio: A fost stabilit si dovedit cӑ responsabilitatea “experimentului” depӑsea zidurile ȋnchisorii. Firul responsabilitӑtii ajungea direct la conducerea Ministerului de Interne de atunci. Mai mult, “spionii” care se aflau printre detinuti fӑceau rapoarte detaliate cӑtre directorul ȋnchisoarii, care le dӑdea, la randul sӑu, politiei secrete. Se stie, pe de altӑ parte, cӑ regimul sovietic l-a sprijinit pe cel comunist din Romania.

“De ce nu am vorbit despre eroi si martiri”

Miruna Cajvaneanu: Ati amintit de un materialism ateu. Sunt numeroase mӑrturiile istorice despre preoti romani care au preferat sӑ moarӑ decat sӑ-si renege credinta ȋn fata comunistilor. In “Moarte pentru lupi”, ȋn schimb, nu existӑ niciun “martir”.  Una din cele mai teribile scene este aceea de Crӑciun, cand detinutii sunt obligati sӑ ȋnsceneze o adevӑratӑ slujbӑ plinӑ de blasfemii…
Dario Fertilio: Si la Pitesti au fost martiri, care au murit pentru credintӑ. Am vӑzut multe documente care demonstreazӑ cӑ au fost si episoade de martiriu. Au fost si multi eroi. Lipsa acestor eroi din paginile cӑrtii poate fi o criticӑ. Dar alegerea mea a fost sӑ nu vorbesc despre ei. As fi deviat atentia cititorului de la adevӑrata temӑ a cӑrtii, care este axatӑ pe descrierea “Rӑului”, ca o categorie. Am vrut sӑ arӑt panӑ la ce punct poate ajunge un totalitarism ca acela din Romania. Nu am vorbit despre ȋngeri, pentru a arӑta dimensiunea realӑ a diavolului, dacӑ mӑ pot exprima astfel.

“Asistӑm azi la ascensiunea unei noi forme de totalitarism- cel islamic”

Miruna Cajvaneanu: “Rӑul” are mereu cauze diferite. Care a fost originea “Rӑului” , socant, pe care l-ati descris ȋn cartea dvs? Totalitarismul?
Dario Fertilio: Descriind acest “Rӑu”, am vrut sӑ analizez panӑ la ce punct poate ajunge influenta unei ideologii de tip totalitarist. In acest caz, vorbim de ideologia comunistӑ. Au existat mai multe forme ideologice de tip totalitar. Denuntarea totalitarismului de ieri- cel comunist spre exemplu- poate fi extinsӑ la formele de totalitarism pe care le putem ȋntalni azi. Asistӑm ȋn prezent, la ascensiunea unui nou totalitarism- cel islamic.

Miruna Cajvaneanu: Declaratie durӑ…Se mai poate vorbi azi, de forme de totalitarism?
Dario Fertilio: Da, si o confirm.  Pericolul aparitiei unei noi forme de totalitarism este mereu prezent, este legat de natura fiintei umane. Existӑ mai multe elemente ȋn ideologia legatӑ de islamism, care ne pot face sӑ ne gandim la o paralelӑ cu alte forme de totalitarism. Totalitarismul e ca un fel de virus, care, odatӑ ȋnvins de un organism, se poate transforma si lovi din nou, ȋn alt corp.

Totalitarismul ca virus

Miruna Cajvaneanu: In aceastӑ opticӑ, am tinde sӑ excludem vina indivizilor, ca o comunitate si sӑ dӑm vina pe boalӑ, adicӑ pe formele ideologice de totalitarism.
Dario Fertilio: E o chestiune subtilӑ. Nu putem niciodatӑ vorbi de o “vinӑ colectivӑ”. Rӑmane faptul cӑ, ȋntotdeauna, vina- general vorbind- este individualӑ. Dar totalitarismul pune ȋn miscare anumite mecanisme psihologice, culturale, ideologice. Cine rӑspunde “da”, la nivel individual, chemӑrii totalitarismului, ȋsi asumӑ propria vinӑ. Dar e mereu posibil sӑ refuzi.

Miruna Cajvaneanu: Deci nu putem vorbi de popoare sau colectivitӑti care au un grad mai mare de “ȋnclinatie” cӑtre ȋmbrӑtisarea unei forme sau alta de totalitarism…
Dario Fertilio: In niciun caz, la nivel moral. Dar existӑ culturi care au rezistentӑ mai micӑ ȋn fata totalitarismului. Cum este cazul, acum, al culturii islamice, care este mai vulnerabilӑ. Asta nu ȋnseamnӑ cӑ islamismul este o culturӑ totalitarӑ, ci cӑ are, sӑ zicem asa, mai putini anticorpi. Asa cum era cultura anilor ’20 si ’30 ȋn Germania, unde, spre exemplu, democratia era dispretuitӑ de multi, iar ȋn locul ei, se dorea o asa zisӑ “ordine”.

Miruna Cajvaneanu: In Italia au existat episoade similare?
Dario Fertilio: Nu atat de crunte precum cel de la Pitesti. Dar au existat episoade de torturӑ, represalii, aplicate, pe de o parte de nazisti ȋmpreunӑ cu fascistii, iar pe de altӑ parte, de partizanii comunisti. Obiectivele erau ȋnsӑ diferite: ori obtinerea unor informatii, confesiuni cu caracter militar ori chiar rӑzbunarea personalӑ.

“Romanii, un popor dur lovit de comunism”

Miruna Cajvaneanu: Ce consecinte credeti cӑ a avut regimul totalitar asupra poporului roman?
Dario Fertilio: Mi-am dat seama, ȋn cursul vizitelor mele ȋn Romania si ȋn timpul documentӑrii fӑcute pentru carte, cӑ o enormӑ parte a populatiei romanesti a avut de suferit de pe urma regimului: ori direct, ori indirect, prin suferintele familiilor lor. Un popor care a fost atat de dur lovit are nevoie de ani de zile pentru a asimila durerea, doliul, am putea spune. Pe de altӑ parte, cӑderea regimului a avut loc ȋn mod violent, a dus la eliberarea unor energii acumulate ȋn timp. Dar trecerea la un model democratic, liberal, nu se poate face decat ȋntr-un timp mai ȋndelungat.

Cultura politicӑ a unui popor este o variabilӑ care se schimbӑ greu. Iar aceastӑ schimbare se poate face doar de jos - adicӑ de la cetӑteni, de la asociatii -ȋn sus, spre organele de conducere. Libertatea nu vine de sus, ci este cuceritӑ pas cu pas, de la baza societӑtii. In cazul Romaniei, Uniunea Europeanӑ a constituit un factor evolutiv pozitiv, atat la nivel social, economic, cat si politic. Dar cetӑtenii trebuie sӑ realizeze cӑ libertӑtile civile nu reprezintӑ o concesie care vine de sus, ci ei trebuie sӑ lupte pentru a le cuceri. Sunt sigur cӑ, peste cateva decenii, Romania va fi o tarӑ cu o traditie democraticӑ veritabilӑ.

Romanii din Italia, rol istoric fundamental

Miruna Cajvaneanu: Romanii ȋn Italia, din perspectiva unui jurnalist la “Corriere della Sera”…
Dario Fertilio: Cred cӑ romanii din Italia au un rol istoric fundamental. Spre deosebire de alte comunitӑti imigrante, cum ar fi cele asiatice sau africane, romanii sunt purtӑtorii unei culturi foarte asemӑnӑtoare cu cea italianӑ. In plus, au avut experienta comunismului. Rolul lor este acela de a intra ca protagonisti activi ȋn viata culturalӑ, socialӑ si politicӑ a Italiei, pentru a aduce propria experientӑ istoricӑ. Sunt multi italieni care, din pӑcate, nu cunosc istoria propriei tӑri. Romanii pot aduce propria lor mӑrturie culturalӑ si istoricӑ. Ei trebuie sӑ reuseascӑ sӑ se exprime ȋn contextul italian, fӑrӑ complexe sau temeri.

Miruna Cajvaneanu: Ce facem cu prejudecӑtile pe care le au multi dintre italieni fatӑ de romani, alimentate de o parte din politicienii si presa din Peninsulӑ?
Dario Fertilio: Desigur, este o bӑtӑlie culturalӑ, ȋn primul rand, contra prejudecӑtilor. De aceea trebuie dusӑ pe termen lung. Nimeni nu va da spatiu romanilor ȋn presa doar de dragul de a o face. De aceea, spatiul mediatic trebuie cucerit. Romanii trebuie sӑ se impunӑ ca protagonisti ai vietii publice. Uneori, trebuie de luptat chiar cu ignoranta unor jurnalisti: panӑ nu demult, se folosea termenul de “slavi” pentru oricine venea din estul Europei.

Miruna Cajvaneanu: De cele mai multe ori, cei care fac fapte bune, nu ajung ȋn ziare…
Dario Fertilio: Trebuie gӑsite acele circumstante pozitive, noi, care pot deveni obiectul unor stiri. Imi amintesc cӑ la ultimul scrutin din Romania, alegӑtorii din Italia si diasporӑ au avut un rol decisiv. Romanii ar putea sӑ foloseascӑ statutul de cetӑtean comunitar, pentru a se impune si ȋn viata politicӑ a tӑrii unde au ales sӑ trӑiascӑ.

Miruna Cajvaneanu: Iar cand ziarele italiene gresesc?
Dario Fertilio: Existӑ cazuri cand avem de-a face cu ignoranta, care trebuie corectatӑ. Iar cand se fac alte greseli, romanii ar trebui sӑ procedeze ȋn maniera anglo-saxona. Mai precis, dacӑ existӑ motive de protest, sӑ se protesteze, de 50 de ori pe zi, 50 de zile consecutiv. De exemplu, mai multi romani ar trebui sӑ telefonze sau sӑ trimitӑ emailuri de protest la redactiile care gresesc, cerand rectificӑri.


Citeste mai multe despre   


















2555 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Fenomenul Pitesti (Miercuri, 28 aprilie 2010, 19:40)

    Jean Valjean [anonim]

    E bine ca au ajuns sa scrie altii de Fenomenul Pitesti. Ma intreb citi dintre tinerii de astazi cunosc ce a reprezentat Fenomenul Pitesti pentru Romania. Pentru cei interesati as recomanda cartile scrise de Dumitru Bacu si Virgil Ierunca inaintea cartii scrise de autorul mai sus amintit. Motivele sint simple - acesti oameni au trait evenimentele respective.
    • 0 (0 voturi)    
      de citit.... (Miercuri, 28 aprilie 2010, 21:43)

      Stefan [anonim] i-a raspuns lui Jean Valjean

      Tinerii nu stiu mare lucru, in general, despre istorie; ce sa mai vorbim despre Pitesti ?!
      De citit "Amintiri din mlastina disperarii" de Dumitru Bordeianu - legionar torturat cumplit si "Intoarcerea la Hristos" de Ioan Ianolide. Ar mai fi si "Imn pentru crucea purtata" de Virgil Maxim, dar ea nu vizeaza fenomenul Pitesti direct....
      • 0 (0 voturi)    
        Patimile dupa Pitesti (Joi, 29 aprilie 2010, 2:32)

        Petru [anonim] i-a raspuns lui Stefan

        Sa nu uitam cartea marelui disident roman Paul GOMA "Patimile dupa Pitesti" publicata abia in 1990 la Cartea Romaneasca.
        "Paul Goma n-a inventat inchisoarea de la Pitesti. El n-a trebuit sa imagineze cele ce s-au petrecut acolo intre 1949 si 1952... aceste lucrucri s-au petrecut. Paul Goma primul disident roman, initiator al unei miscari pentru drepturile omului in tara sa, traind astazi in exil, aduce marturie, cu talentul scriitorului care daruieste naratiunii un suflu tragic, cu convingerea omului care refuza profanarea fiintei umane. Cartea sa ne urmareste ca o tragica aducere aminte." - scria Lucien Guissard in revista La Croix - 30 ian 1982.
    • 0 (0 voturi)    
      Pitesti (Joi, 29 aprilie 2010, 11:22)

      Dan [anonim] i-a raspuns lui Jean Valjean

      Virgil Ierunca nu a fost inchis la Pitesti. Doar a scris despre asta.
  • +2 (2 voturi)    
    - (Miercuri, 28 aprilie 2010, 21:03)

    rontzaila [utilizator]

    Fenomenul Pitesti este una din petele cele mai negre pe care le avem la constiinta. si nu numai pentru ca romani au torturat si ucis romani, cat pentru faptul ca dupa 89 am fost prea putin(i) interesati de restabilirea dreptatii in astfel de cazuri.
  • +1 (1 vot)    
    Istoria luptei anticomuniste nu trebuie uitata (Joi, 29 aprilie 2010, 0:43)

    Razvan_M [utilizator]

    Nu trebuie sa uitam niciodata lupta teribila pe care am purtat-o cu comunismul in Romania. Suntem un popor puternic daca am reusit sa asimilam si sa neutralizam Raul.
    Lupta cu arma in mana a partizanilor anticomunisti a durat cel putin pana in 1964. Opozitia izolata sau organizata fata de comunism a durat pana in zilele noastre. Zeci sau sute de mii dintre noi s-au sacrificat pentru credinta si libertate. Aproape fiecare familie din Romania a contribuit la aceasta jertfa. Ironic este ca aproape fiecare familie din Romania a produs si tortionari sau slujitori ai Raului.
    Suntem cine suntem si va veni vremea cand vom putea vorbi despre noi insine si despre adevarul acelor vremuri negre. Spovedania ne va aduce mantuirea si ne va intari ca popor.
    • 0 (0 voturi)    
      cine o fi de vina (Joi, 29 aprilie 2010, 9:53)

      UnTTrecator [anonim] i-a raspuns lui Razvan_M

      ...pentru perla din articol:

      "Regimul comunist roman a fost condamnat de istorie si va rӑmane ca unul din cele mai triste si mai sumbre episoade ale secolului al XIXlea."
      • 0 (0 voturi)    
        pilifurod@ymail.com (Miercuri, 28 septembrie 2011, 21:46)

        pilif urod [anonim] i-a raspuns lui UnTTrecator

        pentru cei contrarii a Comunistilor,sper ca va simtitii foarte bine inconjurati de toti drogatii de prin statiile de tren care nici nu mai functioneaza si va place foarte mult cand vedetii la ori ce colt de strada cersetori,drogati,prostitute in toata Romania.Nu mai bagati totii dumnezeii in fata, si nu mai spurcati istoria aia care o traiim in fiecare clipa.Toti aveau de lucru si toti aveau educatie gratis... era egalitate intre persoane nu era burgheziie care in ziua de azi e considerat ca si normall. dar eu cred ca voi cunoasteti mai bine caci eratii contrariii la toate acestea . Vorbitii in continuare de torturile primite si imi pare rau pentru cei nevinovati,dar nu pomeniti pe nicaieri de ce ati ajuns acolo? Vedeti acum cum e devenita toata lumea? Corupta, violenta, uracioasa, parazita ..... aa... ducetiva la manastirile alea mai des sa va rugati... care sau inmultit ca virusi, cautati ADEVARUL daca vreti sa stitii.......
  • 0 (0 voturi)    
    Experimentul Pitesti (Joi, 29 aprilie 2010, 8:59)

    atentu' [anonim]

    Experimentul Pitesti, situatii limita induse detinutilor din care unii devin la randul lor tortionari... Cu toate acestea, autoritatile comuniste chineze au reusit sa depaseasca cu mult... daca se mai poate spune asa ceva, sadismul din inchisoarea pitesteana. Pina la urma toate formele de tiranie (indiferent cum se cheama, comunism, nazism, absolutism religios...)produc forme de sadism ca parte a modului lor de a exista.
    • 0 (0 voturi)    
      Știu din familie (Joi, 29 aprilie 2010, 10:36)

      Apostolul [anonim] i-a raspuns lui atentu'

      Nu a trebuit să citesc.MI s-au relatat suferințele de
      socrul meu ,nașul meu.
      Nu au fost legionari.Erau studenți la drept.
      Socrul meu a fost inchis un an de zile la izolare,fără
      lumină intr-o celulă de un metru.Nașul meu acum
      medic a fost atat de crunt chinuit incat a vrut să se
      sinucidă .Și-a ros venele.
      Ambii au gresit cu diploma ”magna cum laudae”
      Nu au devenit torționari și nici comuniști.Au rezistat
      cu credinnța in Dumnezeu.
      Istoria a condamnat comunismul!DAR este singura!
      Celălalte sunt simulacre.
  • 0 (0 voturi)    
    Cititi acele carti de istorie adevarata ! (Joi, 29 aprilie 2010, 10:35)

    Florin P [anonim]

    Cititi acele carti de adevarata istorie, memorii ale celor care au indurat inchisorile comuniste si antonesciene. Incercati sa nu mai asimilati legionarismul cu nazismul. Decizia de a fi executat Corneliu Zelea Codreanu, conducatorul Miscarii Legionare, s-a luat dupa ce el s-a opus lui Hitler in 1938, spunandu-i: "Capitala Romaniei este la Bucuresti, si nu la Berlin". De ce credeti ca de fapt niciodata membrii miscarii nu au avut puterea politica (nici macar in cele 4 luni de asa zisa guvernare Antonescu - legionari) ? Pentru ca niciodata nu s-au putut identifica/asimila cu regimurile naziste, comuniste sau militare de tip Antonescu.
  • -1 (1 vot)    
    Experimentul Pitesti... (Joi, 29 aprilie 2010, 11:10)

    berbec florian [anonim]

    Preotul meu Duhovnic Gheorghe Calciu Dumitreasa si toate suferintele celor prinsi in actul de REEDUCARE Pitesti Romania este un atribut NUMAI al ROMANILOR fosti, actuali si viitori. Astazi te inchid in fostele inchisori nevinovat daca vrei sa faci un lucru real pentru Romania, sunt bine organizati si lucreaza la ordin. Dreptatea numai Bunul Dumnezeu ne-o da asa cum ne-a dat si LIBERTATEA pe gratis in 1989, noi nu stim sa-i multumim zilnic il HULIM
    Tinerii nu numai ca privesc, incep SA VADA REALITATEA , este greu ca printre ei peste 60% vin din gena celor care au actionat la Pitesti. Ex. Preotul meu DUHOVNIC are un copil Turcanu etc...in timp au o DROAIE de urmasi si adepti.Vedeti ASTAZI vreun militian, procuror, judecator etc...sa gindeasca cu SUFLETUL , cu CREDINTA , nu , actioneaza la ordin. Generalul Stanculescu este singur cu LIBERTATEA confiscata , familia terminata tocmai de mostenitorii regimului de la Pitesti. Nu vreau sa va mai dau alte exemple , CRED numai in Bunul Dumnezeu ca face dreptate in curind dindu-ne la toti o zi" Nasterea" indiferent de virsta, stie el cum ne alinie ca la 1977, sau 1975 sau alte actiuni de purificare spre "Nastere" Sa citim, sa ne analizam si sa ne curatim sufleteste - zilnic.
  • 0 (0 voturi)    
    da (Joi, 29 aprilie 2010, 14:03)

    Dacul [anonim]

    stiu câte ceva despre experimentul Pitești, atât cât să mă cutremur de tenebrele până la care a ajuns omul și de asemeni să mă cutremur că aceste lucruri s-au întâmplat în țara noastră. Dar totuși nu cred că acest caz este unic, faptul că nu se știe nu înseamnă că nu se întâmplă. Toată puștimea știe de lagărele lui Hitler, dar cât se spune de lagărele în care englezii îi țineau pe buri, americanii pe indieni sau cele din Siberia sau China? Dreptatea nu este întotdeauna de partea învingătorilor iar adevărul nici atât.
  • 0 (0 voturi)    
    Tablitele de sapun de la Itsetip (Sâmbătă, 1 mai 2010, 5:55)

    mihai rogobete [anonim]

    Spre lectura celor interesati:

    http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=49
    http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=54
    http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=55


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version