Bucuresti punkt Bonn, emisiune HotNews.ro-DW

Duplex Romania - Germania: Presedintele Edu Cer, Stefan Vlaston, si jurnalistul Robert Schwartz au discutat online despre performantele profesorilor din cele doua tari

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 21 aprilie 2010, 13:14 Actualitate | Esenţial


Stefan Vlaston si Robert Schwartz
Foto: Arhiva personala si DW-Radio
In Romania, profesorii au anuntat greva generala pentru 22 aprilie, protestand fata de legea salarizarii unitare (despre care sustin ca le-ar fi diminuat veniturile), dar si fata de noua Lege a Educatiei. Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei Profesionale pentru Educatie si Cercetare - Edu Cer a discutat online despre modul in care sunt pregatiti profesorii din Romania si despre performantele acestora. Care este situatia in Germania? De la Bonn, a raspuns la intrebarile cititorilor HotNews.ro jurnalistul Robert Schwartz, de la Radio Deutsche Welle.

Cele mai interesante intrebari se vor regasi in emisiunea Bucuresti Punkt Bonn, realizata de HotNews.ro si Radio Deutsche Welle.

Emisiunea "Bucuresti punkt Bonn" se transmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.
  • Emisiunile de stiri ale Deutsche Welle Romania le puteti asculta aici.
  • Stirile zilei la Deutsche Welle Romania pot fi citite aici.


Citeste mai multe despre   













Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Ted

    Intrebari:
    1. cate ore de practica se considera a fi necesare unui student pentru a deveni inginer?
    2. in ce cazuri este necesara perioada de stagiatura si cat timp se recomanda a fi?
    3. profesorii din alte tari sunt platiti suplimentar pentru a-si cumpara carti sau alte materiale de documentare pentru a fii la curent cu noile descoperiri in domeniul lor de activitate (alte categorii ex. inginerii nu beneficiaza de astfel de bonusuri pentru face parte din natura profesiei)?

    • Robert Schwartz

      1. Pentru viitorii ingineri exista diferite forme de practica:
      - inaintea inceperii unui studiu tehnic
      - in timpul studiului
      - in timpul redactarii lucrarii de diploma
      - dupa absolvirea facultatii

      Academia germana ptr. stiinta & tehnica din München recomanda facultatilor sa le ofere timp suficient tuturor studentilor ptr. absolvirea practicii.
      Practica este partial obligatiorie (difera de la facultate la facultate) - e mai mult o regula nescrisa: un student viitor inginer are sanse mult mai bune sa gaseasca un job, daca are o practica de cel putin 6 luni. Foarte bine cotate sunt practicile in productie, intr-o firma din strainatate.

      2. Stagiatura e necesara, in mai toate domeniile. Ea devine obligatorie, de pilda, ptr. profesorii care vor sa intre in serviciul public (Beamte). Durata unui "Referendariat" este de 24 de luni si se incheie cu cel de-al 2-lea examen de stat. O situatie asemanatoare intalnim la absolventii facultatii de drept.

      3. Salariile profesorilor sunt reglementate dupa o grila destul de complicata, cu diferite categorii (de la stagiar pana la profesor universitar) - dar "spor" ptr. carti n-am auzit pana acum:))

  • Întrebarea nr. 2 mirela

    Buna ziua,

    Inca de la inceput, eu vreau sa va spun ca nu sunt de acord cu greva profesorilor. Inteleg, sunt neultumiti, salariile sunt mici, dar situatia lor se regaseste si la nivelul altor categorii ale populatiei...sa nu mai spunem de pensionari.
    Iata intrebarile mele:
    1. Care este salariul mediu al unui profesor din Germania, comparativ cu Romania?
    2. Universitatile romanesti nu se regasesc in TOP 500 al celor mai performante din lume, ca tot veni vorba de performanta...as vrea sa il intreb pe domnul Vlaston cum comenteaza aceasta informatie, iar pe domnul Schwarzt daca din acest top fac parte si universitati din Germania.
    3. Cum sunt "amendati" profesorii care nu obtin performante? In Romania, aceasta metoda nu se prea practica - sa ma corecteze domnul Vlaston daca gresesc. Care este situatia in Germania? Si inca o intrebare - cand a fost organizata, ultima data, in Germania greva generala in invatamant? Cat a durat si care au fost efectele?
    Multumesc!

    • Stefan Vlaston

      2. este una dintre dovezile ca invatamantul nostru superior este neperformant, daca il masuram cu standarde internationale. In TOP 500 Polonia are 3 universitati, Cehia 2, iar Ungaria una. Reactia universitarilor nostri este mereu aceeasi: invatamantul nostru este subfinantat. Numai ca o parte dintre aceeasi universitari au salarii rezultate din cumuluri de 4000-7000 euro net/luna. Atunci cum ramane cu acuza de subfinantare?
      3.O mare eroare a organizarii invatamantului nostru, eroare pe care nici viitoarea lege n-o corecteaza, provine din faptul ca salarizarea profesorilor, ca de fapt a tuturor bugetarilor, nu este legata strict de performante, de rezultatele muncii. Salarizarea se face dupa grade si vechime, criterii comuniste, nici necesare nici suficiente pentru o prestatie de calitate si care, in plus, indeparteaza tinerii performanti de sistem. Mai grav, nu exista o metoda, un mecanism de stabilirea performantelor profesorilor.

    • Robert Schwartz

      1. Salariul mediu difera de la oras la oras, el depinde de mai multi factori - de pilda, daca profesorul este functionar public (Beamter) sau angajat cu contract. Salariul mediu variaza intre 2.600 Euro (Berlin) si 3.400 Euro (Burghausen). Profesorii functionari publici platesc mai putine taxe sociale, deci au salariul net mai mare. Dar: le este interzisa participarea la greve. Doar profesorii angajati cu contract pot intra in greva.

      2. Exista mai multe top-uri ptr.universitati. In ranking-ul "Shanghai" din 2009, 5 universistati germane au intrat in TOP-ul 100 (LMU München - 55, TU München - 57, Uni Heidelberg - 63, Uni Göttingen - 90, Uni Bonn - 98.

      3. Profesorii sunt evaluati periodic. Directorul scolii are obligatia sa evalueze personalul didactic. Profesorii "fara performante" nu sunt promovati, de regula, intr-o categorie de salarizare superioara. Situatiile grave sunt raportate instantelor superioare, care iau decizii de sanctionare pana la suspendare.

  • Întrebarea nr. 3 mihai

    Un tiz de-al meu, posta la intalnirea online de saptamana trecuta, o intrebare pentru domnul mnistru Funeriu, fara a primi un raspuns concret. Imi permit sa reiau aceasta idee:
    Am inteles ca toate criteriile de promovare in conferentiar, profesor si conducator de doctorat se vor aplica DOAR DE ACUM INAINTE. Ce ne facem cu profesorii universitari care au promovat pana acum si care nu merita titlul respectiv? Sunt foarte multi dintre ei care habar nu au sa scrie 2 randuri intr-o limba de circulatie internationala. Cum sau cand vor fi evaluati acesti oameni?
    Si as mai avea cateva nelamuriri: ce se intampla cu elevii care sunt nevoiti sa invete de la suplinitori slab pregatiti? Ar exista vreo solutie in acest caz?

    • Stefan Vlaston

      Ramane, intr-adevar, nerezolvat, amestecul de valoare si nonvaloare. Exista persoane care si-au „cumparat” titlurile universitare si/sau doctorale si care acum profita, inclusiv salarial de aceste titluri. Statul ar putea, daca ar dori, sa initieze o reevaluare a titlurilor asupra carora planeaza suspiciuni, utilizand organisme credibile ale Uniunii Europene. Nu cred insa ca exista vointa pentru o astfel de actiune. Asa ca „doctori” precum Genica Boierica, Dinel Staicu, Nicolae Mischie, Catalin Voicu, pot dormi linistiti.

  • Întrebarea nr. 4 Cristian

    Buna ziua,

    urmatoarele intrebari din partea mea:

    1. Profesorii universitari in Germania primesc mai nou contracte limitate, nemafiind automat asimilati functionarilor de stat - ar fi un asmemenea model o prima bresa in dinastiile din universitatile romanesti?

    2. Citi profesori care au atins virsta pensionarii mai sunt tinuti in sistem in Germania?

    3. Sistemul universitatilor de elita, introdus in urma cu citiva ani in Germania - ce concluzii ar avea si cum s-ar putea adapta invatamintului romanesc?

    4. In invatamintul preuniversitar, este recomandabila aplicarea unui calificari medii? In RO toata lumea da bacaluareat, fie ca e vorba de un colegiu national, fie ca vine de la un liceu industrial. Sub acest nivel nu exista nimic, doar scoala generala si fostele scoli profesionale. Ar fi modelul 'Realschule' o optiune pt cei cre doresc sau pot doar sa aiba o calificare medie?

    • Robert Schwartz

      1. Si contracatele limitate ofera posibilitatea trecerii in serviciul de stat, dupa o perioada de 2-3 ani. Modelul e bun, concurenta produce performanta & calitate.

      2. Nu exista un numar oficial, dar exista profesori pensionati, care continua activitatea pe baza unui contract individual de angajare. Tendinta generala este insa, ca acest contract sa fie limitat "pana la gasirea unui candidat calificat" care sa preia postul.

      3. Asa numitele universitati de elita beneficiaza de cca. 100 de milioane de Euro, fiecare, pe o perioada de 5 ani - rezultatele sunt inca destul de modeste (vezi TOP 100 Shanghai-Ranking 2009 - doar 5 universitati germane; vezi si raspunsul ptr. Mirela) Apoi: criteriile de evaluare ale diferitelor top-uri sunt destul de "speciale": numarul "nobelizatilor", lucrari publicate in reviste de specialitate ("Science & Nature"), un punctaj al articolelor de specialitate etc.

      4. Da, cred ca "modelul german" ar fi o optiune pentru cei ce nu vor sa studieze.

  • Întrebarea nr. 5 robert

    Cred ca ati pus foarte bine problema. Ce citesc eu printre randuri?
    Ies in strada, cer salarii mari, dar cand este vorba despre performante si rezultate....ramane de vazut. Nu sunt de acord cu noua lege a educatiei, admit ca sistemul de invatamant din Romana este la pamant, dar am impresia ca este vorba de manipularea cadrelor didactice. As vrea sa cunosc punctul de vedere al celor doi invitati in legatura cu aceasta problema.
    Cum sunt evaluati profesorii din Romania? Cred ca ar fi fost corect ca salarizarea sa se faca in functie de performante. Nu este corect ca un profesor bun sa primeasca aceiasi bani ca unul mai slab pregatit.
    Cum sunt evaluati profesorii din Germania? Cat de dotate sunt scolile cu aparatura didactica? Cum sunt relatiile profesori - parinti?

    • Stefan Vlaston

      Despre salarizarea cadrelor didactice am raspuns mai sus. Cadrele didactice nu sunt manipulate, le convine situatia in care nu trebuie sa dea socoteala pentru rezultatele activitatii si sa aiba salarii cat mai mari. Sindicatele pentru asta se si bat: salarii mari si lipsa totala de control din partea statutului si a beneficiarilor.

      Noua lege incearca sa repare aceasta situatie dar nu reuseste sa rezolve toate problemele.

  • Întrebarea nr. 6 mihai

    In Romania performanta sistemului educational si, in mod particular, a profesorilor este, din punctul meu de vedere, foarte scazuta: un sistem de invatamant incarcat excesiv, materii a caror prezentare este bazata preponderant pe acumulare teoretica si mai putin pe dezvoltarea unor abilitati practice ale copiilor. In programa de invatamant romanesc nu se pune aproape deloc accent pe dezvoltarea abilitatilor de comunicare, de dezvoltare a capacitatii de analiza si gandire creativa, de aplicare a cunostintelor in practica, de lucru in echipa sau pe bucuria copiilor de a invata sau a descoperi ceva.
    La noi se merge exclusiv pe teorie fada, si aceea predata la un nivel mediocru, atat din punct de vedere pedagogic, cat si tehnic, iar cantitatea de materii si informatii predate cred ca depaseste un prag logic, pana la care un copil normal acumuleaza aceste info cu eficienta maxima.
    Intrebari:
    1)exista studii care sa defineasca clar cantitatea de informatii teoretice si practice ce trebuiesc transmise unui copil? In Germania se tine cont de asa ceva?
    2)Cat trebuie sa fie teorie si cat programe de dezvoltare a unor abilitati (comunicare, interactiune, lucru in echipa, etc) intro programa de invatamant?
    3)In Romania multi profesori conditioneaza notele date copiilor de meditatiile pe care e dispus sa le ofere in particular cu diversi elevi. Aceste meditatii reprezinta si o sursa substantiala de venituri in plus pentru profesori, venituri nedeclarate si neimpozabile. Exista asa ceva in Germania? Cum ati reglementat aceasta anomalie?
    Multumesc!

    • Stefan Vlaston

      Aveti dreptate, curricula noastra nu este adaptata particularitatolor de varsta ale copiilor si pietei muncii.
      Simultan cu noua lege se asteapta si o reforma curriculara, propusa in proiect, astfel incat lucrurile sa intre pe un fagas nou si din acest punct de vedere. In UE se rezolva problemele, trebuie sa ne inspiram si noi de la ei (cele 8 competente cheie)
      Pana acum avem un curriculum preponderent teoretic, ori nu toti copii au o inteligenta dominant teoretica. Cu ceilalti ce facem?

  • Întrebarea nr. 7 Gigel Militaru

    Intrebari pentru domnul Schwartz:

    1) Citi profesori universitari din Germania au salarii de la 3--4-5 univerisitati de stat, prin cumuluri de salarii bugetare sau cumul, tot de la stat de la alta institutie bugetara (Institute de Cercetare ale Academiei, alte institutii publice etc)?

    Edu Cer va prezentat o lista de oligarhi universitari romani care au prin aceste cumuluri ilegale salarii nete de peste 6000 Euro pe luna.

    2) Ce salariu net are un profesor universitar din Germania?

    Intrebari pentru domnul Stefan Vlaston. La experienta profesionala si de viata pe care o aveti va intreb doua lucruri:

    1) Ce sanse dati (matematic, in procente :)) actualului proiect de lege sa fie votat de actualul Parlament intr-o forma care sa demafiotizeze sistemul actual?

    2) Avind in vedere "reteaua" (deranjati ca le sunt afectate puterea, banii si averile ilegale) formidabila care s-a pus in miscare contra domnului Funeriu ce sanse ii dati sa mai fie ministru la 15 septembrie 2010?

    La intrebarea asta:

    "Citi profesori care au atins virsta pensionarii mai sunt tinuti in sistem in Germania?"

    raspund eu. NICI UNUL. Asta e legea intr-un mediu universitar sanatos.

    • Stefan Vlaston

      Este greu de spus. Avand in vedere actuala majoritate parlamentara legea va trece, dar fara conditia pusa de dv. Probabil sunt sanse 70%.

      Sanse ca dl Funeriu sa fie ministru la 15 septembrie: 50%

      La intrebarea asta:

      "Citi profesori care au atins virsta pensionarii mai sunt tinuti in sistem in Germania?"

      raspund eu. NICI UNUL. Asta e legea intr-un mediu universitar sanatos.

    • Robert Schwartz

      1. Un profesor universitar poate fi, de pilda, si directorul unui institut de cercetare sau profesor vizitator/profesor invitat.

      Exista profesori pensionari, care pot continua activitatea in baza unui contract individual de angajare. A nu se confunda cu situatia unui Prof. Emeritus, care are drepturi suplimentare.

      2. Salariul depinde de mai multi factori(categoria/grupa de salarizare, sporuri)... Salariul brut pe an e de cca. 150.000 Euro.

  • Întrebarea nr. 8 Ivanu

    Buna ziua.
    Am absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare din cadrul uneia dintre politehnicile din Romania si pot sa spun ca situatia este peste limita imaginatiei: lucrarile de laborator sunt aceleasi de peste 15-20 de ani la unele materii si unele indrumare de laborator sunt tiparite inainte de 1980.

    Am 3 intrebari pentru domnul Vlaston:
    1. Cum se poate face o evaluare corecta a disciplinelor predate pentru a vedea in ce procent corespund realitatii actuale?
    2. De ce le este permis facultatilor sa scolarizeze un numar extraordinar de mare de studenti, din care majoritatea nu raman cu nimic dupa absolvire? Cum poate fi combatut acest fenomen?
    3. De ce nu se introduce admiterea la facultatea pentru absolut toate facultatile din Romania in conditiile in care Bacalaureatul este "furat" iar Romania nu are nici o universitate in Top 500, in timp ce Rusia, de exemplu, o tara care a trecut printr-o aspra criza economica intre 1990 si 2000, are cel putin 3-4?

    Va multumesc anticipat. Cu respect.

    • Stefan Vlaston

      1.Este sarcina precisa a ARACIS, care a concluzionat recent ca 2/3 dintre universitatile romanesti merita „grad ridicat de incredere”, adica sunt perfecte. O parte din vina o au si studentii, mai ales cei platitori de taxe, ca nu bat cu pumnul in masa sa ceara o pregatire adecvata pietei muncii. Daca se multumesc doar sa „cumpere diplome”, vor regreta la un moment dat banii pierduti, cand angajatorii nu se vor uita doar la diplome ci mai ales la ce competente are candidatul la un job.

      2. Setea de bani a „oligarhiei academice” si neputinta statului, prin ARACIS, de a face ordine in sistem. Adica de a acredita doar acele programe de studii care sunt de calitate. Se poate rezolva renuntand la serviciile ARACIS si apeland la alte agentii de evaluare a calitatii din EQAR, Registrul European al agentiilor de evaluare a calitatii.

      3.Admiterea la facultate poate fi fraudata cel putin la fel de mult ca bacalaureatul, in plus este un atrbut important al autonomiei universitare. Pana la urma trebuie sa recunoastem ca o mare parte din vina apartine amatorilor de „chilipiruri” universitare si angajatorilor, mai ales bugetari, care nu sunt mai exigenti atunci cand angajeaza pe baza de diplome.

  • Întrebarea nr. 9 Victor

    Profesorilori bugetari (Beamten)din Germania le este interzisa greva...pe cand o asemenea lege si in Romania
    Profesorii universitari la 65 ani sunt emeritati...pe cand in Romania asemenea lege?
    Profesorii sunt obligati la cursuri de performanta(Fortbildung)...pe cand si-n Romania asa ceva?
    Profesorilori le este interzis prin lege sa meditze proprii elevi din treapta/clasa,iar daca mediteaza alti elevi ,banii incasati se includ la salariu de impozitare.
    Pe cand in Romania asa ceva?
    Ar fi de pus atatea intrebari si facut atatea paralele,dar spatiul este preamic ptr.o discutie asa de ampla.
    Intreadevar,in comparatie, un invatator sau profesor din Germania castiga mult mai bine decat un prof.din Romania.
    Dar comparand viata,consumul,obligatiile civice, sistemul fiscal dintre cele 2 tari,profesorii germani nu se pot plange ca mor de foame,dar nici ca se vor putea imbogati cu venitul lor.

    • Stefan Vlaston

      Daca alte tari, in cazul nostru Germania, a gasit solutii pentru problemele enumerate, este cu atat mai regretabil ca Romania nu se gasesc, macar prin copierea celor din alte tari. Sa reduci totul la salarizare, adica sa pompezi bani intr-un sistem nereformat, fara sa te intrebi ce obtii la iesirea din sistem este o eroare grava. Actualul guvern face pasi in directia cea buna, dupa parerea mea prea timizi.

  • Întrebarea nr. 10 grig

    As dori sa adresati sau sa faceti o paralela intre performante si salariu, mai exact care sunt criteriile de performanta in functie de care se platesc salariile profesorilor sau in functie de care sunt chiar promovati sau retrogradati (inclusiv concediati).

    Poate ca nu ar fi rau daca am afla chiar moduri in care sunt stimulati profesori, elevii sa faca performante, sau motive suficient de bune pentru a da profesorii afara sau exmatricula elevi.

    • Stefan Vlaston

      Am raspuns, dar e o problema prea importanta sa nu merite sublinieri. Acum si nici in noua lege, nu se prevad mecanisme clare de legare a salariului de performanta. Cel mult cele 30% sporuri permise de legea salarizarii unitare. Nu exista mecanisme pentru a stabili ca un profesor este incompetent. Totusi, un lucru bun este prevazut in noua lege: decizia angajarii, evaluarii si concedierii unui profesor apartine Consiliului de Administratie al unitatii, care are mai multe motive sa actioneze in conformitate cu interesele elevilor. Sa speram ca acest Consiliu va gasi mijloacele si metodele credibile sa evalueaze si, daca e cazul, sa sanctioneze salariatii, nu neaparat profesori.

  • Întrebarea nr. 11 dana

    1. Problema cea mai mare este in invatamantul universitar. De ce s-au dat atatea titluri universitare unor oameni ca 'Genica Boierica, Dinel Staicu etc'. De ce sunt atati de multi prof. universitari fara nici macar 10 articole cotate ISI?Cand reevaluati titlurile universitare date dupa anii 1990? Cand?
    Propunerea ar fi , sa fii profesor universitar, numai daca ai minim 10 articole cotate ISI.
    2. Nu sunt de acord cu desfiintarea titularizarii deoarece se permite directorilor sa-si angajeze pilele sau oameni contra bani sau bunuri materiale. De ce nu dati titularizarea cu subiecte grele formulate de MEC , ca sa fie profesor numai cine ia examenul .
    3. De ce nu desfiintati Inspectoratelor Judetene sursa a coruptiei din sistemul de invatamant? Sunt prea multe structuri in sistemul scolar.
    4. De ce nu numiti directorii in urma unui Concurs National dat de MEC ? Atunci ar fi depolitizare!
    5. De ce vreti sa inchideti scolile de la tara care au mai putin de 100 de copiii si sa-i plimbati cu autobuzele care nu prea mai merg, la alte scoli care au copii mai numerosi? Unii parinti nu-si vor mai da deloc copii la scoala daca le desfiintati scolile nou construite! De ce le-ati mai construit atunci scoli?

    • Stefan Vlaston

      1. Din pacate nici proiectul noii legi nu prevede mecanisme de reevaluare si revalidare a titlurilor universitare si doctorale emise in trecut. Ceeace inseamna ca si mai departe oameni cu adevarat performanti vor sta la „aceeasi masa” cu specialisti care si-au cumparat titlurile avand bani si uzand de trafic de influenta.

      Vor avea aceleasi salarii sau poate chiar mai mari. Este in adevar o mare nedreptate, dar nu exista vointa, nici a actualului ministru, sa corecteze situatia.

      2. Directorii nu vor avea niciun interes sa-si angajeze cunostintele pentru ca-si va pierde si el postul, iar angajarile se vor face cu girul Cons. De Administratie.

      3. Si la concursurile nationale s-au facut destule fraude ca sa avem deplina incredere in ele. Comunitatea scolara (parinti, elevi, profesori) ar trebui sa inceapa sa-si apere interesele, inclusiv prin angajarea directorilor, prin reprezentantii din Cons. De Administratie

      4. Nu exista suficienti bani si nici cadre calificate pentru a tine in functiune scoli cu 10-20 de elevi. Transportul de la sat in centrul comunal inseamna cativa km se pot fi parcursi intr-o jumatate de ora.

  • Întrebarea nr. 12 Mihai

    1) vroiam sa stiu daca universitatile din Romania sunt in Top 500 in ceea ce priveste salariile
    2) as fi vrut ca dl. Vlastom sa-mi raspunda in ce masura considera normala o asociere intre plata si performanta, discutata in context global, nu national.
    3) credeti ca sistemul universitar din Romania ofera conditii de performanta unui profesor performant (nu ar fi mai simplu si mai eficient pentru acesta sa plece la o universitate mai bine cotata din Uniunea Europeana)?

    Ca o completare: am trait o perioada in Statele Unite (unde am absolvit un program de master) si o perioada in Marea Britanie. Dupa ce am revenit in Romania (ca profesor universitar in domeniul economic) m-a frapat usor expresia romaneasca "ieftin si bun" - un concept care nu i se pare real nici unui american si nici unui britanic si, banuiesc, nici unui neamt. Acest concept presupune ca o persoana este pacalita - fie cea care ofera mult pe bani putini, fie cel care crede ca obtine mult pe bani putini, dar de fapt obtine exact ceea ce plateste. Banuiesc, fara a face un studiu in acest sens, ca universitatile din Top 500 ca performante academice sunt cam acelasi din Top 500 si ca venituri ale profesorilor. Daca dl. Vlaston doreste sa aplice acest concept invatamantului din Romania cred ca isi fura (el, ca si Guvernul) singur caciula.

    • Stefan Vlaston

      1. Probabil ca da, pentru rectori si unii profesori care cumuleaza n norme. Desi nu merita respectiva salarizare. Pe urma trebuie sa tinem cint de PIB/locuitor, cand vorbim de salarizare.

      2. Este esentiala corelarea intre salarizare si performanta, am raspuns deja.

      3. Poate sa plece si multi chiar o fac. Daca esti legat de familie si de tara, te gandesti ca poti fi de ajutor si aici.

  • Întrebarea nr. 13 elena-elena

    muncim la fel de mult ca si colegii nostri europeni, in conditii de stres si umilinta, fara infrastructura necesara, fara recunoasterea clara a performantelor noastre ca dascali.
    si totusi, avem salarii de mizerie.
    cum vrea guvernul sa facem performanta, cand ne plateste ca pe femeile de serviciu din agentia guvernamentala X? cine poate trai normal, fara compromisuri, din 10 milioane de lei vechi? ar putea ministrul sa traiasca din banii astia, cu familia sa?
    de ce nu suntem platiti european, daca ni se cere mereu calitate europeana? cand ne vor reda guvernantii prestanta, respectul din partea societatii, recunoasterea, ca pe vremea interbelica, si cand nu vom mai fi cersetorii bugetului, ultimii din coada grilei de salarizare?
    cum sa ma respecte si sa ma asculte pe mine elevul meu, cand ma dispretuieste constant, el si familia lui, pentru ca stie ca abia imi duc zilele dintr-un salariu rusinos? cum sa il conving eu ca e minunata invatatura, ca e singurul bun neperisabil, ca e garantia unei cariere de succes, cand ma vede cat de greu ma descurc ca profesor ?
    exista vreo solutie pentru suferinta aceasta a noastra, a celor mai multi din sistem, care nu facem meditatii fiindca predam materii de cultura generala de care, din pacate, nimeni nu mai are nevoie...? Astept un raspuns real.

    • Stefan Vlaston

      Salarizarea depinde si de PIB/locuitor. La resursele tarii noastre nu ne permitem mai mult. Iata, ne imprumutam masiv sa platim salariile si pensiile si nimeni nu stie cand vom returna acesti bani. Problema este ca nu sunt salariile diferentiate. Sunt de acord ca profesorii foarte buni sa primeasca salarii foarte mari, iar ceilalti mai mici, astfel incat suma globala sa fie aceeasi, cea oe care ne-o putem permite, fara sa devenim o alta Grecie a UE.

      Cat despre prestanta (prestigiu), acesta nu se da, nu se ia, nu se impune. Se castiga. Si nu neaparat prin haine de firma sau masina de fitze.

  • Întrebarea nr. 14 crap

    1. cat de convins sunteti ca profesorii universitari germani sunt mai bine pregatiti decat cei din romania?
    2. este calitatea invatamantului o reflectie a sanatatii societatii per ansamblu? cu alte cuvinte credeti ca poate deveni performant doar cu schimbari structurale si fara aportul societatii pe ansamblu? (ma refer la o ecomie solida care sa ofere oportunitati reale, deci si motivatii reale, si la necesitatea unei schimbari de mentalitate fata de valorile fundamentale: integritate, perseverenta, a sta pe propriile picioare etc)

    • Stefan Vlaston

      2. Este adevarat, invatamantul este oglinda societatii, nu poate fi nici mai bun nici mai rau decat aceasta. Dar ne asteptam sa fie si motorul schimbarii societatii, cel putin in privinta schimbarii mentalitatilor. Se zice, cu suficient temei: Cum arata educatia astazi, asa va arata societatea maine.

  • Întrebarea nr. 15 Imanuel

    Pe langa cele semnalate de forumistii anteriori,
    as dori sa ridic probleme intim legate de performanta in invatamantul superior:
    problema eticii academice, si, in particular,
    a modului in care sunt tratati tinerii cercetatori de catre mai batranii din sistem.
    Va vorbesc din proprie experienta.
    Ca sa o scurtez: m-am intors in tara cu un doctorat din SUA, ca apoi sa ma incadrez intr-o universitate romaneasca, pe baza unui contract de cercetare finantat de statul roman.
    Directorul centrului unde activez, este un fel de vedeta locala, si chiar vazut ca un reformist al sistemului: implicat in tot felul de comisii si comitete, etc.
    Pe de alta parte, am fost presat constant de acest director/profesor sa produc articole pentru conferinte, precum si material pt o carte a dumnealui (ceilalti colegi nefiind disturbati din somn in nici un fel).
    Cum vad domnii Vlaston si Scwartz astfel de fenomene, care par sa se fi generalizat in Romania ? La fel "performeaza" profesorii si in Germania ?
    (intamplator, domnul director de care vorbesc a activat si in Germania; poate acolo e la fel ?)
    Uimitor, am fost acuzat in mod sistematic de acest director cum ca "nu sunt om de echipa",
    si ca deci nu poate sa-mi gaseasca o pozitie permanenta in centrul dumnealui.
    Pe de alta parte am contribuit consistent la conceperea si scrierea de proiecte
    de cercetare care sa aduca finantare acelui centru.
    In plus, a fi om de echipa inseamna sa-ti pui toti colegii, inclusiv seful, coautori la contributii pur personale ?
    Care este practica in Germania in acest sens ?
    Cam care este media de productie stiintifica asteptata de la un cercetator, sau profesor in Germania (un paper/an, doua, trei ?)?
    Cum se rezolva in Germania conflictele de etica: este "batranul" sustinut total de sistem
    si tanarul blamat pt ca a indraznit sa cracneasca ? Exista astfel de conflicte acolo ?

    • Stefan Vlaston

      Cunoastem aceste situatii. Prin noua lege se limiteaza varsta pentru functionarea in invatamatul superior, ca titular, la 65 de ani. Se vor elibera multe posturi prin plecarea la pensie a celor care au depasit aceasta varsta. De asemeni, nu se mai permit rude cu functii de conducere in aceiasi universitate.

  • Întrebarea nr. 16 nicolae

    Buna ziua,
    Credetzi ca ar trebui ca Romania sa revina la invatzamantul anilor ,80 ?
    Pun aceasta intrebare intrucat in 1992 cand am ajuns in Germania si mi-am dat fetitza la scoala mi s-a spus dupa un trimestru, ca fetitza mea este un geniu. Bineintzeles ca nu era, in tzara era de nota 7-8 !
    Ulterior mi-au spus ca au mai avut experientze cu copii din Romania si au fost surprinsi de nivelul cunostintelor pe care le aveau. ,,Sunt cu 2-3 clase (scolare) peste nivelul din Germania" !
    Hai sa ne gandim si sa nu respingem apriori...poate ar trebui sa revenim la sistemul de invatzamant al anilor 80 ???

    • Stefan Vlaston

      Altul este acum contextul social politic economic. Chiar apartenenta la UE face imposibila aceasta revenire. Copilul dv. Beneficia de o educatie deosebita din familie, nu inseamna ca toti erau la fel.

  • Întrebarea nr. 17 niccolletta

    Buna ziua,
    Cateva aspecte de interes:
    1.As dori daca se poate sa ne oferiti o perspectiva comparata a cadrului de formare pedagogica a unui profesor din gimnaziu si al unuia de liceu ca sa intelegem de ce profesorii din Ge si cei din Ro nu au aceleasi competente dobandite dupa absolvirea unei forme de invatamant superior.
    2. Cum se face formarea continua si cine asigura in Ge supervizarea profesorilor?
    3. Elevii si parintii ca beneficiari directi si indirecti au un cuvant de spus care este luat in seama la evaluarea profesorilor? Daca da, in ce masura?

    Va multumesc,
    Nicoleta

    • Stefan Vlaston

      1.Formarea initiala a profesorilor este acum deficitara in Romania. Proiectul de lege are lucruri bune in aeasta directie. Masterat platit de stat, mentorat un an de zile, apoi definitivatul. Sa speram ca se va imbunatati dupa aplicarea legii.

      2. Parintii au 1/3 reprezentanti in Consiliul de Administratie si isi vor spune cuvantul inclusiv la evaluarea profesorilor.

  • Întrebarea nr. 18 DinuD

    am si eu o intrebare:
    cum vad cei doi invitati "granitza" intre interesul justificat al sindicatelor din invatamint asupra salariilor si conditiilor de lucru ale profesorilor si presiunile efectuate de aceleasi sindicate asupra Legii (legilor) invatamintului?
    Pina unde este normal sa se amestece sindicatele si (cam) de unde incepe abuzul?
    Care este situatia (referitoare la acest aspect) in Germania? Acolo exista vreo organizatie profesionala a profesorilor care sa se consulte cu cei din Minister sau tot sindicatele sunt parteneri de dialog?
    Multumesc anticipat pentru raspunsuri.

    • Stefan Vlaston

      Sindicatele sunt indreptatite sa se ocupe de salarizare si conditiile de munca ale profesorilor. Sunt parteneri de interese. Asta nu inseamna sa "dicteze" conditii si salarii, mai ales ca tara e in criza economica. Iar jocul cu grevele afecteaza elevii, victime inocente ale sistemului. Ei chiar nu au nicio vina si platesc oalele sparte de cei mari.

  • Întrebarea nr. 19 mE

    1. Credeti că se pot realiza criterii corecte de competenţa a profesorilor având în vedere ca elevii provin din medii sociale extrem de diferite?
    ex: Exista scoli in rural unde elevii sunt indemnati sa vina la scoală pt corn si lapte, pregatirile atat de mult blamate se fac gratuit şi chiar în aceste conditii vin f putini la orele suplimentare.
    2. De ce exista clase peste maximul admis de lege(30 elevi pt. ciclul gimnazial) iar din toamnă se pune problema comasarii altor clase tot peste maximul legal?
    Oare in clasele de 35-40 de elevi profesorul poate realiza aceeasi performantă? Parintii care blamează profesorii nu se gandesc ca nici profesorii nu sunt platiti in unele cazuri după volumul de muncă?
    Faptul ca în padurea profesorilor există uscaturi nu trebuie sa duca la taierea pădurii. Reforma este necesara dar in conditiile stipulate de noua lege sistemul va deveni mai bolnav si va fi populat cu persoane din ce in ce mai putin dedicate educatiei.
    Si mai punem elevul pe primul plan?
    Un patron care angajeză personal oare nu doreste ca produsele care le realizează in firmă sa fie de calitate. Si pentru acest lucru nu isi califică periodic personalul?
    ...................................................

    • Stefan Vlaston

      1.Se pot realiza. Am propus introducerea conceptului de "progres scolar", care nu inseamna performante inalte,de tip olimpiade. Ar fi trebuit sa fie definit in lege, apoi o metodologie de cuantificare, care sa inlature factorul subiectiv, profesorul. Se poate cu ajutorul aplicatiilor informatice. Apoi toata evaluarea profesorilor, scolilor, mmanagerilor, se putea face in functie de "progresul scolar". Un exemplu: intr-o comunitate refractara la educatie, progres scolar este alfabetizarea copiilor din acea comunitate.
      2. Noua lege are foarte multe lucruri bune, inclusiv promovarea intereselor elevilor. sa nu uitam ca scoala este locul in care copiii se formeaza ca viitori adulti.

  • Întrebarea nr. 20 catalina

    Cine/ ce anume stabileste ca profesorii sunt bine/ slab pregatiti?
    Un student care termina anul acesta o facultate care-i permite sa fie profesor, cum afla el dak e bine pregatit pentru aceasta meserie sau nu? O simpla nota luata la examenul de titularizare? Si dak ia 10 la titularizare si nu are loc de munca decat la Cucuietii din deal, unde n-are cum sa faca performanta, deoarece scoala acolo e mai mult institutie sociala decat educationala, inseamna ca e prof. slab? De ce toata lumea spune ca profesorii tineri sunt slab pregatiti?! E mai pregatit un profesor care a absolvit facultatea inainte de '89, plin de cunostinte teoretice, dar care nu aplica metodele si materialele didactice moderne pentru invatare si evaluare, care nu stie sa foloseasca computerul, nu este la curent cu sau respinge problemele lumii contemporane, se descurca greu cu managementul clasei de elevi?

    • Stefan Vlaston

      In adevar, meseria de dascal presupune talent si vocatie, dragoste pentru copii si altruism. Putem vorbi chiar de o parte inefabila a meseriei, care nu se poate cuantifica. Cel mai simplu ar fi sa cuantificam rezultatele activitatii profesorilor. Daca rezultatele (progresul scolar) sunt bune sau foarte bune, este mai putin important cum ajunge la ele. Nu intamplator spun elevii ca "ne plac materiile la care ne plac profesorii". E drept ca si curriculumul contribuie, sau nu, la confortul relatiei profesor-elev. Noua lege lasa Cons. de Administratie dreptul de a evalua profesorii, functie de contextul in care acesta isi desfasoara activitatea. Este foarte bine asa.







3107 vizualizari

  • intrebari (Miercuri, 21 aprilie 2010, 13:15)

    Ted [anonim]

    Intrebari:
    1. cate ore de practica se considera a fi necesare unui student pentru a deveni inginer?
    2. in ce cazuri este necesara perioada de stagiatura si cat timp se recomanda a fi?
    3. profesorii din alte tari sunt platiti suplimentar pentru a-si cumpara carti sau alte materiale de documentare pentru a fii la curent cu noile descoperiri in domeniul lor de activitate (alte categorii ex. inginerii nu beneficiaza de astfel de bonusuri pentru face parte din natura profesiei)?
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 17:43)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ted

      1. Pentru viitorii ingineri exista diferite forme de practica:
      - inaintea inceperii unui studiu tehnic
      - in timpul studiului
      - in timpul redactarii lucrarii de diploma
      - dupa absolvirea facultatii

      Academia germana ptr. stiinta & tehnica din München recomanda facultatilor sa le ofere timp suficient tuturor studentilor ptr. absolvirea practicii.
      Practica este partial obligatiorie (difera de la facultate la facultate) - e mai mult o regula nescrisa: un student viitor inginer are sanse mult mai bune sa gaseasca un job, daca are o practica de cel putin 6 luni. Foarte bine cotate sunt practicile in productie, intr-o firma din strainatate.

      2. Stagiatura e necesara, in mai toate domeniile. Ea devine obligatorie, de pilda, ptr. profesorii care vor sa intre in serviciul public (Beamte). Durata unui "Referendariat" este de 24 de luni si se incheie cu cel de-al 2-lea examen de stat. O situatie asemanatoare intalnim la absolventii facultatii de drept.

      3. Salariile profesorilor sunt reglementate dupa o grila destul de complicata, cu diferite categorii (de la stagiar pana la profesor universitar) - dar "spor" ptr. carti n-am auzit pana acum:))
  • invatamantul nemtesc (Miercuri, 21 aprilie 2010, 14:16)

    mirela [anonim]

    Buna ziua,

    Inca de la inceput, eu vreau sa va spun ca nu sunt de acord cu greva profesorilor. Inteleg, sunt neultumiti, salariile sunt mici, dar situatia lor se regaseste si la nivelul altor categorii ale populatiei...sa nu mai spunem de pensionari.
    Iata intrebarile mele:
    1. Care este salariul mediu al unui profesor din Germania, comparativ cu Romania?
    2. Universitatile romanesti nu se regasesc in TOP 500 al celor mai performante din lume, ca tot veni vorba de performanta...as vrea sa il intreb pe domnul Vlaston cum comenteaza aceasta informatie, iar pe domnul Schwarzt daca din acest top fac parte si universitati din Germania.
    3. Cum sunt "amendati" profesorii care nu obtin performante? In Romania, aceasta metoda nu se prea practica - sa ma corecteze domnul Vlaston daca gresesc. Care este situatia in Germania? Si inca o intrebare - cand a fost organizata, ultima data, in Germania greva generala in invatamant? Cat a durat si care au fost efectele?
    Multumesc!
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:17)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirela

      2. este una dintre dovezile ca invatamantul nostru superior este neperformant, daca il masuram cu standarde internationale. In TOP 500 Polonia are 3 universitati, Cehia 2, iar Ungaria una. Reactia universitarilor nostri este mereu aceeasi: invatamantul nostru este subfinantat. Numai ca o parte dintre aceeasi universitari au salarii rezultate din cumuluri de 4000-7000 euro net/luna. Atunci cum ramane cu acuza de subfinantare?
      3.O mare eroare a organizarii invatamantului nostru, eroare pe care nici viitoarea lege n-o corecteaza, provine din faptul ca salarizarea profesorilor, ca de fapt a tuturor bugetarilor, nu este legata strict de performante, de rezultatele muncii. Salarizarea se face dupa grade si vechime, criterii comuniste, nici necesare nici suficiente pentru o prestatie de calitate si care, in plus, indeparteaza tinerii performanti de sistem. Mai grav, nu exista o metoda, un mecanism de stabilirea performantelor profesorilor.
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 17:26)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirela

      1. Salariul mediu difera de la oras la oras, el depinde de mai multi factori - de pilda, daca profesorul este functionar public (Beamter) sau angajat cu contract. Salariul mediu variaza intre 2.600 Euro (Berlin) si 3.400 Euro (Burghausen). Profesorii functionari publici platesc mai putine taxe sociale, deci au salariul net mai mare. Dar: le este interzisa participarea la greve. Doar profesorii angajati cu contract pot intra in greva.

      2. Exista mai multe top-uri ptr.universitati. In ranking-ul "Shanghai" din 2009, 5 universistati germane au intrat in TOP-ul 100 (LMU München - 55, TU München - 57, Uni Heidelberg - 63, Uni Göttingen - 90, Uni Bonn - 98.

      3. Profesorii sunt evaluati periodic. Directorul scolii are obligatia sa evalueze personalul didactic. Profesorii "fara performante" nu sunt promovati, de regula, intr-o categorie de salarizare superioara. Situatiile grave sunt raportate instantelor superioare, care iau decizii de sanctionare pana la suspendare.
  • :) (Miercuri, 21 aprilie 2010, 14:23)

    mihai [anonim]

    Un tiz de-al meu, posta la intalnirea online de saptamana trecuta, o intrebare pentru domnul mnistru Funeriu, fara a primi un raspuns concret. Imi permit sa reiau aceasta idee:
    Am inteles ca toate criteriile de promovare in conferentiar, profesor si conducator de doctorat se vor aplica DOAR DE ACUM INAINTE. Ce ne facem cu profesorii universitari care au promovat pana acum si care nu merita titlul respectiv? Sunt foarte multi dintre ei care habar nu au sa scrie 2 randuri intr-o limba de circulatie internationala. Cum sau cand vor fi evaluati acesti oameni?
    Si as mai avea cateva nelamuriri: ce se intampla cu elevii care sunt nevoiti sa invete de la suplinitori slab pregatiti? Ar exista vreo solutie in acest caz?
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:07)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui mihai

      Ramane, intr-adevar, nerezolvat, amestecul de valoare si nonvaloare. Exista persoane care si-au „cumparat” titlurile universitare si/sau doctorale si care acum profita, inclusiv salarial de aceste titluri. Statul ar putea, daca ar dori, sa initieze o reevaluare a titlurilor asupra carora planeaza suspiciuni, utilizand organisme credibile ale Uniunii Europene. Nu cred insa ca exista vointa pentru o astfel de actiune. Asa ca „doctori” precum Genica Boierica, Dinel Staicu, Nicolae Mischie, Catalin Voicu, pot dormi linistiti.
  • germania (Miercuri, 21 aprilie 2010, 14:47)

    daniela [anonim]

    Intrebare pentru Robert Schwartz

    Anul trecut, cotidianul Bild atragea atenţia că lipsa de profesori este tot mai dramatică în Germania si ca tot mai multi profesori din Romania si Germania au fost angajati in scolile nemtesti. S-a mai schimbat situatia intre timp? Oricum, tin minte ca profesorii romani aveau nevoie de cursuri speciale de pedagogie pentru a ajunge sa predea acolo ...oare romanii nu erau suficienti de pregatiti sau este vorba doar o chestiune de procedura?
  • Intrebari (Miercuri, 21 aprilie 2010, 14:47)

    Cristian [anonim]

    Buna ziua,

    urmatoarele intrebari din partea mea:

    1. Profesorii universitari in Germania primesc mai nou contracte limitate, nemafiind automat asimilati functionarilor de stat - ar fi un asmemenea model o prima bresa in dinastiile din universitatile romanesti?

    2. Citi profesori care au atins virsta pensionarii mai sunt tinuti in sistem in Germania?

    3. Sistemul universitatilor de elita, introdus in urma cu citiva ani in Germania - ce concluzii ar avea si cum s-ar putea adapta invatamintului romanesc?

    4. In invatamintul preuniversitar, este recomandabila aplicarea unui calificari medii? In RO toata lumea da bacaluareat, fie ca e vorba de un colegiu national, fie ca vine de la un liceu industrial. Sub acest nivel nu exista nimic, doar scoala generala si fostele scoli profesionale. Ar fi modelul 'Realschule' o optiune pt cei cre doresc sau pot doar sa aiba o calificare medie?
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 18:23)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristian

      1. Si contracatele limitate ofera posibilitatea trecerii in serviciul de stat, dupa o perioada de 2-3 ani. Modelul e bun, concurenta produce performanta & calitate.

      2. Nu exista un numar oficial, dar exista profesori pensionati, care continua activitatea pe baza unui contract individual de angajare. Tendinta generala este insa, ca acest contract sa fie limitat "pana la gasirea unui candidat calificat" care sa preia postul.

      3. Asa numitele universitati de elita beneficiaza de cca. 100 de milioane de Euro, fiecare, pe o perioada de 5 ani - rezultatele sunt inca destul de modeste (vezi TOP 100 Shanghai-Ranking 2009 - doar 5 universitati germane; vezi si raspunsul ptr. Mirela) Apoi: criteriile de evaluare ale diferitelor top-uri sunt destul de "speciale": numarul "nobelizatilor", lucrari publicate in reviste de specialitate ("Science & Nature"), un punctaj al articolelor de specialitate etc.

      4. Da, cred ca "modelul german" ar fi o optiune pentru cei ce nu vor sa studieze.
  • eu zic ca-i manipulare (Miercuri, 21 aprilie 2010, 14:58)

    robert [anonim]

    Cred ca ati pus foarte bine problema. Ce citesc eu printre randuri?
    Ies in strada, cer salarii mari, dar cand este vorba despre performante si rezultate....ramane de vazut. Nu sunt de acord cu noua lege a educatiei, admit ca sistemul de invatamant din Romana este la pamant, dar am impresia ca este vorba de manipularea cadrelor didactice. As vrea sa cunosc punctul de vedere al celor doi invitati in legatura cu aceasta problema.
    Cum sunt evaluati profesorii din Romania? Cred ca ar fi fost corect ca salarizarea sa se faca in functie de performante. Nu este corect ca un profesor bun sa primeasca aceiasi bani ca unul mai slab pregatit.
    Cum sunt evaluati profesorii din Germania? Cat de dotate sunt scolile cu aparatura didactica? Cum sunt relatiile profesori - parinti?
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:07)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui robert

      Despre salarizarea cadrelor didactice am raspuns mai sus. Cadrele didactice nu sunt manipulate, le convine situatia in care nu trebuie sa dea socoteala pentru rezultatele activitatii si sa aiba salarii cat mai mari. Sindicatele pentru asta se si bat: salarii mari si lipsa totala de control din partea statutului si a beneficiarilor.

      Noua lege incearca sa repare aceasta situatie dar nu reuseste sa rezolve toate problemele.
  • Buna ziua, (Miercuri, 21 aprilie 2010, 15:06)

    mihai [anonim]

    In Romania performanta sistemului educational si, in mod particular, a profesorilor este, din punctul meu de vedere, foarte scazuta: un sistem de invatamant incarcat excesiv, materii a caror prezentare este bazata preponderant pe acumulare teoretica si mai putin pe dezvoltarea unor abilitati practice ale copiilor. In programa de invatamant romanesc nu se pune aproape deloc accent pe dezvoltarea abilitatilor de comunicare, de dezvoltare a capacitatii de analiza si gandire creativa, de aplicare a cunostintelor in practica, de lucru in echipa sau pe bucuria copiilor de a invata sau a descoperi ceva.
    La noi se merge exclusiv pe teorie fada, si aceea predata la un nivel mediocru, atat din punct de vedere pedagogic, cat si tehnic, iar cantitatea de materii si informatii predate cred ca depaseste un prag logic, pana la care un copil normal acumuleaza aceste info cu eficienta maxima.
    Intrebari:
    1)exista studii care sa defineasca clar cantitatea de informatii teoretice si practice ce trebuiesc transmise unui copil? In Germania se tine cont de asa ceva?
    2)Cat trebuie sa fie teorie si cat programe de dezvoltare a unor abilitati (comunicare, interactiune, lucru in echipa, etc) intro programa de invatamant?
    3)In Romania multi profesori conditioneaza notele date copiilor de meditatiile pe care e dispus sa le ofere in particular cu diversi elevi. Aceste meditatii reprezinta si o sursa substantiala de venituri in plus pentru profesori, venituri nedeclarate si neimpozabile. Exista asa ceva in Germania? Cum ati reglementat aceasta anomalie?
    Multumesc!
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 17:44)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui mihai

      Aveti dreptate, curricula noastra nu este adaptata particularitatolor de varsta ale copiilor si pietei muncii.
      Simultan cu noua lege se asteapta si o reforma curriculara, propusa in proiect, astfel incat lucrurile sa intre pe un fagas nou si din acest punct de vedere. In UE se rezolva problemele, trebuie sa ne inspiram si noi de la ei (cele 8 competente cheie)
      Pana acum avem un curriculum preponderent teoretic, ori nu toti copii au o inteligenta dominant teoretica. Cu ceilalti ce facem?
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 18:37)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui mihai

      1. Exista un echilibru sanatos, care incepe deja la invatamantul primar.

      2. Nu cred ca trebuie cuantificat/generalizat. Depinde si de specialitatea aleasa(liceu de arta, de muzica, de informatica, liceu cu profil sportiv,) ... Echilibrul trebuie sa fie "sanatos", cred.

      3. Meditatiile, ce subiect interesant: ele sunt necesare ptr. obtinerea unor performante. In niciun caz profesorii de la clasa n-ar trebui sa-si mediteze elevii proprii. In Germania exista centre specializate, care ofera meditatii la toate materiile. Tariful e afisat, profesorii sau studentii colaboratori au un salariu/onorariu, se platesc impozite - deci e o situatie normala.
  • Pentru domnul Schwartz si invitati (Miercuri, 21 aprilie 2010, 15:35)

    EC [anonim]

    1. Ce procent din totalul studentilor germani sunt angajati in primul an de la finalizarea studiilor?
    2. Se face diferentierea intre universitatile de elita si cele mediocre? Daca da, cum?
    3. Ce calificativ credeti ca ar fi obtinut domnii Militaru si Vlaston la evaluarile facute in sistemul de educatie german?
    4. V-as ruga sa precizati pentru cateva dintre universitatile germane din top 500 care este nivelul finantarii comparativ cu universitatile romanesti? Ma intereseaza raportul: total finantare/numar cadre didactice.
    5. Legal, exista posibilitatea ca o universitate sa-i interzica sotului/sotiei unui cadru didactic ocuparea unui post prin concurs?
    6. Ce parere aveti de "cercul inchis" la nivel european in ceea ce priveste cercetarea? De ce universitatile din Est (Ungaria, Polonia, Cehia etc.) nu pot castiga in calitate de coordonator proiecte europene, ci doar ca si partener?
  • intrebare si un raspuns. (Miercuri, 21 aprilie 2010, 15:40)

    Gigel Militaru [anonim]

    Intrebari pentru domnul Schwartz:

    1) Citi profesori universitari din Germania au salarii de la 3--4-5 univerisitati de stat, prin cumuluri de salarii bugetare sau cumul, tot de la stat de la alta institutie bugetara (Institute de Cercetare ale Academiei, alte institutii publice etc)?

    Edu Cer va prezentat o lista de oligarhi universitari romani care au prin aceste cumuluri ilegale salarii nete de peste 6000 Euro pe luna.

    2) Ce salariu net are un profesor universitar din Germania?

    Intrebari pentru domnul Stefan Vlaston. La experienta profesionala si de viata pe care o aveti va intreb doua lucruri:

    1) Ce sanse dati (matematic, in procente :)) actualului proiect de lege sa fie votat de actualul Parlament intr-o forma care sa demafiotizeze sistemul actual?

    2) Avind in vedere "reteaua" (deranjati ca le sunt afectate puterea, banii si averile ilegale) formidabila care s-a pus in miscare contra domnului Funeriu ce sanse ii dati sa mai fie ministru la 15 septembrie 2010?

    La intrebarea asta:

    "Citi profesori care au atins virsta pensionarii mai sunt tinuti in sistem in Germania?"

    raspund eu. NICI UNUL. Asta e legea intr-un mediu universitar sanatos.
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:09)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui Gigel Militaru

      Este greu de spus. Avand in vedere actuala majoritate parlamentara legea va trece, dar fara conditia pusa de dv. Probabil sunt sanse 70%.

      Sanse ca dl Funeriu sa fie ministru la 15 septembrie: 50%

      La intrebarea asta:

      "Citi profesori care au atins virsta pensionarii mai sunt tinuti in sistem in Germania?"

      raspund eu. NICI UNUL. Asta e legea intr-un mediu universitar sanatos.
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 18:07)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Gigel Militaru

      1. Un profesor universitar poate fi, de pilda, si directorul unui institut de cercetare sau profesor vizitator/profesor invitat.

      Exista profesori pensionari, care pot continua activitatea in baza unui contract individual de angajare. A nu se confunda cu situatia unui Prof. Emeritus, care are drepturi suplimentare.

      2. Salariul depinde de mai multi factori(categoria/grupa de salarizare, sporuri)... Salariul brut pe an e de cca. 150.000 Euro.
  • . (Miercuri, 21 aprilie 2010, 15:41)

    Ivanu [utilizator]

    Buna ziua.
    Am absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare din cadrul uneia dintre politehnicile din Romania si pot sa spun ca situatia este peste limita imaginatiei: lucrarile de laborator sunt aceleasi de peste 15-20 de ani la unele materii si unele indrumare de laborator sunt tiparite inainte de 1980.

    Am 3 intrebari pentru domnul Vlaston:
    1. Cum se poate face o evaluare corecta a disciplinelor predate pentru a vedea in ce procent corespund realitatii actuale?
    2. De ce le este permis facultatilor sa scolarizeze un numar extraordinar de mare de studenti, din care majoritatea nu raman cu nimic dupa absolvire? Cum poate fi combatut acest fenomen?
    3. De ce nu se introduce admiterea la facultatea pentru absolut toate facultatile din Romania in conditiile in care Bacalaureatul este "furat" iar Romania nu are nici o universitate in Top 500, in timp ce Rusia, de exemplu, o tara care a trecut printr-o aspra criza economica intre 1990 si 2000, are cel putin 3-4?

    Va multumesc anticipat. Cu respect.
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:09)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ivanu

      1.Este sarcina precisa a ARACIS, care a concluzionat recent ca 2/3 dintre universitatile romanesti merita „grad ridicat de incredere”, adica sunt perfecte. O parte din vina o au si studentii, mai ales cei platitori de taxe, ca nu bat cu pumnul in masa sa ceara o pregatire adecvata pietei muncii. Daca se multumesc doar sa „cumpere diplome”, vor regreta la un moment dat banii pierduti, cand angajatorii nu se vor uita doar la diplome ci mai ales la ce competente are candidatul la un job.

      2. Setea de bani a „oligarhiei academice” si neputinta statului, prin ARACIS, de a face ordine in sistem. Adica de a acredita doar acele programe de studii care sunt de calitate. Se poate rezolva renuntand la serviciile ARACIS si apeland la alte agentii de evaluare a calitatii din EQAR, Registrul European al agentiilor de evaluare a calitatii.

      3.Admiterea la facultate poate fi fraudata cel putin la fel de mult ca bacalaureatul, in plus este un atrbut important al autonomiei universitare. Pana la urma trebuie sa recunoastem ca o mare parte din vina apartine amatorilor de „chilipiruri” universitare si angajatorilor, mai ales bugetari, care nu sunt mai exigenti atunci cand angajeaza pe baza de diplome.
  • D-nl Vlaston (Miercuri, 21 aprilie 2010, 16:09)

    Victor [anonim]

    Profesorilori bugetari (Beamten)din Germania le este interzisa greva...pe cand o asemenea lege si in Romania
    Profesorii universitari la 65 ani sunt emeritati...pe cand in Romania asemenea lege?
    Profesorii sunt obligati la cursuri de performanta(Fortbildung)...pe cand si-n Romania asa ceva?
    Profesorilori le este interzis prin lege sa meditze proprii elevi din treapta/clasa,iar daca mediteaza alti elevi ,banii incasati se includ la salariu de impozitare.
    Pe cand in Romania asa ceva?
    Ar fi de pus atatea intrebari si facut atatea paralele,dar spatiul este preamic ptr.o discutie asa de ampla.
    Intreadevar,in comparatie, un invatator sau profesor din Germania castiga mult mai bine decat un prof.din Romania.
    Dar comparand viata,consumul,obligatiile civice, sistemul fiscal dintre cele 2 tari,profesorii germani nu se pot plange ca mor de foame,dar nici ca se vor putea imbogati cu venitul lor.
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:10)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui Victor

      Daca alte tari, in cazul nostru Germania, a gasit solutii pentru problemele enumerate, este cu atat mai regretabil ca Romania nu se gasesc, macar prin copierea celor din alte tari. Sa reduci totul la salarizare, adica sa pompezi bani intr-un sistem nereformat, fara sa te intrebi ce obtii la iesirea din sistem este o eroare grava. Actualul guvern face pasi in directia cea buna, dupa parerea mea prea timizi.
  • salariu vs. performante (Miercuri, 21 aprilie 2010, 16:35)

    grig [anonim]

    As dori sa adresati sau sa faceti o paralela intre performante si salariu, mai exact care sunt criteriile de performanta in functie de care se platesc salariile profesorilor sau in functie de care sunt chiar promovati sau retrogradati (inclusiv concediati).

    Poate ca nu ar fi rau daca am afla chiar moduri in care sunt stimulati profesori, elevii sa faca performante, sau motive suficient de bune pentru a da profesorii afara sau exmatricula elevi.
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:10)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui grig

      Am raspuns, dar e o problema prea importanta sa nu merite sublinieri. Acum si nici in noua lege, nu se prevad mecanisme clare de legare a salariului de performanta. Cel mult cele 30% sporuri permise de legea salarizarii unitare. Nu exista mecanisme pentru a stabili ca un profesor este incompetent. Totusi, un lucru bun este prevazut in noua lege: decizia angajarii, evaluarii si concedierii unui profesor apartine Consiliului de Administratie al unitatii, care are mai multe motive sa actioneze in conformitate cu interesele elevilor. Sa speram ca acest Consiliu va gasi mijloacele si metodele credibile sa evalueaze si, daca e cazul, sa sanctioneze salariatii, nu neaparat profesori.
  • Profesori (Miercuri, 21 aprilie 2010, 17:53)

    dana [anonim]

    1. Problema cea mai mare este in invatamantul universitar. De ce s-au dat atatea titluri universitare unor oameni ca 'Genica Boierica, Dinel Staicu etc'. De ce sunt atati de multi prof. universitari fara nici macar 10 articole cotate ISI?Cand reevaluati titlurile universitare date dupa anii 1990? Cand?
    Propunerea ar fi , sa fii profesor universitar, numai daca ai minim 10 articole cotate ISI.
    2. Nu sunt de acord cu desfiintarea titularizarii deoarece se permite directorilor sa-si angajeze pilele sau oameni contra bani sau bunuri materiale. De ce nu dati titularizarea cu subiecte grele formulate de MEC , ca sa fie profesor numai cine ia examenul .
    3. De ce nu desfiintati Inspectoratelor Judetene sursa a coruptiei din sistemul de invatamant? Sunt prea multe structuri in sistemul scolar.
    4. De ce nu numiti directorii in urma unui Concurs National dat de MEC ? Atunci ar fi depolitizare!
    5. De ce vreti sa inchideti scolile de la tara care au mai putin de 100 de copiii si sa-i plimbati cu autobuzele care nu prea mai merg, la alte scoli care au copii mai numerosi? Unii parinti nu-si vor mai da deloc copii la scoala daca le desfiintati scolile nou construite! De ce le-ati mai construit atunci scoli?
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:21)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui dana

      1. Din pacate nici proiectul noii legi nu prevede mecanisme de reevaluare si revalidare a titlurilor universitare si doctorale emise in trecut. Ceeace inseamna ca si mai departe oameni cu adevarat performanti vor sta la „aceeasi masa” cu specialisti care si-au cumparat titlurile avand bani si uzand de trafic de influenta.

      Vor avea aceleasi salarii sau poate chiar mai mari. Este in adevar o mare nedreptate, dar nu exista vointa, nici a actualului ministru, sa corecteze situatia.

      2. Directorii nu vor avea niciun interes sa-si angajeze cunostintele pentru ca-si va pierde si el postul, iar angajarile se vor face cu girul Cons. De Administratie.

      3. Si la concursurile nationale s-au facut destule fraude ca sa avem deplina incredere in ele. Comunitatea scolara (parinti, elevi, profesori) ar trebui sa inceapa sa-si apere interesele, inclusiv prin angajarea directorilor, prin reprezentantii din Cons. De Administratie

      4. Nu exista suficienti bani si nici cadre calificate pentru a tine in functiune scoli cu 10-20 de elevi. Transportul de la sat in centrul comunal inseamna cativa km se pot fi parcursi intr-o jumatate de ora.
  • Top salarii (Miercuri, 21 aprilie 2010, 18:26)

    Mihai [anonim]

    1) vroiam sa stiu daca universitatile din Romania sunt in Top 500 in ceea ce priveste salariile
    2) as fi vrut ca dl. Vlastom sa-mi raspunda in ce masura considera normala o asociere intre plata si performanta, discutata in context global, nu national.
    3) credeti ca sistemul universitar din Romania ofera conditii de performanta unui profesor performant (nu ar fi mai simplu si mai eficient pentru acesta sa plece la o universitate mai bine cotata din Uniunea Europeana)?

    Ca o completare: am trait o perioada in Statele Unite (unde am absolvit un program de master) si o perioada in Marea Britanie. Dupa ce am revenit in Romania (ca profesor universitar in domeniul economic) m-a frapat usor expresia romaneasca "ieftin si bun" - un concept care nu i se pare real nici unui american si nici unui britanic si, banuiesc, nici unui neamt. Acest concept presupune ca o persoana este pacalita - fie cea care ofera mult pe bani putini, fie cel care crede ca obtine mult pe bani putini, dar de fapt obtine exact ceea ce plateste. Banuiesc, fara a face un studiu in acest sens, ca universitatile din Top 500 ca performante academice sunt cam acelasi din Top 500 si ca venituri ale profesorilor. Daca dl. Vlaston doreste sa aplice acest concept invatamantului din Romania cred ca isi fura (el, ca si Guvernul) singur caciula.
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:22)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihai

      1. Probabil ca da, pentru rectori si unii profesori care cumuleaza n norme. Desi nu merita respectiva salarizare. Pe urma trebuie sa tinem cint de PIB/locuitor, cand vorbim de salarizare.

      2. Este esentiala corelarea intre salarizare si performanta, am raspuns deja.

      3. Poate sa plece si multi chiar o fac. Daca esti legat de familie si de tara, te gandesti ca poti fi de ajutor si aici.
  • salarizare mizerabila (Miercuri, 21 aprilie 2010, 22:16)

    elena-elena [anonim]

    muncim la fel de mult ca si colegii nostri europeni, in conditii de stres si umilinta, fara infrastructura necesara, fara recunoasterea clara a performantelor noastre ca dascali.
    si totusi, avem salarii de mizerie.
    cum vrea guvernul sa facem performanta, cand ne plateste ca pe femeile de serviciu din agentia guvernamentala X? cine poate trai normal, fara compromisuri, din 10 milioane de lei vechi? ar putea ministrul sa traiasca din banii astia, cu familia sa?
    de ce nu suntem platiti european, daca ni se cere mereu calitate europeana? cand ne vor reda guvernantii prestanta, respectul din partea societatii, recunoasterea, ca pe vremea interbelica, si cand nu vom mai fi cersetorii bugetului, ultimii din coada grilei de salarizare?
    cum sa ma respecte si sa ma asculte pe mine elevul meu, cand ma dispretuieste constant, el si familia lui, pentru ca stie ca abia imi duc zilele dintr-un salariu rusinos? cum sa il conving eu ca e minunata invatatura, ca e singurul bun neperisabil, ca e garantia unei cariere de succes, cand ma vede cat de greu ma descurc ca profesor ?
    exista vreo solutie pentru suferinta aceasta a noastra, a celor mai multi din sistem, care nu facem meditatii fiindca predam materii de cultura generala de care, din pacate, nimeni nu mai are nevoie...? Astept un raspuns real.
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:22)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui elena-elena

      Salarizarea depinde si de PIB/locuitor. La resursele tarii noastre nu ne permitem mai mult. Iata, ne imprumutam masiv sa platim salariile si pensiile si nimeni nu stie cand vom returna acesti bani. Problema este ca nu sunt salariile diferentiate. Sunt de acord ca profesorii foarte buni sa primeasca salarii foarte mari, iar ceilalti mai mici, astfel incat suma globala sa fie aceeasi, cea oe care ne-o putem permite, fara sa devenim o alta Grecie a UE.

      Cat despre prestanta (prestigiu), acesta nu se da, nu se ia, nu se impune. Se castiga. Si nu neaparat prin haine de firma sau masina de fitze.
  • Situatia limbii latine in Germania! (Miercuri, 21 aprilie 2010, 22:53)

    tudor vladoi [anonim]

    Cum se face ca in Germania elevii studiaza limba latina (sau care este situatia acesteia in invatamantul german!) si participa la Olimpiada internationala de latina din italia si obtin premii ? Stim ca poporul german nu are obirsie latina, iar noi da...si suntem pe cale sa ne renegam propria limba (eliminand latina din scoli,de la bac, etc!).Considera ca e bine sa fie eliminata?
    Multumesc !
  • intrebari (Joi, 22 aprilie 2010, 2:40)

    crap [anonim]

    1. cat de convins sunteti ca profesorii universitari germani sunt mai bine pregatiti decat cei din romania?
    2. este calitatea invatamantului o reflectie a sanatatii societatii per ansamblu? cu alte cuvinte credeti ca poate deveni performant doar cu schimbari structurale si fara aportul societatii pe ansamblu? (ma refer la o ecomie solida care sa ofere oportunitati reale, deci si motivatii reale, si la necesitatea unei schimbari de mentalitate fata de valorile fundamentale: integritate, perseverenta, a sta pe propriile picioare etc)
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:23)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui crap

      2. Este adevarat, invatamantul este oglinda societatii, nu poate fi nici mai bun nici mai rau decat aceasta. Dar ne asteptam sa fie si motorul schimbarii societatii, cel putin in privinta schimbarii mentalitatilor. Se zice, cu suficient temei: Cum arata educatia astazi, asa va arata societatea maine.
  • Etica Academica si conflictul tineri vs batrani (Joi, 22 aprilie 2010, 5:56)

    Imanuel [anonim]

    Pe langa cele semnalate de forumistii anteriori,
    as dori sa ridic probleme intim legate de performanta in invatamantul superior:
    problema eticii academice, si, in particular,
    a modului in care sunt tratati tinerii cercetatori de catre mai batranii din sistem.
    Va vorbesc din proprie experienta.
    Ca sa o scurtez: m-am intors in tara cu un doctorat din SUA, ca apoi sa ma incadrez intr-o universitate romaneasca, pe baza unui contract de cercetare finantat de statul roman.
    Directorul centrului unde activez, este un fel de vedeta locala, si chiar vazut ca un reformist al sistemului: implicat in tot felul de comisii si comitete, etc.
    Pe de alta parte, am fost presat constant de acest director/profesor sa produc articole pentru conferinte, precum si material pt o carte a dumnealui (ceilalti colegi nefiind disturbati din somn in nici un fel).
    Cum vad domnii Vlaston si Scwartz astfel de fenomene, care par sa se fi generalizat in Romania ? La fel "performeaza" profesorii si in Germania ?
    (intamplator, domnul director de care vorbesc a activat si in Germania; poate acolo e la fel ?)
    Uimitor, am fost acuzat in mod sistematic de acest director cum ca "nu sunt om de echipa",
    si ca deci nu poate sa-mi gaseasca o pozitie permanenta in centrul dumnealui.
    Pe de alta parte am contribuit consistent la conceperea si scrierea de proiecte
    de cercetare care sa aduca finantare acelui centru.
    In plus, a fi om de echipa inseamna sa-ti pui toti colegii, inclusiv seful, coautori la contributii pur personale ?
    Care este practica in Germania in acest sens ?
    Cam care este media de productie stiintifica asteptata de la un cercetator, sau profesor in Germania (un paper/an, doua, trei ?)?
    Cum se rezolva in Germania conflictele de etica: este "batranul" sustinut total de sistem
    si tanarul blamat pt ca a indraznit sa cracneasca ? Exista astfel de conflicte acolo ?
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:24)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui Imanuel

      Cunoastem aceste situatii. Prin noua lege se limiteaza varsta pentru functionarea in invatamatul superior, ca titular, la 65 de ani. Se vor elibera multe posturi prin plecarea la pensie a celor care au depasit aceasta varsta. De asemeni, nu se mai permit rude cu functii de conducere in aceiasi universitate.
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 19:07)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui Imanuel

      Se pare ca e un caz mai special, nu putem generaliza ca acestea ar fi practicile curente in Romania. Nici conflictul intre generatii nu-si poate gasi o solutionare "globala", general valabila... Aici e nevoie de directori cu aptitudini manageriale(managementul pentru rezolvarea conflictelor se invata - fiecare sef de tura/sef de lucrari/director etc. ar trebui sa urmeze cursuri de perfectionare in acest sens).
  • sa revenim la anii ,80? (Joi, 22 aprilie 2010, 11:48)

    nicolae [anonim]

    Buna ziua,
    Credetzi ca ar trebui ca Romania sa revina la invatzamantul anilor ,80 ?
    Pun aceasta intrebare intrucat in 1992 cand am ajuns in Germania si mi-am dat fetitza la scoala mi s-a spus dupa un trimestru, ca fetitza mea este un geniu. Bineintzeles ca nu era, in tzara era de nota 7-8 !
    Ulterior mi-au spus ca au mai avut experientze cu copii din Romania si au fost surprinsi de nivelul cunostintelor pe care le aveau. ,,Sunt cu 2-3 clase (scolare) peste nivelul din Germania" !
    Hai sa ne gandim si sa nu respingem apriori...poate ar trebui sa revenim la sistemul de invatzamant al anilor 80 ???
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:24)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui nicolae

      Altul este acum contextul social politic economic. Chiar apartenenta la UE face imposibila aceasta revenire. Copilul dv. Beneficia de o educatie deosebita din familie, nu inseamna ca toti erau la fel.
  • Formare pedagogica in perspectiva comparata (Joi, 22 aprilie 2010, 12:26)

    niccolletta [utilizator]

    Buna ziua,
    Cateva aspecte de interes:
    1.As dori daca se poate sa ne oferiti o perspectiva comparata a cadrului de formare pedagogica a unui profesor din gimnaziu si al unuia de liceu ca sa intelegem de ce profesorii din Ge si cei din Ro nu au aceleasi competente dobandite dupa absolvirea unei forme de invatamant superior.
    2. Cum se face formarea continua si cine asigura in Ge supervizarea profesorilor?
    3. Elevii si parintii ca beneficiari directi si indirecti au un cuvant de spus care este luat in seama la evaluarea profesorilor? Daca da, in ce masura?

    Va multumesc,
    Nicoleta
    • 1 (Joi, 22 aprilie 2010, 17:27)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui niccolletta

      1.Formarea initiala a profesorilor este acum deficitara in Romania. Proiectul de lege are lucruri bune in aeasta directie. Masterat platit de stat, mentorat un an de zile, apoi definitivatul. Sa speram ca se va imbunatati dupa aplicarea legii.

      2. Parintii au 1/3 reprezentanti in Consiliul de Administratie si isi vor spune cuvantul inclusiv la evaluarea profesorilor.
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 19:23)

      Robert Schwartz [hotnews.ro] i-a raspuns lui niccolletta

      1. De regula, un profesor de gimnaziu/liceu (gimnaziul in Germania incepe cu clasa a 5-a si se incheie cu bacalaureatul -Abitur - dupa clasa a 13-a/a 12-a) are de absolvit, dupa facultate si primul examen de stat, un stagiu de 24 de luni (Referendariat), dupa care da al 2-lea examen de stat si devine functionar de stat.

      2. Exista programe de perfectionarecontinua - cursuri periodice obligatorii, dar si cursuri facultative.

      3. Elevii participa la evaluarea-online a profesorilor lor pe site-uri specializate - dar in scoli, evaluarea o face directorul. El are la dispozitie un catalog de criterii, iar evaluarea trebuie sa fie obiectiva si neutrala. Directorii, la randul lor, sunt evaluati de inspectorii scolari.
      Sigur ca parintii pot interveni oricand - dialogul parinti - scoala este institutionalizat.
  • Unde este granitza? (Joi, 22 aprilie 2010, 14:37)

    DinuD [utilizator]

    am si eu o intrebare:
    cum vad cei doi invitati "granitza" intre interesul justificat al sindicatelor din invatamint asupra salariilor si conditiilor de lucru ale profesorilor si presiunile efectuate de aceleasi sindicate asupra Legii (legilor) invatamintului?
    Pina unde este normal sa se amestece sindicatele si (cam) de unde incepe abuzul?
    Care este situatia (referitoare la acest aspect) in Germania? Acolo exista vreo organizatie profesionala a profesorilor care sa se consulte cu cei din Minister sau tot sindicatele sunt parteneri de dialog?
    Multumesc anticipat pentru raspunsuri.
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 17:12)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui DinuD

      Sindicatele sunt indreptatite sa se ocupe de salarizare si conditiile de munca ale profesorilor. Sunt parteneri de interese. Asta nu inseamna sa "dicteze" conditii si salarii, mai ales ca tara e in criza economica. Iar jocul cu grevele afecteaza elevii, victime inocente ale sistemului. Ei chiar nu au nicio vina si platesc oalele sparte de cei mari.
  • Criterii competenta (Joi, 22 aprilie 2010, 15:10)

    mE [anonim]

    1. Credeti că se pot realiza criterii corecte de competenţa a profesorilor având în vedere ca elevii provin din medii sociale extrem de diferite?
    ex: Exista scoli in rural unde elevii sunt indemnati sa vina la scoală pt corn si lapte, pregatirile atat de mult blamate se fac gratuit şi chiar în aceste conditii vin f putini la orele suplimentare.
    2. De ce exista clase peste maximul admis de lege(30 elevi pt. ciclul gimnazial) iar din toamnă se pune problema comasarii altor clase tot peste maximul legal?
    Oare in clasele de 35-40 de elevi profesorul poate realiza aceeasi performantă? Parintii care blamează profesorii nu se gandesc ca nici profesorii nu sunt platiti in unele cazuri după volumul de muncă?
    Faptul ca în padurea profesorilor există uscaturi nu trebuie sa duca la taierea pădurii. Reforma este necesara dar in conditiile stipulate de noua lege sistemul va deveni mai bolnav si va fi populat cu persoane din ce in ce mai putin dedicate educatiei.
    Si mai punem elevul pe primul plan?
    Un patron care angajeză personal oare nu doreste ca produsele care le realizează in firmă sa fie de calitate. Si pentru acest lucru nu isi califică periodic personalul?
    ...................................................
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 17:27)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui mE

      1.Se pot realiza. Am propus introducerea conceptului de "progres scolar", care nu inseamna performante inalte,de tip olimpiade. Ar fi trebuit sa fie definit in lege, apoi o metodologie de cuantificare, care sa inlature factorul subiectiv, profesorul. Se poate cu ajutorul aplicatiilor informatice. Apoi toata evaluarea profesorilor, scolilor, mmanagerilor, se putea face in functie de "progresul scolar". Un exemplu: intr-o comunitate refractara la educatie, progres scolar este alfabetizarea copiilor din acea comunitate.
      2. Noua lege are foarte multe lucruri bune, inclusiv promovarea intereselor elevilor. sa nu uitam ca scoala este locul in care copiii se formeaza ca viitori adulti.
  • Ausbildung in Berlin (Joi, 22 aprilie 2010, 15:51)

    alina [anonim]

    Buna ziua, as avea si eu o intrebare: momentan ma pregatesc s atermin un Ausbildung in Germania-Mediengestaltung este meseria. AM facut si un an studiumkollege ca liceul nu era recunoscut aici acu 6ani. Intrebarea este daca m-as intoarce in Romania cu acest Ausbildung in ce m-as incadra ca studiiß Stiu ca in Romania nu exista AUSBILDUNG.

    Multumesc
  • edu (Joi, 22 aprilie 2010, 16:55)

    catalina [anonim]

    Cine/ ce anume stabileste ca profesorii sunt bine/ slab pregatiti?
    Un student care termina anul acesta o facultate care-i permite sa fie profesor, cum afla el dak e bine pregatit pentru aceasta meserie sau nu? O simpla nota luata la examenul de titularizare? Si dak ia 10 la titularizare si nu are loc de munca decat la Cucuietii din deal, unde n-are cum sa faca performanta, deoarece scoala acolo e mai mult institutie sociala decat educationala, inseamna ca e prof. slab? De ce toata lumea spune ca profesorii tineri sunt slab pregatiti?! E mai pregatit un profesor care a absolvit facultatea inainte de '89, plin de cunostinte teoretice, dar care nu aplica metodele si materialele didactice moderne pentru invatare si evaluare, care nu stie sa foloseasca computerul, nu este la curent cu sau respinge problemele lumii contemporane, se descurca greu cu managementul clasei de elevi?
    • R (Joi, 22 aprilie 2010, 17:32)

      Stefan Vlaston [hotnews.ro] i-a raspuns lui catalina

      In adevar, meseria de dascal presupune talent si vocatie, dragoste pentru copii si altruism. Putem vorbi chiar de o parte inefabila a meseriei, care nu se poate cuantifica. Cel mai simplu ar fi sa cuantificam rezultatele activitatii profesorilor. Daca rezultatele (progresul scolar) sunt bune sau foarte bune, este mai putin important cum ajunge la ele. Nu intamplator spun elevii ca "ne plac materiile la care ne plac profesorii". E drept ca si curriculumul contribuie, sau nu, la confortul relatiei profesor-elev. Noua lege lasa Cons. de Administratie dreptul de a evalua profesorii, functie de contextul in care acesta isi desfasoara activitatea. Este foarte bine asa.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version