"Am cerut spre exemplu un punct de vedere in cazul companiei Cargill. Este o companie foarte mare, una dintre cele mai mari din lume, si care avea o problema foarte veche la noi, de nerecuperare a unui TVA, in valoare semnificativa. Si aceasta companie ajunsese la un punct mort, adica dura foarte mult recuperarea TVA-ului si companiei ii era destul de neclar care sunt motivele pentru care ea nu-si poate recupera TVA-ul", a declarat consilierul prezidential, Alexandra Gatej, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI realizata de Dan Tapalaga. Potrivit consilierului prezidential, exista deja o obisnuinta ca marile companii sa scrie la Palatul Cotroceni cu diverse probleme.

Descarca fisierul audio in format MP3

• Am ajuns la Cotroceni printr-un interviu. Nu m-a recomandat nimeni, presedintele cred ca m-a vazut in cateva ocazii, eu mi-am terminat mandatul la compania Unilver si cred ca domnia sa are un radar foarte bun.
• Nu am ajuns recomandata de Videanu. Ma cunosc cu domnul Videanu ca am avut copiii in aceiasi clasa la scoala americana, fata dumnealui si copilul meu. Eu am fost si in board-ul scolii americane, si acolo sunt presedinti de companii, cum eram si eu, oameni extrem de respectabili, acuma ca la scoala aceea sunt copiii celor mai multe familii avute din Romania nu cred ca-i un secret pentru nimeni. 
• Exista o obisnuinta, care nu cred ca dateaza numai de pe vremea presedintelui Basescu, de a scrie la Palatul Cotroceni cu diverse probleme. In ceea ce priveste companiile, acest lucru se intampla si acum. Nu scriu numai companiile, scriu si camerele de comert, si asociatiile. Problemele pe care ei le pun sunt mai degraba probleme structurale ale economiei, decat probleme specifice ale companiilor.
  

• Sunt companii care ar dori o strategie de IT. De fapt, toate companiile mari de IT din Romania ne-au scris propunandu-ne masuri pentru a avea o strategie coerenta de IT. De obicei ei fac aceste sesizari sau propuneri, le fac si ministrului in cauza, si primului ministru si le fac acolo unde cred ca exista o deschidere de a asculta. 
• Ceea ce cred ca nu-i ok, nu cred ca este bine sa dai opinii, sa fie rezolvat favorabil sau nefavorabil o problema specifica. Nu cred, ca asta ar fi o comanda ca de multe ori se poate baza pe necunoasterea faptelor. Ceea ce trebuie sa faca cineva care primeste un memoriu este sa-l trimita spre analiza si solutionare. Am cerut puncte de vedere....
• Am cerut spre exemplu un punct de vedere in cazul companiei Cargill. Este o companie foarte mare, una dintre cele mai mari din lume, si care avea o problema foarte veche la noi, de nerecuperare a unui TVA, in valoare semnificativa. Si aceasta companie ajunsese la un punct mort, adica dura foarte mult recuperarea TVA-ului si companiei ii era destul de neclar care sunt motivele pentru care ea nu-si poate recupera TVA-ul. Si atunci au scris la Presedintie, cum au scris si la Guvern si in administratie, in alte locuri, cerand ajutor, sa afle de ce nu-si pot recupera acest bani. 
• Si va spun cum am procedat in cazul asta. Am intrebat pe cei de la ANAF si am primit raspunsul pe care l-am trimis inapoi companiei ca, in acest caz, fiind vorba de o suma atat de mare, si de un sector economic considerat din punct de vedere fiscal cu suficiente riscuri - sectorul cerealier - s-a introdus o procedura noua, care pana anul trecut nu exista, de auditare a solicitarii de recuperare de TVA. Acest audit pentru o suma atat de mare trebuia sa se produca, el s-a produs, si urmare a acestui audit care a iesit din cate inteleg cu un exit pozitiv, compania si-a primit banii inapoi. 
• Acuma tine si de politica unei corporatii. Corporatia Cargill este o corporatie americana. In America, pentru ca administratia are puteri executive asupra economiei, este firesc ca ei sa se adreseze si organismelor de felul asta, dar nu vad nici o problema atata vreme cat nu spui tu, om care n-ai competente pe domeniul respectiv, faceti asa sau faceti asa. 
• Oamenii de afaceri vorbesc de oportunitati, adica ce-i de facut acum. Ei spun asa: este clar ca in 2008 am fost superoptimisti cu totii, si asta n-a fost bine, cum nu e bine nici acuma sa prezentam mereu scenarii apocaliptice, pentru ca banii se sperie in scenarii apocaliptice. 
• Sunt multe companii care se uita, adica cei care n-au avut o expunere mare pe creditare, companiile care se uita la extindere, pentru ca in economiile lor si-au atins potentialul, acestea sunt companii care se uita la Romania cum se uita la toate statele din est. Romania are inca un cost al muncii destul de scazut, are, asa o stabilitate macroeconomica si o fiscalitate interesanta. 
• Cred ca energia e interesanta, si energia alternativa. Exista, din cate aud, pe zona de energie si de energie alternativa, sunt oameni interesati, interesanti, cu proiecte, care se uita la Romania, pentru ca este inca un potential. Potentialul de dinainte de criza economica n-a disparut, e tot acolo.

• Eu nu cred ca suntem in faza in care sa spunem clar ca mai avem nevoie de un nou imprumut cu FMI. Eu cred ca avem de facut acuma ce avem de facut si am promis ca facem. Nu sunt in masura sa spun si nu mi-am pus problema daca mai avem nevoie de un nou acord. Eu as vrea, de pilda, ca fondurile europene sa nu mai greveze asupra deficitului. Ca si asta-i o problema. Cat timp atragerea fondurilor europene este un cost care-mi dimineaza deficitul, mi-e greu sa fac investitii. 
• Despre zvonul din campanie potrivit caruia Traian Basescu ar intentiona s-o numeasca premier: Nu m-a intrebat nimeni din sfera media, s-a vehiculat aceasta optiune cateva luni la rand, pe mine nu m-a intrebat nimeni daca-i adevarat. Eu am lucrat la Europa Libera si am vazut cum jurnalistii verificau mult pana sa spuna ceva.
• Eu nu m-am dus la Cotroceni ca sa intru in politica. Asa am fost educata: este foarte firesc ca dupa ce faci rezultate si performanta in business sa faci functie publica, si apoi sa te duci inapoi in business. Mai devreme sau mai tarziu ma voi intoarce acolo. Deci nu politica, nu functii executive, nu, nu.
  

• Ce masuri ar lua daca ar fi numita premier. Investitii si stimularea exporturilor. Am zis, in primul rand, fondurile europene destinate investitiilor sa nu mai faca parte din PIB. Ca sa nu mai avem problema deficitului, adica sa poti sa dai drumul la bani. Si doi, stimularea exporturilor, in opinia mea, spre spatiul necomunitar. Nu cred ca Eximbank-ul face in acest moment o prezenta extrem de activa de sustinere a exporturilor. Sa vina si sa spuna care-i planul  de stimulare a exportatorilor. Ce faci cu banii? Ii pui in depozite ca sa incasezi dobanzi si sa dai salarii?
  

NOTA: Discutia de Luni poate fi ascultata si la RFI, incepand cu orele 19.00, pe urmatoarele frecvente: Bucuresti – 93,5 FM, Iasi – 97,9 FM, Craiova – 94 FM, Cluj – 91,7 FM