"Ar fi un sentiment de confort si de modernitate daca nu ar exista aceasta sintagma", a declarat Peter Eckstein Kovacs la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro-RFI realizata de Dan Tapalaga. Eckstein Kovacs a precizat insa ca e o opinie personala, si nu exprima punctul de vedere al presedintiei. El s-a referit la articolul unu din Constitutie, care defineste Romania ca fiind stat national, precizand insa ca nu pune in discutie caracterul unitar si indivizibil. Consilierul prezidential a mai spus ca ar adopta modelul constitutiei franceze, care defineste Franta ca "republica indivizibila, laica, democratica si sociala", dar nu contine notiunea de stat national.

Descarca fisierul audio in format MP3

  • Peter Eckstein Kovacs, despre suprapunerea consultarilor de la Cotroceni pe tema modificarii Constitutiei cu data de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Imi asum in integralitate, suta la suta, acest mic incident. Am discutat cand sa fie aceasta intrevedere si s-a vorbit numai de luni, si nu m-am uitat in agenda ca este 15 martie si practic nu l-am sfatuit pe domnul presedinte sa o puna pe o alta zi. UDMR va fi reprezentata, dar presedintele partidului normal este in sanul comunitatii undeva in Ardeal.
  • Nu si-a dat seama nici presedintele, dar eu trebuia sa-i spun. Eu sunt consilierul, eu sunt ungurul de la Cotroceni, e vina mea suta la suta, repet. Pur si simplu nu m-am uitat pe agenda.
  • Este clar, daca umblam la Constitutie, UDMR-ul va veni iarasi, punctul unu, amendamente, eliminarea sintagmei de stat national. Cu celelalte lucruri, nimeni nu zice ca Romania este divizibila, sa fim seriosi.

  • E un punct de vedere comun mai multor experti si oameni politici: acel national nu-si are locul intr-o constitutie din secolul XXI. Sa fie clar, nu e corect, nu e bine. Pe de alta parte, acesti experti spun ca din moment ce figureaza, dar politicile nu sunt de asimilare, de eliminare a minoritatilor, atunci se poate acredita ideea ca national, din punct de vedere civic, daca vreti, se poate interpreta. Ar fi un sentiment de confort si de modernitate daca nu ar exista aceasta sintagma. Ceea ce este totusi de baza sunt politicile publice.

Nota HotNews.ro:

Constitutia Romaniei, articolul 1: Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil

Constitutia Frantei, articolul 1: La France est une République indivisible, laïque, démocratique et sociale. (lipseste notiunea de stat national)

  • Asta-i o discutie incepand cu istoria Partidului Comunist, daca Romania e multinationala sau nu. Suntem in Europa, suntem in 2010. Uite, cand era Romania Mare, ponderea minoritatilor era de 30%. Atunci se punea problema ca este un stat al mai multor natiuni. Ma rog, nu suntem Belgia, unde sunt doua comunitati la fel de mari. Toate statele europene si spun cu mana pe inima sunt multinationale. Ce, Franta este stat national cu milioanele de magrebieni?
  • Din acest punct de vedere, modelul francez este unul de urmat. L-as prelua mot-a-mot in Constitutia Romaniei, numai in loc de Franta sa trecem Romania. (...) Repet, vive la France. Ohne weiter, fara doar si poate, as elimina sintagma de stat national. Acum, sunt abordarile sentimentale care sunt datatoare de ton. Dar daca ne uitam prin ochelarii juristului, prin ochelarii unui om politic care a vazut si alte Constitutii, cred ca formularea franceza de altfel (care nu recunosc minoritatile nationale, adica nu sunt nici ei in totalitate ok), dar formularea din Constitutia franceza mi se pare una foarte corecta.
  • Asta spun in calitatea mea de cetatean roman, nicidecum in calitatea mea de consilier prezidential. E un punct de vedere la care am dreptul, ca orice cetatean roman, dar nu este punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale. 
  • As elimina si sintagma stat national, si multinational. Consider Romania patria cetatenilor romani, asta inteleg eu.
  • Oficializarea regionala a limbii maghiare in tinutul secuiesc ar insemna un bilingvism total. Adica daca te duci la toaleta, trebuie sa scrii in doua limbi ca sa nu gresesti sa intri la toaleta de sexul opus, am spus asa mai plastic, daca vreti. Inseamna ca in toata viata publica cele doua limbi sunt la fel de legitim folosite.

  • Nu mi se pare ca este o doleanta deplasata, desi aceasta Adunare de la Sfantu Gheorghe a fost organizata de Partidul Civic Maghiar. Ei au unele lucruri cu care in mod fundamental nu sunt de acord, dar aceasta doleanta mi se pare legitima.
  • E problema de viziune, totusi cred ca din moment ce Constitutia spune ca limba oficiala este romana, acolo ar trebui o virgula si sa se spuna in Constitutie ca pe plan regional sau local poate sa fie si alta limba folosita ca si limba oficiala. Deci ar implica, in opinia mea, si o modificare de text de Constitutie.
  • Eu sunt un membru simplu al UDMR, deci nu sunt o persoana care decide. Una dintre viziuni este sa se modifice strict ceea ce s-a hotarat prin referendum. Pe de alta parte, este o viziune la fel de legitima, ca daca umblam la Constitutie, cartea de capatai a unui tari, sa vedem, sunt unele lucruri care au creat probleme in ultimii sapte ani de cand am modificat-o.
  • Daca sunt si alte puncte in care se inteleg partidele, atunci se poate pasi. Partizan cu proiectul UDMR de a oficializa limba maghiara ca si regionala, cu asta numai involburi apele, probabil ca nu se face un consens de doua treimi.
  • Hai sa fim seriosi, daca ei va spun dvs ca sunt regele Spaniei, o sa-mi sarutati mana, sau Papa de la Roma? Aceasta Adunare a Alesilor Locali, care e o mica parte a alesilor locali din secuime si sunt ai PCM, doua sute si ceva si in total sunt vreo doua mii, ponderea lor e cam de 10-15%. Ei nu pot sa hotarasca, nu au competente decizionale. Ei au exprimat o dorinta a unui partid politic, o dorinta pe care eu, care nu fac parte din acel partid, pot sa fiu de acord cu ei. Dar nu este o hotarare, aici hotararea se ia pe baza de lege adoptata de Parlamentul Romaniei.
  • E un lucru comun in a spune ca oamenii se inteleg intre ei, romanii cu maghiarii, romii cu evreii samd, dar raii aia de politicieni ii asmut unul impotriva celuilalt. Nu cred ca suntem in aceasta situatie, desi politicul normal ca isi mai pune pecetea pe viata politica. Secuii au avut o populatie asezata acolo ca sa apere fruntariile tarii de atunci, si ca atare au avut un statut special de-a lungul a secole bune. Acolo, n-a fost iobagie. In tot Ardealul si in Ungaria vremii era iobagie. Ei, prin faptul ca erau cu obligatii militare, nu puteau sa dobandeasca acest statut. Ca atare este un sentiment, ca noi suntem o comunitate, chiar daca secuii se considera maghiari, e o ramura a maghiarilor ca oltenii la romani si au un sentiment ca ei se pot administra singuri foarte bine. Sunt tratate despre satul secuiesc si randuielile facute de ei, in Secuime. Nu erau cersetori, comunitatea avea grija de membrii mai saraci, sau chiar decazuti, si ei isi faceau regulile proprii. Si acest sentiment sunt martor ca exista in continuare: sa nu ne invete nimeni nici de la Budapesta, nici de la Bucuresti dar nici macar de la Cluj, noi stim cum suntem, noi stim ce vrem si suntem capabili sa ne gestionam singuri lucrurile. Si este o idee prezenta, si nu este impusa nici de Marko Bela, nici de Laszlo Tokes, nici de Eckstein Kovacs.

  • In momentul de fata, pare la prima si a doua vedere, pare ca au mai mult de castigat de la bugetul central decat daca s-ar lepada de acest buget. Pe de alta parte, nu poti sa pui frau liber imaginatiei, creativitatii si dorintei de a te administra mai bine. Sa spunem lucrurilor pe nume: Romania este o tara prost administrata. Si daca cei dintr-o regiune, care poate sa fie Prahova, poate sa fie Moldova sau o entitate oarescare, in care oamenii spun, noi putem sa ne descurcam mai bine cu resursele noastre si cu banii nostri, e o dorinta care zic eu ca este legitima. Nu stiu care ar fi viitorul unei asemenea regiuni, dar ca si doleanta din punct de vedere intelectual nu poti s-o refuzi.

NOTA: Discutia de Luni poate fi ascultata si la RFI, incepand cu orele 19.00, pe urmatoarele frecvente: Bucuresti – 93,5 FM, Iasi – 97,9 FM, Craiova – 94 FM, Cluj – 91,7 FM