Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria si Bulgaria au fost informate de catre reprezentanti ai MAE ce inseamna amplasarea elementelor scutului antiracheta american in Romania, informeaza MAE printr-un comunicat de presa.
Oficialii romani au aratat ca proiectul nu afecteaza securitatea statelor vecine, ci dimpotriva reduce riscurile de securitate in plan regional mai larg.
Republica Moldova a primit mai multe randuri de explicatii: in perioada 11-12 februarie 2010, au avut loc convorbiri telefonice intre ministrii de externe ai Romaniei si Republicii Moldova, Teodor Baconschi si Iurie Leanca, precum si intre secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si viceministrul de externe moldovean, Andrei Popov.
Mai apoi (18 februarie), a avut loc la Chisinau o runda de consultari pe probleme de securitate la nivel de director de departament din MAE. Cu acel prilej, a avut loc un schimb de opinii pe teme mai ample de securitate, cu un accent special asupra situatiei din regiune, fiind abordate inclusiv aspecte legate de participarea Romaniei la sistemul de aparare antiracheta, informeaza MAE.
Sistemul este unul strict defensiv si urmareste protectia teritoriului si a cetatenilor Romaniei impotriva unor eventuale atacuri cu rachete, reprezentand o contributie concreta la viitorul sistem de aparare antiracheta al NATO, care va asigura protectia intregului teritoriu aliat - a fost explicatia data de partea romana, care a mai precizat ca "participarea Romaniei la acest sistem nu are absolut nicio legatura cu modul de reglementare a situatiei din Transnistria".
Diplomatii de la Chisinau au spus ca Republica Moldova porneste de la premisa ca fiecare stat suveran are dreptul de a decide asupra aranjamentelor de asigurare a securitatii nationale pe care le considera a fi cele mai potrivite propriilor sale interese.
Si ceilalti vecini ai Romaniei au fost informati in privinta deciziei CSAT de a gazdui interceptori terestri. Directorul general pentru afaceri strategice din MAE, Calin Stoica, a avut, de asemenea , intrevederi la Bucuresti cu ambasadorul Bulgariei, Valentin Radomirski, cu ambasadorul Ucrainei, Markian Kulik, precum si cu ambasadorul Republicii Serbia, Zoran Popović pe tema participarii la sistemul de aparare antiracheta. Totodata, la 10 februarie au avut loc, la Budapesta, consultari politice bilaterale pe problematica de securitate, la nivel de director de departament din MAE, prilej cu care a fost abordat si subiectul apararii antiracheta.
Oficialilor din statele vecine Romaniei li s-a spus ca "noua abordare a Administratiei americane creste capacitatea de aparare a Europei, in conditiile in care amenintarile reprezentate de rachetele cu raza scurta sau medie de actiune sunt in crestere, iar zona geografica in care se afla tara noastra este una din cele mai vulnerabile din acest punct de vedere".
0
1
