Vineri, 2 octombrie, in Irlanda va avea loc referendumul in care alegatorii vor fi intrebati daca sint sau nu de acord cu Ratificarea Tratatului de la Lisabona, ce poate marca schimbarea din temelii a functionarii organizatiilor Uniunii Europene. Este al doilea Referendum organizat in Irlanda pe aceasta tema dupa ce anul trecut, in iunie, 54% dintre alegatorii care s-au prezentat la vot au respins ratificarea Referendumului, aruncind in criza organizatiile UE.
Mai mult de 500 de jurnalisti din toata lumea si-au facut prezenta la Castelul Dublin, punctul zero de organizare al Referendumului de vineri. Dintre acestia, cei mai multi ziaristi straini provin din Germania si Marea Britanie.
Cel mai recent sondaj de opinie, realizat de publicatia Irish Times, indica 48% din numarul total de votanti care vor spune DA, 33% NU si 19% se abtin. Atunci insa cind sint scosi din ecuatie alegatorii indecisi, procentul celor care vor spune DA la urne vineri ajunge la 59%.
Desi are motive de optimism, in urma sondajelor din ultima luna, toate pozitive, tabara DA isi continua mobilizarea, lucru inexistent acum un an, cind tabara NU a parut organizata mai bine, speculind faptul ca au existat politiceni majori care au declarat ca nici macar nu au citit complet Tratatul de la Lisabona.
Care sint actorii importanti ai celor doua tabere
Tabara DA – majoritatea partidelor parlamentare (Puterea – Fianna Fail, Green Party, Opozitia – Fine Gael, Labour Party), Michael O’Leary (seful Ryan Air). De asemenea, vasta majoritate a patronatelor si a sindicatelor au anuntat ca vor sustine votul DA, la fel si ca organizatii importante din industria agiculturii, cinematografica sau sportiva.
Desi aflat in puternica opozitie cu partidul de guvernamint Fianna Fail, partidul Fine Gael (aflat in prezent pe prima pozitie in intentiile de vot) a solicitat simpatizantilor sai sa nu foloseasca votul de vineri ca o bila neagra pentru Guvern, si sa voteze pentru Ratificarea Tratatului. “Si noi vrem sa cada cit mai rapid actualul guvern incompetent, insa vineri trebuie sa spunem cu totii DA Europei”, a declarat liderul Enda Kenny.
Tabara NU – Partidul Sinn Feinn (care se afla la putere in Irlanda de Nord si in opozitie in Irlanda, avind procente de simpatie mici), Partidul Socialist, Declan Ganley (fondatorul Partidului European Libertas care a candidat fara succes la Alegerile Europarlamentare din iunie).
Care sint argumentele de baza ale celor doua tabere
Tabara DA – Europa a fost de ajutor Irlandei din momentul in care, in 1973, Irlanda a intrat in Uniunea Europeana: de la una dintre cele mai sarace tari ale continentului, Irlanda a ajuns astazi una dintre cele mai bogate; Irlanda ar fi avut soarta economica a Islandei daca nu ar fi facut parte din UE; Irlanda isi va mentine postul de Comisar European.
Tabara NU – Irlanda va deveni o simpla provincie a UE, urmind sa aiba mult mai putine de spus si in Parlamentul European; Salariul minim pe ora va ajunge la 1,84 euro, de la 8,65 euro pe ora in prezent; oricind o decizie interna a Irlandei va putea fi contestata si schimbata de catre forul European; in viitor alegatorii irlandezi nu-si vor mai putea exercita dreptul de vot in privinta unui alt Referendum; se va eroda neutralitatea militara a Irlandei; Tratatul va permite integrarea mai rapida a Turciei in UE, ceea ce inseamna un potential de 70 de milioane de noi imigranti in Europa.
La Referendumul trecut, respins de catre irlandezi, tabara NU a marsat foarte mult pe faptul ca Irlanda isi va pierde dreptul la suveranitate in ce priveste pastrarea legii care interzice intreruperea sarcinii. Prin urmare, in acest an tabara DA a luptat pentru a demonstra ca nu exista nici o astfel de prevedere si ca decizia in acest aspect sensibil al societatii irlandeze va fi luata mereu de catre populatie si nu de catre Uniunea Europeana.
In vestul extrem, votul a inceput deja
Desi Referendumul va avea loc vineri, locuitorii unor mici insule din nord-vestul tarii, de linga Comitatul Donegal, au inceput sa voteze de miercuri, urmind ca joi sa voteze locuitorii Insulelor Aran, din vestul Comitatului Galway.
In total, in 26 de comitate din Republica Irlanda vor fi organizate sectii de votare, urmind a fi asteptati la vot aproximativ 3 milioane de cetateni irlandezi cu drept de vot. Se asteapta ca prezenta sa fie una ridicata, desi in ultima saptamina au inceput sa existe voci in societate care au cerut ca lumea sa nu se prezinte la vot. Anul trecut, din putin peste 3 milioane de alegatori cu drept de vot, s-au prezentat la urne 1,6 milioane de persoane (53%).
