Ai de trimis niste bani din Bucuresti in alta localitate din tara. Acum, imediat, deoarece destinatarul are nevoie sa-i ridice instant. Si cel mai la indemana iti este Posta Romana. Mai precis, oficiul postal numarul 58 din Drumul Taberei de la Favorit.

-Buna ziua, doamna stiu ca aveti un serviciu prin care se pot trimite bani in alta localitate si ajung imediat la destinatar.

-Mda, online. Trebuie sa completati un formular.

-Pai n-aveti dumneavoastra unul?

-Nu. Va luati din sala.

Luat, dar n-am pix. Vechea problema, sunt unii oameni la care nu gasesti niciodata pixuri. Ma intorc la doamna de la ghiseu.

-Nu va suparati, doamna, n-aveti sa-mi dati si mie un pix?

-Ba da, 5 lei.

Pauza.

-Adica inchiriati pixul cu 5 lei?

-Nu. Vi-l vand.

-Pai mie nu-mi trebuie decat sa completez si eu formularul asta, ca am pixuri. Acasa.

-5 lei.

-Cum doamna, 5 lei un pix?

-Dumneavoastra aveti nevoie de pix, nu eu.

-Bine doamna, ma duc in alta parte, la o banca o fi mai usor.

Din sala, o doamna vine langa mine si-mi spune ca are pix si mi-l imprumuta. Multumesc politicos, completez mandatul online si-l inmanez doamnei de la ghiseu.

-N-ati completat numarul oficiului din localitatea unde trimiteti banii.

-Doamna, dar de unde sa-l stiu, nu e treaba dumneavoastra?

-Nu. Este un registru in sala, va duceti, cautati si scrieti numarul oficiului.

Pftiu, mama mea. Ma duc in sala, gasesc numarul oficiului, dar n-am cu ce sa-l scriu. Si doamna care mi-a imprumutat mai devreme pixul a plecat. Rog alta doamna daca are sa-mi imprumute si mie pixul.

-Am un pix, dar ma grabesc si nu pot sa vi-l imprumut, imi cer scuze.

Ma duc din nou la doamna de la ghiseu. Nu stiu de ce, dar imi vine extraordinar de greu sa platesc un pix de care am nevoie doar un 1 minut. Incerc sa ma conving ca nu-i asa mare problema, cand imi pica ochii pe formularul online.

-Doamna, dumneavoastra cum va numiti?

-Medeleanu Iuliana.

-Nu va suparati ca va intreb, dar de ce va purtati asa cu mine, un contribuabil din ai carui bani sunteti platita? Vreti sa ma umiliti ca n-am cumparat un pix si ca vin sa apelez la serviciile dumneavoastra?

-Puteti sa ma reclamati unde doriti, dar cred ca n-aveti pix pentru a va scrie reclamatia.

-Nicio problema doamna, ca se poate face si verbal, sau si mai bine, online. Dar nu cred ca asta-i problema.

M-am dus sa aflu numele dirigintei oficiului postal 58 din strada Sibiului, umilit si infrant, avand in minte nenumaratele dati cand am apelat la serviciile Postei Romane si am fost tratat mizerabil. Cand am stat la cozi interminabile si mi s-a inchis ghiseul in fata pentru ca se facuse pauza de masa si functionarii trebuiau sa-si ia pranzul. La cate ghisee ati stat la care nu scria nimic si dupa minute bune vi s-a spus ca nu e ghiseul potrivit? Cate umilinte mai trebuie sa indur in Romania europeana a anului 2009, ca ceva sa se schimbe?