Raportul asupra justitieI prezentat miercuri de CE este unul special, pentru ca se incheie perioada de trei ani in care se putea activa clauza de salvgardare, considera comisarul european, Leonard Orban. Este un raport detaliat, care insista asupra progreselor, progrese consolidate, insa este foarte critic si pune accentul pe coruptia la nivel local, punand degetul pe anumite sectoare: educatie, sanatate, achizitii publice si unele autoritati locale.

Mecanismul continua, insa Comisia nu propune activarea clauzei de salvgardare. Este un raport mixt, care subliniaza atat progresele obtinute si face recomandari pentru continuarea acestora, cat si pune pentru prima data un accent puternic asupra luptei impotriva coruptiei la nivel local, in domenii precum educatie, sanatate, achizitii publice, a declarat comisarul european Leonard Orban intr-o intalnire cu presa romana, la Bruxelles.

Orban despre comentariile din tara la proiectul de raport

Vor fi comentarii de toate felurile, pentru ca exista puncte de vedere diferite. De principiu, este o risipire a energiilor sa comentezi un proiect de raport, care oricum sufera modificari. Daca facem o comparatie intre proiectul de raport aparut in presa si varianta finala ele sunt foarte multe.

Privind lipsa de profesionalism a specialistilor Comisiei: Sunt opinii si opinii, la alcatuirea sa contribuie mai multe surse, Guvernul, diferite institutii, iar documentul reflecta nu numai informatiile, dar si opinia Comisiei Europene.

Orban despre antepronuntarile autoritatilor competente de la Bucuresti

Comisia nu le comenteaza. Perceptia nu a fost insa una pozitiva, pentru ca a comenta un proiect de raport nu este eficient.

Orban despre obiectivul clasei politice romanesti de a ridica monitorizarea si faptul ca CE o mentine

Este bine ca a fost stabilit acest obiectiv de ridicare a monitorizarii la Bucuresti si obiectivul trebuie sa fie acelasi in continuare. Din acest punct de vedere trebuie sa existe eforturi la nivelul tuturor actorilor romani pentru a realiza progresele necesare finalizarii acestui proces de monitorizare. Trebuie sa se vizeze finalizarea acestei monitorizari cat mai repede posibil, pentru ca el poate induce implicit anumite efecte negative asupra progresului european al Romaniei. In raport nu exista o legatura implicita sau explicita intre mecanismul de cooperare si verificare si aderarea Romaniei la spatiul Schengen sau la zona euro, nu exista niciun fel de legatura explicita intre mecanism si gestionarea fondurilor europene de catre Romania. Raportul cerut de Parlamentul European pe gestionarea fondurilor, care va fi prezentat la o alta data - probabil in septembrie - arata foarte clar dorinta Comisiei de a separa complet aceste procese.

Orban despre eliminarea referirii la spatiul Schengen din raport

Este evident ca aderarea la spatiul Schengen va fi un proces foarte complicat. Este suficient sa ne uitam la cateva declaratii din anumite state membre. Pe langa conditiile tehnice ce tin de securizarea frontierelor si controlul la frontiere, este posibil sa intervina si alte aspecte, ca de exemplu modul in care functioneaza justitia in Romania, daca exista determinarea de a lupta impotriva coruptiei, criterii legate de comportamentul cetatenilor romani aflati in state membre.

Concluzia este ca procesul va fi complicat, iar decizia de aderare la spatiul Schengen se ia in unanimitate, este nevoie de acordul tuturor statelor membre, ceea ce da o imagine asupra dificultatilor.

Asa ca aderarea la spatiul Schengen presupune eforturi diplomatice continue, rezolvarea unor chestiuni bilaterale cu state membre ale UE pentru a gasi acel consens.

Referirea s-a eliminat in urma unei discutii detaliate in Colegiul Comisarilor, unde s-a ajuns la concluzia ca mecanismul este unul autonom si nu trebuie legate lucrurile de procese in derulare.

Orban despre posibile sanctiuni rezultate din legatura administrarii fondurilor europene-justitie

Exista mecanisme foarte bine puse la punct care sa corecteze greselile pe care le fac statele membre in administrarea fondurilor comunitare. In cazul Romaniei, in agricultura, de exemplu, exista mecanisme prin care i s-a solicitat sa returneze fonduri din platile directe. Insa nu se pune problema sa se aplice mecanisme suplimentare pentru Bulgaria si Romania.