M-am amuzat si oarecum revoltat vazand un sondaj al parlorama.eu care, luand informatiile de pe site-ul Parlamentului European, face un clasament al celor mai activi si al "loazelor" dintre eurodeputati. Aveti aici evaluarea delegatiei Romaniei. Acelasi demers l-am facut si eu in trecut, in iunie 2007, intr-un articol pentru NewsIn care a starnit mari nemultumiri in randul europarlamentarilor nostri. Le-am putut evalua activitatea numai dupa aderarea la UE, cand euro-observatorii au devenit deputati.

Apoi am gandit mai bine lucrurile, am ascultat argumentele unor oameni, argumentele impricinatilor si am aprofundat "smecheriile" care se fac in PE ca sa demonstrezi cat esti de activ si de important in grupul tau politic si mi-am dat seama ca o astfel de evaluare, dupa datele de pe site privind activitatea nu sunt neaparat cele mai relevante. Vad deja ca evaluarea parlorama.eu este considerata o stire demna de a ocupa un spatiu extins in presa si in dezbateri. V-o spun de la inceput: nu merita!!!!! Este ridicola si superficiala.

Parlamentarii primesc trei note: una pe prezenta, alta pe activitate si o a treia e media celor doua impartita la 100 (pe asta n-o inteleg, dar, ma rog). Cel mai activ eurodeputat roman Adriana Ticau, singura intrata in top 100 al parlamentarilor, aflata pe locul 90. Cel mai dezinteresat a iesit Titus Corlatean, situat pe locul 916 din 921.

Cum 921 cand sunt doar 785? Pai sunt evaluati toti cei care au dat prin Parlamentul European in acest mandat.

Numarul celor care au primit stelute - adica evaluari pozitive - este foarte redus: Adriana Ticau (PSE - PSD), Gabriela Cretu (PSE - PSD), Ovidiu Silaghi (ALDE - PNL), Silvia Ciornei (ALDE - PC), Renate Weber (ALDE - PNL), Adrian Severin (PSE - PSD), Maria Petre (PPE-DE - PDL), Radu Podgorean (PSE - PSD).

Restul, printre care se afla oameni care au fost destul de activi - si mult mai activi decat Silaghi sau Podgorean sau Ciornei, de exemplu - au primit evaluari negative.

Iata de ce cred eu ca nu este relevant:

1. Sunt evaluati la gramada, cantitativ, oameni care au stat in PE doi ani de zile sau cateva luni. Nu poti compara cantitativ rezultatele romanilor, care au capatat statut de eurodeputat de-abia dupa 1 ianuarie 2007, cu cele ale parlamentarilor din alte state UE, care au prins un mandat intreg. Pe de alta parte, si intre romani, unii au fost euro-observatori si au fost alesi in algerile europarlamentare, altii nu au mai prins un loc pe lista si, evident, n-au mai ajuns in PE, iar o parte dintre ei au renuntat la mandatul de eurodeputat pentru a participa in alegerile parlamentare si au stat foarte putin in PE.

2. Prezenta nu este un criteriu, intrucat la sedintele in comisii trebuia semnata o lista, dar nimeni nu verifica exact daca esti in sala. Multi dintre eurodeputati erau inlocuiti de asistenti, care semnau in locul lor.

Citeste restul articolului si comenteaza pe blogul Menaru.