Daca traiesti cu ochii pe cer afli mai multe despre Pamint. Daca stai cu ochii in pamint, nu afli mare lucru despre cer. Asa cred cautatorii de stele, cei care muncesc ziua pentru a se delecta noaptea. Ei ies in parcuri sau pe dealuri pentru ca, din orase nu se mai vad stelele. Poluarea aerului, dar si iluminatul public au facut ca cerul marilor orase sa ramina acoperit de picla. Horatiu Flueras are 29 de ani, este fiu de dascali si are o firma de aparatura pentru astronomie in Cluj. Flueras a constatat ca de la an la an, cerul Clujului este tot mai greu de studiat.

Poluat, cerul se ascunde nu numai ochiului uman ci si observatorilor dotati cu instrumente performante. Ce e de facut? Flueras crede ca s-ar putea incepe de la redirectionarea luminii becurilor de pe strazi. Apoi, ar trebui sa nu mai poluam aerul.

El este, impreuna cu colegii de la Borealis, timp de patru nopti, intr-o piateta a orasului. Au instalat instrumentele si le ofera clujenilor ocazia sa priveasca stelele, oricit de putine s-or mai fi vazind.

O pasiune destul de scumpa

Horatiu Flueras si prietenii lui organizeaza expeditii in afara orasului ca sa mai poata studia ceva. Daca vor performanta, investesc in instrumente tot mai sofisticate. Un telescop modest costa cel putin 2000 de euro. Cele mai ieftine instrumente profesionale pot fi cumparate cu 50-60 milioane de lei vechi, dar si cu 300 de euro poti lua un telescop de ultima ora, de mici dimensiuni, care poate fi pus si pe pervazul ferestrei.

In Romania, miscarea astronomilor amatori este relativ slaba. Daca in Ungaria organizatia lor are peste 2000 de membri, iar la ultimul resensamint s-au inregistrat pe un site 4-5 mii de observatori amatori, in Romania nu sint mai multi de 200 de observatori activi.

Horatiu Flueras studiaza astronomia de la 6 ani. Parintii lui, pasionati si ei de astronomie aveau acasa, intr-un apartament de bloc comunist, aparatura de observare astronomica. Copilul a invatat sa o foloseasca din balconul casei, sau de pe fereastra.Mai tirziu nu a studiat astronomia ci sociologia.

“Nu am vrut ca din pasiunea mea sa fac o meserie. Nu mi-am dorit sa muncesc in domeniul care imi aduce doar placere. (Oricum, astronomia ca meserie nu este inclusa in nomenclatorul de meserii din Romania.) Am lucrat in cercetarea sociologica, poate pentru ca am vrut sa stiu cit mai mult despre oameni, sa nu fiu desprins de realitate. Dar astronomia ne da o alta perspectiva. Ea reduce marile probleme de pe Pamint la o scara mai mica. Le face comensurabile si facile. As putea spune ca astronomia te face mai puternic.”

Romania nu are un cer bun

Spatiul vazut de la Cluj
Foto: HotNews.ro
Pentru ca nu a putut sta departe de pasiunea lui pentru astronomie, Flueras a hotarat sa-si faca o firma de comercializat instrumente de observare a cerului. De patru ani incoace se dedica mai mult pasiunii de observator. A trecut de la astronomia de birou la cea observationala.

Horatiu Flueras pleaca noaptea in cautarea unui loc de unde sa poata studia cerul si stelele. „Romania nu are un cer bun. Este sub un dom de lumina, dar este si foarte poluata. Din pacate, locurile bune se gasesc tot mai greu, spune Flueras. La Cluj un loc bun ar fi in parcul Iuliu Hatieganul, unde nu exista iluminat public intens, dar si pe Dealul Feleac, deasupra orasului.

Acolo poti evita stratul de picla care acopera orasul. Clujul, ca mai toate marile orase ale lumii, in ultimii ani a ajuns sa fie foarte puternic iluminat si asta face observarea cerului, imposibila. Eu nu sint pentru bezna in orase, dar o masura usor de luat ar fi sa se acopere partea superioara a becurilor de pe strada. Atunci lumina ar fi directionata spre pamint, nu spre cer. Nu doar ca am putea sa vedem stelele, dar si lumina stradala ar fi mai puternica, mai eficienta si s-ar putea face economie.”

Se bucura de 100 de ore de astronomie

Incepind de joi seara, timp de patru zile, tinerii astronomi de la asociatia Borealis vor fi linga telescoapele lor, uneori noaptea pentru stele, alteori ziua pentru soare. E un bun prilej, crede Flueras, ca oamenii sa mai vada cerul si stelele.

Linga ei, dupa numai doua ore se adunasera aproape 100 de persoane. Tineri, copii dar si virstnici incintati de initiativa astronomilor. Profesorul Stratan preda istoria stiintelor la UBB.

Trecea intimplator prin piata dar a ramas sa le explice copiilor povestea lui Galilei „Sint dascal, tocmai de aceea pot sa spun si sa atrag atentia parintilor ca ar trebui sa faca eforturi si sa-si creasca copiii in strinsa legatura cu universul. In primul rind pentru ca le intretine vie curiozitatea. Daca nu vad cerul pierd cel putin jumatate din orizontul lor. Unii cauta explicatii despre ei pe pamint, altii in cer. Cine stie, poate ca in seara asta, tinerii cu telescoapele lor au schimbat viata unui copil. ”

Secretele astronomilor

Astronomii migreaza la sat. Ei stabilesc adevarate expeditii, in noptile caldute de primavara in care-si petrec zeci de ore de observare celesta. Undeva, linga Bucuresti, intr-un satuc oarecare, exista o casa in care se afla cea mai performanta aparatura de observare astronomica din Romania. Este un observator privat, iar locul lui ramine secret. Astronomii au promis sa nu vorbeasca despre el. De citeva ori pe an, Flueras ia trenul si merge acolo. Petrece citeva nopti interesante si apoi se intoarce la Cluj.

Dar ce cauta el? Cum arata noptile unui astronom? „Cind sint acasa se intimpla cam asa. Imi iau instrumentele, un termos cu ceai cald, telefonul ca sa pot cere ajutorul daca se intimpla ceva si plec sa caut locuri bune, locuri intunecoase”, povesteste Flueras. „De obicei le gasesc in parcuri. Sau in afara orasului. Observam nebuloase, galaxii, roiuri de stele, comete, sateliti, planete. Multa vreme am fost fascinat de planetele Jupiter si Saturn, fiind planete „vii” pentru ca acolo au loc fenomene atmosferice. Sau tranzitul unui satelit pe deasupra planetei. Dar daca faci observatii de finete poti vedea ca stelele de primavara sint altele decit stelele de toamna”. Poate tocmai de aceea, astronomii au hotarit ca in primele zile ale lui aprilie sa iasa in strada cu instrumentele lor si sa ne arate cerul.