Increderea tot mai mare a Rusiei in fortele proprii este una dintre noile provocari cu care se confrunta NATO, a apreciat joi seful diplomatiei cehe, Karel Schwarzenberg, cu ocazia aniversarii a zece ani de la integrarea Cehiei, tara care detine presedintia UE, in structurile nord-atlantice.
NATO trebuie sa raspunda astazi unor noi provocari, precum securitatea energetica, terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, dar si "increderea tot mai mare a Rusiei in fortele proprii, tara care nu ezita sa faca apel la forta pentru apararea propriilor interese impotriva vecinilor sai", a afirmat el.
"Nicio tara terta nu are drept de veto in ceea ce priveste extinderea NATO", a adaugat diplomatul ceh, facand referire la opozitia ferma a Rusiei in ceea ce priveste integrarea Ucrainei si a Georgiei in structurile nord-atlantice, integrare sustinuta cu tarie de Praga.
Cehia, Polonia si Ungaria au fost primele trei state ex-comuniste care au aderat la NATO, in 12 martie 1999, dupa ce facusera parte din Pactul de la Varsovia.
Pentru a se ancora mai bine in Occident, in fata tentativelor Moscovei de a-si mentine fosta zona de influenta, Cehia si Polonia au acceptat anul trecut sa permita amplasarea pe teritoriul national a componentelor scutului antiracheta pe care administratia Bush intentiona sa il amplaseze in Europa.
Proiectul, care prevede amplasarea unui radar de mare putere in Cehia si a zece interceptoare in Polonia, pentru a contracara eventuale tiruri de rachete din state precum Iran, a starnit mania Moscovei si a divizat statele europene.
Deocamdata, continuarea proiectului este incerta, in conditiile noii politici promovate de Administratia Obama, de dialog cu Moscova si cu Teheranul.
Pentru moment, America mentine linia trasata de Barack Obama in timpul campaniei prezidentiale, potrivit careia scutul antiracheta va fi amplasat daca, din punct de vedere financiar, proiectul este "suportabil".
