Presa ucraineana incepe sa analizeze culisele scandalului diplomatic aparut intre Kiev si Bucuresti, intrebandu-se de ce s-a ales varianta scurgerii de informatii in media, in conditiile in care Ucraina si Romania ar fi putut sa rezolve diferendumul pe cale amiabila, pe cai neoficiale si in niciun caz publice, relateaza NewsIn.

Publicitatea necaracteristica in astfel de situatii a fost subliniata de fostul sef al Seviciului ucrainean de Securitate, Igor Smesko. Intr-un interviu pentru agentia UNIAN, Smesko declara ca expulzarea diplomatilor militari ucraineni din Romania reprezinta un eveniment extraordinar in relatiile dintre doua state si serviciile speciale ale acestora.

"Expulzarea diplomatilor, a diplomatilor militari, reprezinta o actiune extraordinar de serioasa, care are consecinte mari pentru imaginea statului si a relatiilor bilaterale", a subliniat Smesko.

El a explicat ca seviciile speciale pot aplica numeroase metode, in cazul in care intervin "anumite neintelegeri", de exemplu, manifestarea activitatii seviciilor unui stat pe teritoriul altui stat. Insa, in astfel de cazuri sunt folosite, in primul rand, cai neoficiale, evitand atragerea atentiei comunitatii internationale si a mass-media, a explicat Smesko.

"Demersul oficial care a fost facut public reprezinta o actiune extraordinara, ceea ce ar putea fi o dovada a nerespectarii relatiilor normale de parteneriat - a relatiilor de vecinatate, in primul rand - intre serviciile speciale ale statelor sau este, intr-adevar, o combinatie pe mai multe planuri, cu anumite consecinte serioase pentru relatiile bilaterale la nivel international", a declarat Igor Smesko, fost sef al Serviciului ucrainean de Securitate si al Directiei Generale de Informatii din Ministerul Apararii.

"Daca scurgerea informatiei in presa s-a facut din partea Ucrainei, aceasta, din contra, pune sub semnul intrebarii nivelul de eficienta si profesionalism al sistemului seviciilor speciale, precum si al institutiilor de stat ce le coordoneaza si le controleaza", a comentat Smesko. El a adaugat ca nu ar vrea sa creada ca partea romana a facut un astfel de demers confidential, avand in acest sens, din punct de vedere profesional, o baza intemeiata, iar cercurile de stat ucrainene sau serviciile speciale au fost sursa primara de scurgere a acestor informatii in presa.

Romania a ales calea scandalului - deputat ucrainean

Aleksandr Skibinetki, deputat din partea Blocului Iulia Timosenko si membru al comisiei parlamentare pentru probleme de securitate nationala si securitate, a declarat ca Romania putea rezolva problema cu Ucraina pe cale amiabila, relateaza agentia ProUA.

"Romania avea doua posibilitati. Daca ar fi chemat pe cineva la MAE si i s-ar fi spus: 'Indepartati acest coleg, in liniste', aceasta ar fi fost o varianta amiabila. Alta cale este de a da drumul informatiei in presa, de a anula vizita presedintelui Romaniei in Ucraina. Este o decizie politica, orientata spre crearea unui scandal. Romania a mers pe aceasta cale", considera Skibinetki, citat de ProUA.

Problema aparuta intre Ucraina si Romania intereseaza si publicatia rusa Vzglead care scrie, vineri, ca Ucraina a gasit un raspuns la decizia Romaniei de a-l declara persona non-grata pe atasatul ucrainean din Bucuresti. Potrivit unor surse, Kievul a decis expulzarea din Ucraina a doi diplomati romani, acuzati de separatism si propaganda in favoarea unor idei antiucrainene.

S-a dorit compromitearea aderarii Ucrainei la NATO

In acelasi timp, scrie Vzglead, in Ucraina au aparut zvonuri potrivit carora scandalul de spionaj a devenit o provocare bine pregatita cu scopul de a compromite definitiv imaginea Ucrainei fata de NATO si pentru a-i inchide odata si pentru totdeauna usa de aderare la Alianta.

"Scopul Romaniei este de a crea in fata NATO si a statelor membre UE o imagine a Urcainei ca stat ce practica o activitate de spionaj impotriva unui stat membru NATO", a declarat directorul Centrului de cercetare a problemelor societatii civile, Vitali Kulik, citat de Segodnia.

Kulik vede si o legatura cu interesele economice din regiunea Dunarii. "In prezent, romanii lucreaza la crearea a zece porturi si treceri pentru traversarea canalului Dunare-Marea Neagra, il adancesc neluand in considerare normele ecologice internationale. In acelasi timp, Ucrainei ii sunt inaintate pretentii de incalcare a conventiilor internationale in amenajarea canalului nostru si incearca prin ONU sa interzica navigatia pe acesta. E posibil ca si acesta sa fie un pas intermediar", spune analistul ucrainean.

El aminteste, de asemenea, ca, de curand, unul dintre deputatii romani din Parlamentul European a inregistrat un proiect de rezolutie ce presupune facilitati pentru minoritatile romane mergand pana la autonomia culturala nationala. "Iar aceasta deja se invecineaza cu pretentii teritoriale", spune Kulik, potrivit publicatiei ucrainene Segodnia.