Curtea de la Haga se va pronunta in data de 3 februarie in privinta delimitarii platoului continental de la Marea Neagra, in diferendumul care opune Romania Ucrainei, anunta Curtea.

Pledoariile in procesul de la Haga s-au incheiat la sfarsitul lunii septembrie, ambele parti incercand sa-si argumenteze pozitia, in incercarea de a obtine o decizie favorabila in ceea ce priveste delimitarea platoului continental al Marii Negre.

Propunerea Romaniei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental

• Romania a adoptat metoda "echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante". Ea consta in identificarea coastelor relevante si a punctelor relevante de pe acestea, dupa care, in functie de ele, se traseaza o linie echidistanta si mediana. Linia poate fi influentata de circumstante geografice, cum ar fi prezenta unei insule in zona de delimitare.
• Pentru Romania, intregul tarm romanesc si o parte a tarmului ucrainean – o portiune aflata in prelungirea coastei romanesti si o parte a coastei Crimeii - il reprezinta coastele relevante si, avand in vedere ca tarmurile roman si ucrainean sunt, din punct de vedere geografic, atat in prelungire, cat si fata in fata, a propus trasarea unei linii provizorii care este atat echidistanta, cat si mediana. Linia astfel trasata urma sa ia in considerare circumstantele speciale din zona de delimitare, si anume prezenta Insulei Serpilor.
  

Propunerea Ucrainei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental

• Metoda Kievului are in vedere trasarea unei linii doar de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si Insula Serpilor si o mica parte din litoralul Crimeei, pe de alta, ignorand restul coastei ucrainene.
• Ulterior, se va trasa o alta linie care sa reflecte raportul de proportionalitate intre tarmul romanesc si, de data asta, intregul litoral ucrainean (mult mai mare), fara insa a justifica juridic modul de trasare a acestei linii.
• Linia de delimitare astfel obtinuta ofera Ucrainei o zona economica exclusiva de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile din perioada 1967-1987.
  

Miza procesului

Miza impartirii celor 12.000 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva o reprezinta resursele: 100 de miliarde de metri cubi de gaz (cand consumul anual al Romaniei este de 16, 4 miliarde de metri cubi, iar importul de 4,6) si 10 milioane de tone de petrol, adica 73,5 milioane de barili, in conditiile in care pretul barilului este estimat sa ajunga la 200 de dolari pana la sfarsitul anului.

Resurse considerabile pentru ambele parti, in conditiile in care, potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Enegiei dat publicitatii, consumul total de gaze in 2007 in Romania a fost de 16,4 miliarde de metri cubi, dintre care 4,6 miliarde de metri cubi au fost importati, adica 29% din consum, iar productia interna este de 11,6 miliarde de metri cubi.