Parchetul General a facut astazi publice observatiile pe marginea modificarilor la Codul de Procedura Penala, votate saptamana trecuta in Camera Deputatilor si criticate atat de reprezentantii Comisiei Europene cat si de Ministerul Justitiei. Parchetul a identificat opt modificari care, in opinia lor, incalca principiul separatiei puterilor in stat si afecteaza sistemul de principii fundamentale pe baza caruia functioneaza procesul penal român, prin lipsirea de eficienta a principiului aflarii adevarului si limitarea nejustificata a dreptului organelor judiciare de a aprecia asupra probelor administrate pentru justa solutionare a cauzelor.

“Noile prevederi reprezinta o obstructionare a infaptuirii justitiei intrucât sunt de natura sa determine tergiversarea solutionarii dosarelor, fac extrem de dificila administrarea unor mijloace de proba si se afla in conflict cu prevederi ale Constitutiei si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. In acelasi timp, legea reflecta o tendinta evidenta de diminuare a rolului procurorului in procesul penal, constatata si de catre Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lânga inalta Curte de Casatie si Justitie din data de 29.11.2007, ale carei observatii au fost ignorate pe parcursul procesului legislativ”, se arata intr-un comunicat dat astazi publicitatii de Parchetul General.

Parchetul subliniaza ca, in conditiile in care comunitatea internationala este, mai ales in ultimele doua decenii, preocupata sa consolideze capacitatea de actiune a organelor nationale de aplicare a legii, modificarile aduse de Parlamentul României Codului de Procedura Penala au un efect opus, acela de a slabi si intarzia infaptuirea justitiei. Mai mult, se mai arata in comunicat, ele sunt de natura sa afecteze si capacitatea statului român de a raspunde solicitarilor de cooperare judiciara.

Cele mai importante modificari vizeaza:

1. Reglementarea unei expertize cu scopul de a stabili daca mijloacele de proba au fost obtinute in mod legal, a carei efectuare este obligatorie daca este solicitata de parti;

2. Sanctionarea cu nulitatea absoluta a oricarei nerespectari a dispozitiilor procesuale cu ocazia administrarii mijloacelor de proba;

3. Eliminarea competentei procurorului de a dispune cu titlu provizoriu interceptarea convorbirilor si comunicatiilor;

4. Interdictia interceptarii convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces;

5. Restrangerea situatiilor in care poate fi dispusa interceptarea convorbirilor si comunicatiilor de catre judecator si in care pot fi folosite inregistrarile realizate;

6. Limitarea masurilor preventive care pot fi dispuse de catre procuror, prin eliminarea din randul acestora a obligarii de a nu parasi localitatea si tara;

7. Introducerea caii de atac a recursului impotriva incheierilor prin care este respinsa cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii preventive si introducerea unor noi motive de recurs impotriva hotarârilor judecatoresti;

8. Reintroducerea institutiei confirmarii rechizitoriului de catre procurorul ierarhic superior si obligativitatea intocmirii unor tabele in care sa fie mentionate in mod distinct probele administrate in favoarea si in defavoarea inculpatului.