Decizia Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor sefi reprezinta, din punct de vedere politic, un demers inoportun, in conditiile in care justitia romana este monitorizata de Comisia Europeana. Este insa un demers care poate fi discutat tehnic, a spus marti premierul Tariceanu, la sfarsitul discutiei de la Bruxelles cu presedintele Comisiei Europene, informeaza Mediafax.Modificarea procedurii de numire a procurorilor s-a facut cu voturile PSD, PNL, PC si PRM.
"Dupa parerea mea, politic nu era momentul - mai ales cand acest mecanism (de cooperare si verificare - n.r.) este in derulare - ca Parlamentul sa introduca modificari legislative cu amendamente care sa ridice anumite semne de intrebare. Din punct de vedere politic, este un demers hai sa-i zicem inoportun", a spus primul ministru.
Totusi, din punct de vedere tehnic, in statele europene exista diferite formule de numire a procurorilor sefi, inclusiv de catre ministrul justitiei, fara "un patent sau o formula unica", si-a continuat argumentatia primul ministru, care a adaugat ca in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare se vorbeste despre cresterea responsabilitatilor CSM.
"Ar fi o chestiune tehnica in care se poate interveni cu argumente pro si contra. Din punct de vedere politic si al Guvernului, insa, cred ca aceasta chestiune nu a fost oportuna", a spus Tariceanu.
Senatul a adoptat in 16 septembrie, cu 78 de voturi pentru si 45 impotriva, proiectul de lege care decide ca numirea sefilor la DNA, DIICOT si la Parchetul ICCJ va fi realizata de catre CSM, la propunerea Ministerului Justitiei si cu avizul Sectiei de procurori din cadrul CSM si nu de catre presedintele Romaniei. Printre cei care au votat pentru se numara si senatori de la PNL, care au incercat sa justifice oportunitatea acestor modificari.
Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a intervenit in discutie si a precizat ca nu a fost decizia executivului, ci a legislativului, care trebuie respectata.
Intrebat daca decizia Parlamentului ar putea atrage un raport critic al Comisiei, Calin Popescu Tariceanu a sustinut ca in ultima evaluare a Bruxelles-ului, "la nivelul guvernului, obiectivele sunt considerate ca indeplinite si ca guvernul continua eforturile initiate in urma cu un an si opt luni, la momentul aderarii".
"Exista acest semn de intrebare legat de actiunea Parlamentului. Trebuie sa stiti ca exista si o contestatie depusa la Curtea Constitutionala, in al doilea rand nu este un element legat de una din conditionalitati. Asa ca evaluarea CE va fi una obiectiva si echilibrata si sunt convins ca si Parlamentul intelege ca e nevoie de un efort mai larg, nu numai al Guvernului, pentru ca obiectivele sa fie indeplinite si la un moment dat sa ridicam acest mecanism", a spus Tariceanu.
Presedintele Comisiei Europene a subliniat in intalnirea de marti, de la Bruxelles, avuta cu premierul roman Calin Popescu Tariceanu "necesitatea unor eforturi reinnoite de a implementa in intregime cele patru benchmark-uri pe care Romania le-a convenit cu CE la aderare", a declarat purtatorul de cuvant al CE Mark Gray.
"Implementarea completa a celor patru benchmark-uri" inseamna implicit si a celui de-al treilea, care stipuleaza: "continuarea seriei de anchete profesioniste si impartiale in cazuri de coruptie la nivel inalt; asigurarea stabilitatii legislative si institutionale a cadrului anticoruptie, in special prin mentinerea procedurii actuale de numire si revocare a procurorului General al Romaniei, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie si a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General".
1
3
