Iata faptele:

1. Un tanar de 20 de ani din Vrancea a fost prins de un politist cu un camion de lemne furate. Tanarul a incercat sa-l mituiasca pe omul legii cu 300 de lei (mai putin de 90 de euro). A fost prins in flagrant. Tanarul a fost condamnat la un an si jumatate de inchisoare cu executare.

Tanarul a comis infractiuni in concurs (mai multe, diferite), iar avocatul una singura, dar in forma continuata (a primit mita de mai multe ori de la aceeasi firma).

Furtul banal se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani. Darea de mita se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Acestea ar fi infractiunile comise de tanarul care a fost condamnat la un an si jumatate cu executare. Se observa ca judecatorul a fost ingaduitor, adica a mers spre minimul de pedeapsa.

2. Al doilea caz. Fostul director al Directiei Juridice a CFR, avocatul Marius Raducan, a pretins anul trecut 10.000 de lei mita de la o firma pentru a o ajuta sa recupereze o datorie pe care CFR o avea fata de societatea respectiva. Doua luni mai tarziu a acceptat o alta mita, de la aceeasi firma, si a fost prins in flagrant primind 5.000 de euro (peste 17.000 de lei). Avocatul a fost condamnat mai sever decat tanarul, la 4 ani de inchisoare, dar cu suspendare.

Luarea de mita, pentru care a fost condamnat fostul sef al Directiei Juridice a CFR, se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani, in mod logic mai aspru decat darea de mita. El a fost condamnat tot cu ingaduinta, spre minimul de pedeapsa, la 4 ani ani de inchisoare, dar cu suspendare. Adica e liber, evident daca nu mai comite alte infractiuni, caz in care executa si cei 4 ani.

In ambele cazuri, judecatorul poate adauga un spor de pedeapsa. Nici unul nu este recidivist.

Judecatorul poate aprecia in mod suveran (neconstrans) daca este cazul ca pedeapsa cu inchisoare sa fie executata, sau este suspendata, in anumite conditii (pedespsa nu depaseste 4 ani, nu este caz de recidiva, sau, cum spune Codul Penal “se apreciaza, tinand seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai savarsi infractiuni”).

Este posibil, nu cunoastem detalii, ca avocatul condamnat cu suspendare sa fi fost cooperant dupa ce a fost prins in flagrant, iar acest fapt sa-l determine pe judecator sa decida suspendarea executarii pedepsei. Este la fel de posibil ca tanarul sa fi fost mai recalcitrant, fapt care i-a atras executarea pedepsei. Totusi, fapta primului (luarea de mita) este mai grava decat a tanarului (darea de mita). Si sumele vehiculate sunt sensibil diferite. Primul a primit 10.000 de lei si 5.000 de euro, al doilea a dat 300 de lei. Astfel de diferente de tratament din partea instantelor romanesti sunt foarte frecvente.

Cititorii HotNews.ro sunt invitati sa comenteze de ce cred ca tanarul si avocatul au primit pedepse diferite.