Irlandezii sint printre cei mai mandri oameni din lume, iar ca popor, putine altele se bat asa de mult cu pumnul in piept, mandre de nationalitatea lor. Prin urmare, nici muzeul Jameson din Dublin, dedicat celui mai cunoscut whiskey irlandez, nu putea face exceptie.

12,5 euro pentru un tur de 45 de minute si 50 ml de Jameson

Old Jameson Distillery se afla in cartierul Smithfield, foarte aproape de centrul Dublinului, intr-o zona puternic regenerata urban in ultimii 5 ani, care a facut loc blocurilor moderne de apartamente, o priveliste inca neobisnuita pentru arhitectura generala a capitalei irlandeze.

Ajungem la ora 17:00, cu o ora inainte de inchiderea muzeului, platim 12,5 euro de persoana (fiind si intrebati din ce tara sintem, pentru statistica muzeului) si asteptam 5 minute pina se formeaza un grup de 20-25 de oameni. Un ghid tinar, bun povestitor si mic actor, ne invita sa-l urmam in prima sala, unde urmarim, timp de 10 minute si in loc de introducere, un filmulet care ne spune cum a inceput in 1780 John Jameson producerea bauturii care face istorie si astazi in lumea bauturilor tari. “Sine Metu” in irlandeza veche (“Fara frica”), este motto-ul familiei Jameson, care apare acum pe fiecare sticla de bautura iesita din distilerie.

Ghidul apoi cauta 8 voluntari in rindul nostru carora le distribuie cite un cilindru de carton, verde: “Tineti-l pina la final, veti avea nevoie”.

Procesul de fabricatie pe intelesul tuturor

Prima oara, o mica lamurire, pentru cei care nu stiau inca acest lucru: irlandezii scriu “whiskey”, scotienii scriu “whisky”.

“Sintem mindri fiindca whiskey-ul nostru este triplu distilat, nu asa cum fac scotienii, de doua ori, sau americanii, doar o singura data”, spune ghidul care ne conduce prin incaperile muzeului unde ne sint prezentate masinariile care ajuta la procesul tehnologic.

Una dintre incaperi este burdusita cu vreo 10 butoaie asezate unul peste altul, pe o parte, astfel incit, printr-o sectiune acoperita cu un geam transparent, se poate vedea culoarea whiskey-ului in diferitele etape de maturare. “In prezent, maturarea medie pe care o facem in fabrica este de 12 ani si poate ajunge pina la 18”, ni se spune.

Aflam si un mic secret: “Boabele de grau la noi sint coapte pe antracit, care, asa cum stiti, nu scoate fum, astfel incat sa nu fie afumate. Nu vrem ca bautura noastra sa aiba nici o ramasita de gust de afumatura”, explica mindru ghidul.

In fine, mai sintem informati ca si in prezent butoaiele in care se depoziteaza bautura pentru maturare se fabrica doar manual, existind citeva zeci de familii irlandeze care asta fac de generatii: butoaie pentru fabrica Jameson.

Pisica, angajat model pina in 1950!

Din loc in loc, figuri umane din lemn si cauciuc, fabricate la scara naturala, ne prezinta vechii muncitori din fabricile Jameson: de la angajatul care tine evidenta sacilor de grau adusi in fabrica, pina la barbatul care cara cu spatele sacii grei. Ba chiar si o pisica de ceara ne face cu ochiul dintr-un pod: “Pisicile erau membre de baza ale fabricii noastre pina in urma cu 50 de ani, fiindca ne ajutau sa scapam de soarecii care dadeau tircoale griului adus pentru fabricare”, explica ghidul.

Whiskey sec, cu ginger, cola sau suc de mere

In penultima etapa a turului, sintem rugati sa ne rupem o parte din biletul de intrare si sa-l dam la bar, in schimbul unui paharel din cele patru variante: Jameson sec, cu Coca-Cola (“asa se bea in SUA”, ni se spune), cu suc de mere (“asa se bea in Rusia”) sau cu ginger (“asa se bea in Japonia”). Apoi ne apar in fata zeci de mese unde ne gasim un loc, mai linga masa principala rezervata celor 8 voluntari.

Acestia sint mai norocosi: vor participa la o testare de bauturi tari, comparatia urmind a se face intre Jameson-ul irlandez, Scotch-ul vecinilor scotieni si Jack Daniel’s-ul american. “Sa ne spuneti care vi se pare cel mai bun, dar eu accept un singur raspuns, il stiti bine”, mai arunca o vorba ghidul, intr-una dintre ultimele sale interventii.

La final, cei 8 norocosi primesc certificate cu numele lor, pentru “Degustare si testare in vechea distilerie Jameosn”.

Numele tau pe sticla!

Vizita se incheie in magazinul Jameson, loc in care turistii mai lasa, in cele mai multe cazuri, inca cel putin o data costul biletului de intrare. Fabrica de whiskey face asadar multi bani. Ce poti cumpara aici, in afara de sticlele cu whiskey, la preturi piperate (30-50 euro, in functie de marimea sticlelor)? Daca iubesti dulcele, poti incerca marmelada de whiskey sau ciocolata de whiskey. Daca vrei sa pleci cu un articol vestimentar, poti alege de la tricouri simple (17 euro cel mai ieftin) pina la haine de iarna (80 euro), trecind pe la umbrele, sepci sau palarii.

55 de euro costa o sticla de Jameson la 750 ml daca vrei sa tiparesti un nume pe eticheta acesteia. Procesul dureaza citeva minute si este realizat de unul dintre vinzatori, astfel incit pe sticla pe care ai cumparat-o cadou poti tipari numele celui care ii faci cadoul.

Colectionarii inraiti si instariti vor gasi aici o impresionanta selectie de 20 de sticle care valoreaza nu mai putin de 50.000 de euro si care este depozitata in spatele unui geam complet securizat! Este vorba de colectia rara Midleton (numele distileriei din Cork, sudul tarii, unde se fabrica in prezent celebra bautura, incepind din 1975).

Muzeul Jameson nu este atit de impresionant precum cel al regelui Guinness, aflat la doi kilometri distanta, pretul de acces este mai mic, insa marele avantaj este ca se pot afla citeva dintre secretele fabricarii acestei bauturi atit de populare. Si un ultim amanunt: de 4 ani, Jameson este marca de whiskey cu cea mai mare crestere mondiala din punct de vedere comercial!