Procurorul general al Romaniei, Daniel Morar, merita sprijinul cancelariilor occidentale, intr-o perioada in care se confrunta cu solicitari tot mai puternice privind demiterea sa. Intr-o analiza consacrata luptei impotriva coruptiei din Romania, publicatia The Economist vorbeste despre argumentele adversarilor lui Morar si incearca sa explice de ce aceastea sunt false.

Publicatia sustine ca subiectul coruptiei revine din nou in actualitate intr-un moment in care guvernul urmeaza sa decida daca il mentine sau nu pe Daniel Morar in functie. Suporterii sai il vad ca pe un luptator neinfricat al luptei impotriva marii coruptii, in schimb adversarii il considera un "incompetent" ce urmareste doar razbunarea politica.

The Economist face o trecere in revista a criticilor aduse lui Morar, explicand de ce acestea sunt subrede.

• situatia din occident nu este mai buna decat in Romania iar criticile aduse de oficialii din aceste tari sunt ipocrite. "Europa lui Gerhard Schroeder si Silvio Berlusconi are putina autoritate sa condamne pe cineva", scrie The Economist, care adauga insa ca, spre deosebire de Italia si Germania, "Romania nu-si poate permite o guvernare proasta". "Romania are o sansa unica  sa recupereze deceniile pierdute din cauza comunismului si aceasta depinde de miliardele de euro platite de cetatenii partii mai bogate din Europa. Coruptia pune acest lucru in pericol", sustine publicatia.
• Morar nu a adus vreo schimbare, iar coruptia este la fel de grava cum a fost mereu. "Exista un sambure de adevar in acest lucru", afirma The Economist, care precizeaza ca "spaga in scoli, spitale si alte institutii este endemica". Publicatia precizeaza insa ca lupta impotriva acestui fenomen nu este, pana la urma, treaba procurorilor aflati sub subordinea lui Morar, care trebuie sa lupte cu marea coruptie. "Lipsa de rezultate a lui Daniel Morar este notabila, insa cu greu i se poate imputa: tribunalele ofera condamnarii ridicol de blande iar Parlamentul mentine imunitatea tintelor sale principale", se precizeaza in articol.
• povestea reala este cea a unei lupte intre taberele politice, dintre care una foloseste "chestiunea anti-coruptie" pentru a o ataca pe cealalta. The Economist da aici ca exemplu grupul politic constituit de sustinatorii lui Traian Basescu care a folosit problema coruptiei pentru a-si ataca adversarii. In plus, seful statului este criticat pentru relatia sa cu consilierii apropiati si petele negre din propriul sau trecut din perioada comunista. "Aceasta nu inseamana insa ca lupta anti-coruptie este o prefactorie", scrie Economist.
• Lupta impotriva coruptiei este exagerata, caci majoritatea romanilor nu plateste spagi iar ceea ce conteaza este partea economiei neatinsa de flagel. The Economist afirma insa ca investitori straini se plang din cauza coruptiei, dar ofera si exemplul sistemului de educatie, macinat de flagelul coruptiei. "Este dificil, daca  nu chiar imposibil pentru administraţia publică sa realizeze o infrastructura moderna într-un sistem macinat de corupţie", sustine articolul din The Economist.
• problema nu are legatura cu morala, coruptia fiind doar un sisptom al unei proaste guvernari. "Este adevarat", precizeaza publicatia, adaugand ca "ar fi o nebunie sa incepi o campanie anti-corupţie, inchizand toti medicii şi profesorii care iau spaga. Aceasta nu este insa un motiv pentru a lasa lucrurile aşa cum sunt". The Economist sustine ca printre conditiile necesare pentru a pune capat coruptiei se numara salariile mai bune in sectorul public, transparenta dar si pedepsirea cazurilor flagrante de coruptie, fara de care lupta impotriva fenomenului nu are niciun fel de credibilitate.