16 organizatii neguvernamentale au trimis partidelor politice o scrisoare prin care le cer sa semneze un "Pact pentru statul de drept". Documentul prevede ca, inainte sau dupa alegeri, sa nu se schimbe conducerea DNA, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a Agentiei Nationale de Integritate, sa se aprobe bugetul ANI, sa se adopte Codul Penal si Codul de Procedura Penala si sa considere justitia ca fiind de un interes strategic. ONG-urile sustin ca astfel se vor respecta promisiunile facute oficialilor europeni si se va garanta stabilitatea sistemului judiciar si independenta sa fata de sistemul politic.

"Societatea civila cere partidelor politice din Romania sa se angajeze in vederea viitoarelor alegeri la semnarea unui Pact pentru statul de drept. Indiferent de ideologia partidelor, statul de drept este fundamentul natural al ordinii politice europene, iar un partid care, fatis sau ascuns, are ca program subminarea statului de drept este un partid nedemocratic", se precizeaza in documentul despre care se spune ca a fost trimis tuturor sefilor de partide, Guvernului, Comisiei Europene si presei internationale.

Initiatorii Pactului spun ca documentul este urmare a raportului Comisiei Europene, care a criticat lipsa de vointa politica in domeniul anticoruptiei la nivelul Parlamentului si a recomandat in mod expres sprijin pentru DNA, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ANI.

UPDATE: Mentinerea stabilitatii institutionale inseamna si mentinerea lui Morar

Presedintele Grupului de State Impotriva Coruptiei din Consiliul Europei (GRECO), Drago Kos, a declarat pentru NewsIn ca inlocuirea lui Daniel Morar din functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu se justifica din punct de vedere profesional si va avea ecouri negative la Bruxelles.

Este evident ca nu exista o vointa politica reala de a combate coruptia. Mai ales Parlamentul Romaniei, prin unele masuri adoptate, cum ar fi amendamentele la Codul de procedura penala, demonstreaza ca exista parlamentari care vor sa ingreuneze cat pot de mult lupta anticoruptie. In afara de unele institutii care functioneaza excelent - si aici ma gandesc la DNA - Romania nu are aproape nimic de aratat in lupta anticoruptie. Am vorbit cu ministrul Justitiei despre aceste chestiuni si mi-a dat impresia ca este foarte constient de ele. Este un om foarte inteligent si hotarat si sper sa nu ingenuncheze in fata cererilor de a-l inlocui pe procurorul-sef al DNA", a mai afirmat Kos.

Comisia Europeana a subliniat in raport nevoia de a "mentine stabilitatea institutionala", ceea ce in opinia lui Drago Kos este tot o aluzie la mentinerea lui Morar.

"Institutiile europene, mai ales Comisia, nu vor interveni niciodata in chestiuni personale. Dar este clar ca 'stabilitatea institutionala' inseamna si ca persoanele care au obtinut aceasta stabilitate sa fie pastrate. As spune ca Morar nu este important ca persoana, ci pentru ceea ce a realizat. A reusit sa organizeze DNA astfel incat sa functioneze intr-o maniera foarte profesionista. Si desigur ca CE nu va reactiona la posibila inlocuire a lui Morar din functie, dar va reactiona foarte puternic daca aceasta masura va duce la slabirea DNA. Si in opinia mea va duce la slabirea DNA, pentru ca procurorii vor invata o lectie foarte simpla: daca imi fac treaba in mod corect, impartial si independent, voi fi si eu demis la finalul mandatului. Este un mesaj foarte trist pentru o institutie ca DNA", avertizeaza Kos.

"Politicienii romani au de luat o decizie foarte simpla: sa faca un pas inainte prin mentinerea lui Morar sau sa faca mai multi pasi inapoi si sa se ajunga la situatia in care chiar nu mai exista nicio speranta in lupta anticoruptie din Romania", spune presedintele GRECO.

KOS: Romania mai poate fi sanctionata

Referitor la mijloacele de presiune pe care le au insitutiile europene pentru a asigura continuarea luptei anticoruptie, Kos a spus ca singurele care raman eficiente sunt sanctiunile.

"CE a stabilit acest mecanism de monitorizare postaderare, dupa experienta proasta cu cele zece state ce au aderat in 2004, care include si posibilitatea aplicarii de sanctiuni. Imi pare rau sa o spun, dar dupa aderare se pare ca singurul mijloc de a convinge politicienii din tarile est-europene este sistemul de sanctiuni", considera oficialul Consiliului Europei.

Intrebat daca Romania a scapat de sanctiuni, spre deosebire de Bulgaria, careia i-au fost inghetate fondurile europene, Kos a negat categoric. "Nu este ultimul raport. Iar in cazul in care Morar va fi demis, acest lucru va atrage o atentie sporita la Bruxelles fata de ce se intampla la Bucuresti. In perioada urmatoare, acest subiect va fi evaluat foarte critic", a avertizat presedintele GRECO.

Romania face parte din 1999 din Grupul de State Impotriva Coruptiei, care asigura punerea in aplicare a Conventiei penale privind coruptia a Consiliului Europei. Aceasta reglementeaza obligativitatea adoptarii de masuri legislative adecvate de catre statele semnatare pentru incriminarea faptelor de coruptie savarsite de parlamentari, functionari publici si magistrati nationali si internationali. GRECO evalueaza periodic masurile luate de Romania pentru a implementa Conventia, aflandu-se la a treia runda de evaluare a Romaniei.