Romania a inceput sa foloseasca abia din 2003 sistemul de protectie a martorilor in anchetele si procesele de crima organizata, in special trafic de droguri sau de carne vie. Ca urmare, procurorii DIICOT au reusit sa finalizeze cu succes dosare complexe in care au demontat retele internationale de traficanti de drogurilor. Primele dosare in care au fost folositi martori protejati sunt Torino-Tincatti si Clamparu. Primii martori sub acoperire au primit, in dosarul Torino-Tincatti, numele de Ionescu Ioana si Popescu Ion. Doar ofiterul de legatura le cunoaste numele de acum si adresa.

Martorii protejati nu pot fi vazuti decat strict de procurorii care ancheteaza cazul sau, in unele situatii, de judecatori care au certificate de acces la documente clasificate. In momentul in care accepta sa devina martori protejati, acestora li se intocmesc noi acte de identitate, certificate de nastere, carti de identitate sau chiar certificate de casatorie. In acest ultim caz, si familiile acestora intra in Programul National de Protectie a Martorilor.

In plus, Oficiul National pentru Protectia Martorilor din cadrul Ministerului de Interne inchiriaza de pe piata locuinte pe nume fictive, in alte orase decat cele de resedinta, in care sunt cazati martorii protejati. Oficiul le da si sume de bani pentru intretinere, hrana, tigari etc.

Conspirativitate totala

Declaratiile martorilor intrati in Programul de Protectie cuprinde doua parti. Prima, clasificata, poate fi vazuta doar de procurorul de caz si de judecator, in situatia in care solicita acest lucru. In aceasta parte, martorul respectiv declara, cu identitatea sa reala, ca este de acord sa depuna marturie si i se consemneaza un nume fictiv pentru a fi folosit in proces. Documentul nu apare la dosar ci la Compartimentul de Documente Clasificate al DIICOT.

Vechea identitate ramine in arhiva

Desi procedura nu-l obliga, de regula, procurorul filmeaza declaratia respectiva, tot in doua parti, din care prima, in care martorul apare cu chipul in clar, este de asemenea clasificata. Pentru filmare nu este nevoie de acordul explicit al martorului.

In partea a doua, camera coboara putin, astfel ca martorul este filmat doar de la gat in jos, iar in cadru apare, la mica distanta, procurorul, filmat integral. Aceasta parte a filmului declaratiei este depusa la dosar, dar avocatii inculpatilor nu au acces la ea, ci doar judecatorul.

Intalnirile martorului cu parintii sunt organizate de ofiterul de legatura

In cazul in care judecatorul doreste sa-l audieze personal pe martor, acesta este adus in instanta la o ora cunoscuta doar de procuror si audierea se face doar in prezenta judecatorului si a procurorului intr-o sala de la un alt etaj decat cel in care se judeca procesul propriu-zis. Dupa aceasta, martorul protejat este condus imediat la noua sa resedinta de ofiterul sau de legatura, din cadrul Oficiului.

Acest ofiter se ocupa permanent de nevoile martorului protejat. El este cel care-i da bani, sub semnatura, pentru chirie, intretinere sau alte cheltuieli si tine permanent legatura cu el prin intermediul unui telefon mobil primit de martor de la Oficiu. Intlanirile cu parintii martorului sunt organizate si supravegheate tot de ofiterul de legatura, care este, la randul sau, sub acoperire.

Statutul de martor protejat poate dura toata viata

Din 2003, anual intra 5-6 persoane in Programul National pentru Protectia Martorilor. Programul dureaza neprecizat, adica pana cand procurorul de caz considera ca viata martorului sau a familiei sale nu mai este in primejdie. De regula, acestia sunt fie mici traficanti de droguri care au ajuns la un moment dat in apropierea unui cap de retea infractionala, fie martori ocazionali, neimplicati, la o tranzactie.

Pana acum nici un martor nu a fost scos din Program. Intra in programul de protectie martorii care ar putea fi identificati de capii retelelor de crima organizata dupa detaliile oferite in declaratii. Pentru a evita orice risc de identificare, procurorii ii instruiesc pe martori sa nu ofere in declaratii amanunte care le-ar putea deconspira identitatea.

Procurorul care si-a deconspirat martorul

Pe langa martorii protejati, legea prevede alte doua instrumente de lupta cu crima organizata: ofiterii si informatorii sub acoperire. Singura deosebire de procedura fata de cazul martorilor protejati consta in faptul ca ofiterii si informatorii sub acoperire nu primesc o alta identitate dupa finalizarea anchetei, pentru ca nu exista pericolul identificarii lor ulterioare.

Pana in momentul de fata un singur martor protejat a fost deconspirat, in dosarul “Cocaina pentru VIP-uri”, in care a fost anchetat Ion Tirian Jr.

Dezvaluirea identitatii sale a fost facuta chiar de procurorul Gheorghe Muscalu, fost sef al DIICOT pana in 2005, care a fost anchetat penal pentru acest lucru la sesizarea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei, dar colegii sai din Parchetul General au decis neinceperea urmaririi penale.