Incununat de scandaluri, care incep cu mita si copiatul si se termina cu proasta organizare si hibele de conceptie si viziune, Bacalaureatul se transforma de la an la an intr-o parodie. In premiera, profesorii incap pe mina DNA, iar elevii se pot lauda cu metode de copiat de ultima generatie. Promovabilitatea, chiar daca in scadere, e bunicica - 77,49% - unele judete apropiindu-se de un frumos 100%. Daca la scris se copiaza, la oral notele sint umflate artificial - diferenta dintre notele de la oral si cele de la scris depaseste in multe cazuri 2-3 puncte. In timp ce profesorii cer reintroducerea examenului la liceu si universitati, invocind nivelul tot mai scazut de pregatire, Ministerul propune eliminarea probelor de oral. Facute dupa ureche, succesivele reforme au adus invatamintul in colaps.

Este reintroducerea examenelor de admitere o solutie? Ce ar trebui modificat in formula de bacalaureat? Cititorii HotNews.ro sint rugati sa raspunda la aceste intrebari si sa-si spuna opinia.

Subiectele "europene" de la oralul de limba si literatura romana au fost mana cereasca. Motivul e simplu: profesorii habar n-aveau. Comentarea "directivelor" Comisiei Europene uimea in aceeasi masura profesori si elevi. "Am spus atitea prostii, incit ma pufnea si pe mine risul. Profesoara se uita crucis, dadea din cap si spunea: bravo, bravo", marturiseste un absolvent de BAC.

La scris s-a copiat pe rupte, profesorul tinea de sase la usa, iar cartile de rezolvari treceau din mina in mina. Asta pentru cei care nu aveau "magneti pentru urechi". La sport s-au strins bani ad-hoc si plicul a fost dus de diriginta, la "tehnice", chiar profesorii dictau rezolvarile. Profesorul Gheorghe Radulescu povesteste despre zeci de teze identice.

Multi si prosti?

Discrepantele bat la ochi si despre ele vorbesc cifrele statistice. In Suceava promovabilitatea e de 98,38% si de 97,24% in Constanta, in timp ce Ilfovul cu doar 38,5%, pare o culme fie a exigentei, fie a prostiei. La nivelul tarii, unul din cinci elevi a obtinut note peste 9. Un liceu din Mehedinti se poate lauda cu cinci medii de 10, performanta neatinsa nici macar de faimosul Sf. Sava din Bucuresti. Daca in Sibiu si Buzau exista trei licee cu promovabilitatea de 100%, la altele aceasta se situeaza sub 10%.

Diferentele dintre notele la probele orale si cele scrise incep de la 4-5 puncte si ajung la 2. Elevi de 10 la romana oral de abia au scos cite un 6 la scris. Cei mai nemultumiti sint insa tot elevii, ca dovada ca s-au depus 27.000 de contestatii, dintre care 5.000 doar in Capitala.

Solutii urechiste

Confruntat cu scandaluri de amploare, pus in fata dovezilor, reactionind la protestele diferitelor ONG-uri si solicitarile profesorilor de a fi reintrodus examenul la liceu si universitati, Ministerul avanseaza o solutie pe picior: eliminarea probelor orale la BAC. Dezbaterea se poarta pe site-ul www.edu.ro si cite capete, tot atitea pareri. Normal, din moment ce, ca si in cazul faimoaselor teze unice, propunerea nu are la baza niciun fel de studiu, analiza sau argumentatie.

37% dintre elevi si profesori considera ideea buna, spunind ca notele de la oral nu reflecta realitatea. Altii se intreaba, pe buna dreptate, daca solutia nu ar fi aceea a eliminarii spagii si a unor comisii exigente. Masurile punitive drastice, care tin insa de Minister, sint cele care ar rezolva problema, considera parintii.

Vrem examene, dar si studenti!

Urmeaza inscrirea la facultate. Locuri si facilitati pentru tot poporul, doar cine nu vrea sau e handicapat nu urmeaza o univesitate si nu-si ia, cel putin, licenta. Explicatia e simpla: majoritatea facultatilor de stat, nu mai discutam de cele particulare, organizeaza asa-numitul "concurs de dosare".

Aici variantele sint pentru toate posibilitatile. De la universitati unde este suficient sa depui dosarul complet si sa ajungi student, la altele unde ponderea notei de la bacalaureat incepe de la 25% si merge pina la 50%, pina la cele in care admiterea se face pe baza unei combinatii intre nota de la bacalaureat, media generala din liceu sau de la diferite materii si un test grila.

Rezultatul, dupa cum sustin profesorii universitari, este tot mai prost de la an la an, studentii fiind in mod evident mai slab pregatiti. Solutia, spun ei, este reintroducerea examenului de admitere.

Ipocrizia, interesul si banul

Intrebarea fireasca, in conditiile autonomiei universitare, este ce le impiedica sa reintroduca examenul de admitere. Raspunsul este unul singur: sint preocupati doar de propriul interes. Adica, le sint mult mai aproape slujba, salariul si statutul social decit "grija pentru sistemul de invatamint", "ingrijoarea pentru generatiile viitoare", "tarisoara si interesul national".

Profesorii sint platiti in functie de numarul de studenti, iar pe cale de consecinta, nu ai studenti, nu mai esti profesor. Acesta este motivul pentru care locurile in univesitati cresc constant, pentru care in loc de teste se cere nota de la bacalaureat sau cea din liceu. Din cauza aceasta examenele se trec cu spaga sau doar pe ochi frumosi, iar licentiatii, masteranzii si doctoranzii se inmultesc ca ciupercile dupa ploaie.

Ministerul tace si nu face

Scaderea nivelului de pregatire in intreg sistemul educational nu este o noutate pentru Minister. Exista studii, analize, date si statistici si toate arata necesitatea unor masuri radicale, o regindire din temelii a sistemului. Un inceput se parea a fi Pactul pentru educatie, din pacate insa sabotat politic.

Intre timp, fiecare ministru, vine cu propriile idei. Cristian Adomnitei, dezavuat de mai tot corpul profesoral, a batut recordul in schimbari fara de logica si fundamentare. Exemplul recent este cel al introducerii tezelor unice, lipsite de obiectivitate, generatoare de discrepante si incurajatoare ale hotiei ca sistem de promovare in viata.

Si profesorii din preuniversitar cer la unison reintroducerea examenului de admitere in liceu, degeaba insa. Ministerul nu doar ca tace, dar nici nu face nimic in a demonstra ca este constient de dezastrul pe care il patroneaza.